Fostul premier italian Silvio Berlusconi avertizează că este inevitabil ca Italia să renunţe la moneda euro şi să revină la liră, dacă Uniunea Europeană va continua să aplice actualele reglementări economice. "Revenirea la liră va fi inevitabilă, vrând-nevrând, dacă Europa va continua să acţioneze aşa cum a făcut în aceşti ani de criză, impunând reguli şi modele care au agravat situaţia în ţări precum Italia", a declarat Berlusconi într-un interviu pentru publicaţia Giornale di Umbria.
"Moneda euro a fost o idee corectă, născută şi gestionată în mod greşit. Recunosc că în ultimele luni situaţia s-a mai schimbat, mai ales datorită lui Mario Draghi, pe care, după cum ştiţi, eu l-am propulsat la conducerea Băncii Centrale Europene, blocând candidatul cancelarului german Angela Merkel", a mai declarat Belusconi.  "Sigur că Mario Draghi, fiind singur, nu a putut face miracole, dar a luat decizii importante, inclusiv cea de reducere a valorii monedei euro pentru a stimula exporturile şi cea de a injecta lichidităţi. Sunt două decizii care merg în direcţia indicată de noi. Efectul este că Europa a început creşterea economică, după ani de criză: întreaga Europă, cu excepţia Italiei şi a câtorva alte ţări. Poate că premierul Matteo Renzi ar trebui să reflecteze asupra acestei situaţii", a mai spus Berlusconi... in realitate moneda Euro a fost "inventata pentru a facilita preluarea capacitatilor de productie, energetice si a resurselor natural ale tarilor Europei de catre Rusia . Rusii (ststul) este in present actioner majoritar in toate companiile de anvergura din Europa - urma ca Germania sa preia administrarea tuturor tarilor cotropite economic de rusi, iar Grecia a fost un test de inceput prin numirea unui "guvernator german" in persoana lui horst reichenbach - GRECII SE OPUN - EXCELENT !!!!!-  IN CURIND SE VOR ALATURA SI ITALIENII, PORTUGHEZII SI SPANIOLII - ISLANDA SI IRLANDA DEJA FAC OPINIE SEPARATA !!!!

Cele 28 de țări membre ale UE și șase țări din fosta Uniune Sovietică s-au întâlnit la Riga, cu ocazia unui summit privind Parteneriatul estic, subminat de criza ucraineană. Liderii UE, în frunte cu Angela Merkel, au dat asigurări joi că-şi vor consolida cooperarea cu țările din Est, dar au fost evazivi în privinţa speranţelor de aderare, ceea ce potoli setea Rusia, ostilă oricărei "intruziuni" în sfera sa de influență. "Parteneriatul estic nu este un instrument de extindere al Uniunii Europene, ci de apropiere de Uniunea Europeană", a subliniat cancelarul german Angela Merkel, la sosirea în Riga. Ucraina, Republica Moldova şi Georgia doresc să adere la Uniunea Europeană”, mai citim în Le Monde.  „Merkel, Hollande şi Tsipras discută despre catastrofa financiară a Greciei”, titrează The Wall Street Journal.

PUBLICITATE

„Angela Merkel and François Hollande au afirmat, în cursul discuţiilor cu premierul grec Alexis Tsipras că vor sprijini personal, dacă va fi necesar, o soluţie de urgenţă pentru pentru catastrofa financiară a Greciei, potrivit unui oficial de la Atena.”

„Mesaj delirant după ce Palmyra a căzut în mâinile ISIS: Am terminat!”, titrează The New York Times. „În Palmyra, Siria și la Ramadi, în Irak, Statul Islamic a practicat strategia unui război de uzură, slăbirind adversarul, pentru ca apoi să-l strivească.”..„Înainte de summit-ul de la Riga, Angela Merkel trânteşte ușa în nas unei noi extinderi a UE”, scrie Le Monde.

Romania delapidata

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a avansat posibilitatea ca Grecia să aibă nevoie de o monedă paralelă alături de euro dacă discuţiile cu creditorii internaţionali eşuează, au declarat vineri pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.Schaeuble a menţionat ideea la o recentă reuniunea dar fără a o susţine, susţin sursele. Oficialul german a citat exemplul statului Muntenegru, care foloseşte euro dar nu este membru al zonei euro.

Declaraţiile sugerează că unii oficiali germani se pregătesc pentru cel mai rău scenariu în cazul Greciei. În timp ce cancelarul Angela Merkel se pronunţă pentru menţinerea Greciei în zona euro, Schaeuble a afirmat că nu exclude ieşirea Greciei din blocul comunitar (Grexit).

'Suntem în mijlocul unor negocieri dificile. Problema este că premierul elen Alexis Tsipras conduce un scuter iar Wolfgang Schaeuble conduce un BMW blindat', susţine Jacob Funk Kirkegaard, de la Peterson Institute for International Economics în Washington.

Introducerea IOU (instrumente financiare informale care recunosc o datorie, dar nu garantează plata acesteia) ar putea face parte din scenariul în desfăşurare în cazul Greciei, susţin analiştii.

Analiştii Goldman Sachs International susţin că aranjamentele valutare din Muntenegru şi Kosovo ca posibile scenarii pentru 'situaţiile hibride care ar putea apărea în Grecia'. 'IOU ar putea fi folosite la acoperirea cheltuielilor interne şi ar circula alături de euro', se arată în raportul Goldman Sachs.AGERPRES

In primul trimestru al acestui an au fost deschise 2.740 de insolvente noi, in scadere cu aproximativ 58% fata de aceeasi perioada a anului anterior, cand s-au inregistrat 6.512 insolvente. Compania Coface a realizat, pe baza datelor furnizate de Registrul Comertului, o analiza din care reiese ca, raportat la 1.000 de firme active, incidenta insolventelor este de patru ori mai mare decat media inregistrata pe plan regional, Romania fiind pe prima pozitie din acest punct de vedere. Conform studiului, 98% din scaderea insolventelor se regaseste in rindul firmelor mici, in timp ce numarul companiilor insolvente care inregistreaza o cifra de afaceri peste un milion de euro  este in crestere cu 13%. Din punctul de vedere al distributiei sectoriale, in top 5 al sectoarelor cu cel mai ridicat nivel al insolventelor raportat la 1.000 de firme active se afla fabricarea produselor textile, asanarea si indepartarea gunoaielor, constructiile, HORECA si industria alimentara. Coface a analizat declaratiile financiare ale companiilor intrate in insolventa in perioada 2008 – 2013, observand ca una dintre principalele cauze a fost supraindatorarea. Astfel, companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de indatorare ajungand la aproape 95% in 2013), orientate spre investitii pe termen lung. Acestea insa nu au generat venituri suplimentare sau o crestere a productivitatii, iar veniturile medii au scazut, fara adaptarea corespunzatoare a cheltuielilor. Companiile care au intrat in insolventa in primul trimestru al anului 2015 au inregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creantelor, crescand gradual de la 82 de zile (2008) pana la 155 de zile (2013). Acest lucru a determinat achitarea din ce in ce mai lenta a facturilor catre furnizori, durata medie de plata aproape triplandu-se in aceeasi perioada, ajungand de la 85 de zile (2008) la 239 de zile (2013)

"În perioada iulie-august, Ministerul de Finanţe trebuie să împrumute de la partenerii Greciei 6,7 miliarde de euro, într-un fel sau altul, pentru răscumpărarea unor obligaţiuni din programul SMP", a spus Varoufakis într-o conferinţă la Atena, referindu-se la obligaţiuni cumpărate de BCE în cadrul Securities Market Programme, în perioada 2010-2011. "Răscumpărarea acestor obligaţiuni ar trebui să fie amânată pentru viitorul îndepărtat. Asta este clar", a apreciat ministrul.

"Este necesar ca aceste obligaţiuni care încă sunt blocate de BCE să fie eşalonate în viitoarul îndepărtat. Cum s-ar putea face acest lucru? Printr-un schimb. Ideea unui schimb între Guvernul Greciei şi BCE umple de teamă inima domnului Mario Draghi. Pentru că ştiţi că domnul Draghi este în conflict cu Bundesbank (Banca centrală a Germaniei), care se opune măsurilor de relaxare cantitativă", a spus Varoufakis în Parlamentul de la Atena.

Grecia a reintrat în recesiune în primul trimestru, cu o contracţie a PIB de 0,2%, după un declin de 0,4% în trimestrul anterior. Contracţia economică sporeşte presiunile asupra Guvernului condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, constrâns să adopte măsurile cerute de creditorii ţării pentru deblocarea programului de ajutor de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro. Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis marţi să nu înăsprească termenii asistenţei financiare de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance – ELA) pentru băncile din Grecia şi a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro.