Banca centrală a SUA nu a ridicat dobânda la ultima sa şedinţă de politică monetară de la acest mijloc de septembrie, însă investitorii şi analiştii financiari încă se întreabă cum vor reacţiona pieţele. Jamie Dimon, preşedintele executiv al JP Morgan Chase & Co., este printre cei care se aşteaptă la mişcări violente, cel puţin în piaţa titlurilor de stat. "Lucrul care mă îngrijorează un pic, a propos, sunt bonurile de trezorerie", a declarat acesta la o conferinţă organizată la New York de banca britanică Barclays, preşluat de Bloomberg. "Ratele de dobândă au fost atât de jos pentru atât de mult timp", explică el contextul în care traderii şi managerii de fonduri nu au mai experimentat demult parcursul unui ciclu de ridicare a dobânzilor. Dimon afirmă că nu ar fi deloc şocat ca atunci când dobânda-cheie va fi majorată, participanţii la piaţă să-şi schimbe brusc felul în care privesc lucrurile şi să imprime o schimbare a direcţiei în sensul unui declin al preţurilor titlurilor de stat americane cu scadenţa la zece ani. Acesta este contextul în care mişcările ar putea fi mai violente şi mai rapide decât cred oamenii. "Nu prezic asta. Spun că o am în minte şi cred că este o posibilitate", a nuanţat şeful băncii JP Morgan. Comentariile sale au venit chiar într-un context în care oblgaţiunile guvernamentale ale SUA cu scadenţa la doi ani au avut cea mai consistentă apreciere de o zi din ultimii şase ani. Emisiunea benchmark având scadenţa la 10 ani este, în prezent, purtătoare a unui randament de 2,19%.

Spaţiul Schengen s-a prăbuşit mai întâi în sudul Mediteranei, acolo unde refugiaţi din Africa au pătruns în Malta şi Italia. A urmat insula grecească Lesbos. Ce a urmat mai apoi nu a fost decât o bâlbâială a actorilor europeni, cu Angela Merkel în frunte. Germania a spus că va primi 800.000 de refugiaţi dar numai după primii 40.000 a anunţat că va suspenda acordul Schengen şi va impune controlul la graniţe.  La fel a procedat şi Austria. Mai nou, Germania a trecut şi la ameninţări pentru statele care nu acceptă cotele obligatorii de refugiaţi: ori primiţi atâţia oameni cât a impus Comisia Europeană, ori vi se taie fondurile structurale. România, după cum se ştie, militează pentru cotele voluntare, nicidecum pentru cele impuse...A trebuit să treacă şapte ani de la aderarea României şi Bulgariei la UE, pentru ca mai multe state (Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franţa, Malta şi Marea Britanie) să ridice restricţiile de pe piaţa muncii impuse muncitorilor din cele două ţări. Isteria maximă a avut loc în Marea Britanie, acolo unde partidul populist UKIP a generat adevărate campanii de denigrare a românilor şi bulgarilor iar cotidianul Daily Mail relata cu câteva zile înainte de data de 1 ianuarie 2014 că la Bucureşti zeci de autocare sunt gata să ia drumul Londrei pentru a aduce inşi care vor destabiliza insula. Evident, intoxicare...Circulaţia capitalurilor, a forţei de muncă, moneda euro şi spaţiul Schengen sunt verigile slabe ale construcţiei europene în ultimii ani. Politicile unor state, criza economică sau criza refugiaţilor au ros fundaţia Uniunii Europene scoţând astfel la iveală fragilitatea unor piloni. De ani de zile Marea Britanie şi nu numai strâmbă din nas atunci când vine vorba de muncitorii din România şi Bulgaria. În 2013, criza cipriotă a scos la iveală posibilitatea ieşirii unui stat din zona euro.

Grecia este în prezent cel mai mare client al Fondului Monetar Internațional, cu un volum de credite de 25 de miliarde de dolari. "FMI a depășit deja așa-numitul 'point of no return' în cazul Greciei", crede Rolf J. Langhammer de la Institutul pentru Economie Mondială din Kiel (IfW). "FMI trebuia să părăsească mai devreme corabia. Acum e prea târziu."  Economistul din Kiel, care a consiliat prin altele organizații internaționale ca Banca Mondială și UE, dar și câteva ministere germane, poate foarte bine să înțeleagă de ce mulți din cei 188 de membrii ai FMI nu sunt prea încântați de implicarea atât de adâncă a Fondului în Grecia. Multe state în curs de dezvoltare consideră Grecia drept un stat industrializat bogat din Europa.  "Multe țări în curs de dezvoltare acuză FMI că a adoptat poziții deosebit de dure în cazul lor, iar acum face excepții pentru europenii bogați", explică Langhammer. Aceste state se întreabă de ce trebuie ele să plătească pentru o țară din zona euro. O întrebare foarte rezonabilă, crede profesorul din Kiel.  Pare paradoxal: strategia tăierii datoriilor a fost exclusă de FMI în cazul debitorilor săi din Asia, Africa și America Latină. Acum însă, în cazul statului elen, exact asta cere Fondul. Declarația directoarei Christine Lagarde din 14 august a fost clară: "Pentru sustenabilitatea achitării datoriilor de către Grecia este absolut necesar ca partenerii europeni ai țării să cadă de acord asupra unei anulări a unei părți din actualele datorii, într-o amploare mult mai mare decât se estima până acum."...Chiar dacă FMI va participa cel mai probabil la al treilea pachet de salvare a Greciei, nu se poate spune că a scăpat încă de tema reducerii datoriilor, crede Kaiser. "Problematica a fost doar puțin amânată. Atena trebuie să aplice acum exact aceleași măsuri pe care le-a primit cu literă de lege și acum cinci ani".  FMI și europenii și-au apropiat pozițiile în legătură cu însemnătatea sustenabilității achitării datoriilor. Ar fi vorba nu de o tăiere a sumelor, ci de o extindere a perioadei în care acestea pot fi returnate. Europenii spun că au acordat condiții foarte bune grecilor tocmai pentru ca aceștia să-și poată plăti datoriile la Fondul Monetar Internațional.  Pentru economistul Langhammer este momentul să se renunțe la această fixație privind achitarea datoriilor de către Grecia: "Poate să se prăbușească și cerul, Grecia rămâne mai departe un stat. O țară este un obiect permanent de investiții", explică el. "Este un nonsens economic să spunem că o țară trebuie să își achite într-un anumit moment datoriile. Este mult mai important ca țara respectivă să se afle în condiția de a fi capabilă să-și achite în permanență obligațiile financiare."

Alexis Tsipras, liderul partidului radical de stânga Syriza, a declarat că victoria sa şi a formaţiunii sale la alegerile legislative de duminică este o victorie a poporului elen şi că grecii i-au acordat un mandat clar de patru ani în fruntea unui nou guvern.  În faţa unei mulţimi de simpatizanţi veniţi să sărbătorească victoria în alegeri într-una din pieţele din centrul Atenei, el a mai spus că relansarea Greciei nu va veni ca prin minune, ci prin multă muncă.  El a anunţat totodată că va forma un guvern de coaliţie cu partidul suveranist de dreapta ANEL (Grecii Independenţi), care a fost partener al Syriza şi în executivul precedent.  "Ne unim forţele astăzi. Vom continua împreună", a spus Tsipras de la tribună, unde i s-a alăturat şi Panos Kammenos, liderul ANEL, conform imaginilor transmise de televiziunile elene. "Astăzi, Grecia şi poporul grec sunt sinonime cu mândria şi perseverenţa", a transmis Tsipras, imediat după discurs, şi prin intermediul contului său de Twitter în limba engleză. "Am primit un mandat clar de a da la o parte forţele care ne-au ţinut pe loc", a adăugat el pe Twitter, făcând aparent referire la deputaţii Syriza care s-au opus în august votării noului pachet de ajutor convenit de Atena cu creditorii săi internaţionali şi care au părăsit partidul, privând Syriza de majoritatea în parlament şi determinându-l pe Tsipras să demisioneze şi să convoace aceste alegeri anticipate.  După numărarea a peste 60% din buletinele de vot, Syriza, care ar obţine 145 din cele 150 de locuri din parlament, ar dispune de o majoritate absolută de 155 de mandate cu sprijinul ANEL. 

In luna martie 2015, Banca Centrală Europeană a demarat mult așteptatul program de relaxare cantitativă, în valoare de 1.100 de miliarde de euro, menit să redreseze economia zonei euro și să evite riscul unei spirale deflaționiste. Președintele BCE, Mario Draghi, a anunțat achiziții lunare combinate de obligațiuni suverane ale statelor din zona euro și bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016. Aceste opțiuni pot fi cu siguranță proiectate, a explicat Nowotny, fără a da și alte amănunte. Și președintele BCE, Mario Draghi, a declarat luna aceasta că programul BCE de achiziționare de active ar putea fi prelungit dincolo de septembrie 2016 iar nivelul și tipul achizițiilor ar putea fi ajustat. Un sondaj derulat luni de Reuters în rândul a 19 traderi arată că BCE va adopta noi măsuri pentru a sprijini economia zonei euro și majorarea inflației. 11 dintre cei 19 traderi intervievați susțin că BCE va extinde programul de achiziții cu încă 20 de miliarde de euro lunar, suma totală din fiecare lună ajungând la 80 de miliarde de euro. Traderii sunt convinși că Banca Centrală Europeană va prelungi programul de relaxare cantitativă.  Conform datelor Eurostat, rata anuală a inflației în zona euro s-a menținut la 0,2% în august, un nivel similar cu cel înregistrat luna precedentă. Rata inflației în cele 19 state membre ale zonei euro a revenit în teritoriul pozitiv în mai, pentru prima dată după șase luni, ajungând la nivelul de 0,3% și calmând îngrijorările cu privire la posibilitatea unei deflații în zona euro. Între timp însă creșterea prețurilor a revenit și stagnează la nivelul de 0,2%. Cu toate acestea, rata anuală a inflației în zona euro este mult sub ținta Băncii Centrale Europene care mizează pe o creștere a prețurilor de sub 2%.

LIMITE DE VITEZA IN LUME