"În perioada iulie-august, Ministerul de Finanţe trebuie să împrumute de la partenerii Greciei 6,7 miliarde de euro, într-un fel sau altul, pentru răscumpărarea unor obligaţiuni din programul SMP", a spus Varoufakis într-o conferinţă la Atena, referindu-se la obligaţiuni cumpărate de BCE în cadrul Securities Market Programme, în perioada 2010-2011. "Răscumpărarea acestor obligaţiuni ar trebui să fie amânată pentru viitorul îndepărtat. Asta este clar", a apreciat ministrul.

"Este necesar ca aceste obligaţiuni care încă sunt blocate de BCE să fie eşalonate în viitoarul îndepărtat. Cum s-ar putea face acest lucru? Printr-un schimb. Ideea unui schimb între Guvernul Greciei şi BCE umple de teamă inima domnului Mario Draghi. Pentru că ştiţi că domnul Draghi este în conflict cu Bundesbank (Banca centrală a Germaniei), care se opune măsurilor de relaxare cantitativă", a spus Varoufakis în Parlamentul de la Atena.

Grecia a reintrat în recesiune în primul trimestru, cu o contracţie a PIB de 0,2%, după un declin de 0,4% în trimestrul anterior. Contracţia economică sporeşte presiunile asupra Guvernului condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, constrâns să adopte măsurile cerute de creditorii ţării pentru deblocarea programului de ajutor de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro. Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis marţi să nu înăsprească termenii asistenţei financiare de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance – ELA) pentru băncile din Grecia şi a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro.

"Deşi li se atrage atenţia să nu dea datele personale, să fie atenţi unde plătesc cu cardul, în foarte multe cazuri vorbeşti la pereţi. Şi se întâmplă (fraude -n.r.) şi atunci spune că nu a ştiut, că nu e treaba lui etc. Aici este unul dintre punctele foarte greu de depăşit. Eu nu am cum să îl văd pe cel care, de bună voie, şi-a dat toate datele şi apoi vine şi spune "nu am fost eu"", a subliniat Septimiu Tulpan reprezentantul ARB.  Septimiu Tulpan a mai menţionat că "în week-end a fost un atac la mai multe bănci, pe carduri de pe Facebook. Le-au luat la rând. Vroiau să transfere de pe Facebook în Israel. Şi asta pentru că se fac plăţi şi pe Facebook. Dar în momentul în care eu văd că un card pe care nu l-am emis deja a fost încercat de cinci ori pe Facebook să se facă o plată (acţionez - n.r.)", a mai spus oficialul ARB.  El mai dat un exemplu de fraudă sofisticată, de data aceasta de crimă organizată. "Ca să poată să fure din nişte conturi de card au intrat cu un soft prin instalaţia de aer condiţionat a unei clădiri ca să se instaleze. Le-au trebuit trei ani de zile ca să ajungă şi să poată să fraudeze cardul", a subliniat Septimiu Tulpan. Potrivit acestuia, băncile din sistemul bancar din România colaborează foarte bine pe această direcţie, pentru a mări viteza de reacţie şi a contracara tentativele de fraudă. Tulpan a menţionat că rezultatele acestei colaborări se văd prin dispariţia din România a unora dintre tentativele de fraudă la ATM.

Articol excelent - adevarat - sursa cotidianul

De când a sosit la guvernare, executivul lui Ponta anunţă creşteri economice continue şi record la nivelul UE. România se pregăteşte de un val de imigranţi din Europa Occidentală şi de peste Ocean. De atâta creştere economică americanii şi germanii au început să îşi pregătească bagajele pentru a pleca în noul El Dorado al planetei, România. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, un dinozaur iluzionist al finanţelor României de 15 ani, afirma recent că această creştere este nu doar robustă, ci şi sustenabilă. Pentru a clarifica, nu e vorba de echilibrul dintre creşterea economică şi mediu, de creşterea eonomică fără epuizarea resurselor disponibile şi cu grijă faţă de mediu, ci de conceptul de dezvoltare durabilă. Aşadar, creştere economică redcord în UE, robustă şi durabilă. Toate bune şi frumoase, dar de ce boul de contribuabil nu simte această creştere?! De ce nu avem investiţii, sute de kilometri de autostradă, alocări sporite la Sănătate, reduceri de taxe şi impozite, putere de cumpărare mai mare, salarii mai mari, consum sporit, locuri de muncă cu duiumul?! Suntem minţiţi în faţă sau boul de contribuabil e un nesimţit şi nu simte ceea ce Ponta şi Isărescu proslăvesc?!

Răspunsul e că realitatea bate hârtia.

Realitatea e că nu avem investiţii, nu avem sute de km de autostrăzi, nu avem reduceri de taxe, ci din contră, nu avem bani pentru spitale şi şcoli, nu avem explozie a segmentului de IMM, aşa că nu avem nici locuri de muncă, nici salarii mai bune şi deci nici consum sporit. Asta e realitatea. Pe hârtie lucrurile stau cum ne amăgesc Ponta şi veşnicul slujitor al guvernelor postdecembriste, Isărescu. Componenta esenţială a unui buget e capitolul Venituri. În funcţie de acest aspect prioritizezi apoi capitolul Cheltuieli, cu o atenţie sporită la Investiţii. Dacă Veniturile sunt făcute din pix, haosul e la el acasă. Iar Guvernul Ponta îşi creează bugetele pe hârtie, nu din încasări realizate, nici măcar din încasări prognozate, ci din încasări fictive. ANAF şi alte instituţii de Control şi abilitate în a lua măsuri pecuniare-financiare întocmesc o puzderie de procese-verbale de amenzi şi, mai ales, Decizii de Impunere. Zeci de milioane la firmele mici, sute de milioane la cele mijlocii, zeci de milioane la PFA-uri. CAS şi CASS calculat din burtă. Un talmeş balmeş de bani scriptici, care se raportează şi sunt cuprinşi apoi la capitolul Venituri. Numai că toate aceste acte sunt apoi contestate în Instanţă, care, cu capul pe umeri, le declară nule. Aşa că banii calculaţi la Venituri din aceste resurse NU EXISTĂ, deşi ei au fost cuprinşi în buget. Mai departe, la Cheltuieli, banii fictivi de mai sus sunt împărţiţi la ministere pentru a face Investiţii şi a fi alocaţi la cheltuieli funcţionale. Pe hârtie avem creştere economică. În realitate, jale! Baza piramidei, cea care cheltuie efectiv banii, e afectată imens, pentru că nu are ce cheltui deşi i s-au făcut alocări. Nu are cum demara Investiţii, pentru că nu are bani să plătească lucrări. Deşi i s-au alocat bani. Scriptici! În Sănătate e durere, autostrăzile sunt doar colorate pe Master Planul ministrului Rus, iar ISU nu are o nenorocită de pernă gonflabilă să salveze o viaţă omenească.

Veţi spune că nu e aşa, pentru că s-ar crea un blocaj imens la nivel naţional. Ei bine, nu se creează, pentru că ministerele nu sunt lăsate să moară. Ci doar să funcţioneze pe ralanti sau la nivel de avarie. Iar banii necesari, care astupă golul lăsat de banii scriptici, vin din… împrumuturi externe şi de pe piaţa interbancară. Nici nu e nevoie să ne credeţi pe noi, ci credeţi-i pe specialiştii care au întocmit Raportul de Audit de Performanţă al Curţii de Conturi privind „Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014”: “Apreciem că politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu”, anunţă Curtea de Conturi. Unde mai e creşterea economică proslăvită de Ponta şi Isărescu?! Tot Curtea de Conturi afirmă că, în numai doi ani, datoria publică a României a manifestat o tendinţă de creştere continuă: nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012 era de 54,38 miliarde euro, iar la finele anului 2014 a ajuns la 65,94 miliarde euro. Adică guvernele Ponta au încălţat România cu 11 miliarde de euro datorie, plus faţă de ceea ce era deja împrumutat. Coroborând cele două idei de mai sus, ne întrebăm unde sunt aceste 11 miliarde euro?! În autostrăzi?! În alte investiţii?! Sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Iar varianta că banii sunt în plata dobânzilor pe sumele împrumutate nu stă în picioare, refinanţarea datoriei publice reprezentând doar 0,1% din PIB! Aşa că unde sunt aceşti bani?! În finanţarea cheltuielilor administrative ale ministerelor, cheltuieli care ar fi trebuit să fie efectuate din banii de la Venituri, încasările de pe hârtie rezultate din puzderia de decizii de Impunere, anulate însă de Instanţe! Şi, normal, pentru Investiţii, pentru Dezvoltare, nu mai rămân bani reali!

În aceste condiţii, normal că Executivul Ponta îşi permite amnistie fiscală la “drepturile de autor”. Banii prognozaţi a figura la Venituri din acest capitol se pot da uitării, pentru că oricum ei nu ar fi apărut acolo, întrucât Instanţa ar fi anulat deciziile de Impunere! Iar la Buget, la Venituri, +5 adunat cu -5 dă oricum zero, banii fizici de cheltuială urmând să vină din împrumuturi!

Extrem de interesant este că deşi guvernatorul BNR îi ţine isonul premierului, cuantumul datoriei României în PIB a ajuns la 44,1% în 2014, cu peste 4% mai mult decât pragul considerat sigur şi recomandat de către însăşi Banca Naţională a României!

În aceste condiţii, cu economia noastră în creştere durabilă şi robustă, până una alta, datoria pe locuitor a crescut de la 2.705 euro la 3.313 euro! Atât de robustă şi durabilă ne-a fost creşterea economică că a fost nevoie să mai adăugăm o datorie de 600 euro per cap de locuitor!

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume vor plăti amenzi de peste 5 miliarde de dolari pentru manipularea pieţei valutare, un anunţ oficial în acest sens fiind aşteptat miercuri, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), conform Agepres.  Conform acesteia, grupul britanic "Barclays" a acceptat să plătească două miliarde de lire sterline către Autoritatea de Reglementare a Pieţelor Financiare din Marea Britanie (FCA), Departamentul Justiţiei din SUA, Rezerva Federală, Agenţia americană de reglementare a pieţelor materiilor prime (CFTC) şi Departamentul Serviciilor Financiare din New York. Celelalte patru bănci au încheiat în noiembrie o înţelegere cu FCA, CFTC şi autorităţile de reglementare din Elveţia.   "JPMorgan Chase", "Royal Bank of Scotland" şi "Citigroup" ar urma să plătească, fiecare, câte un miliard de dolari Departamentului Justiţiei din SUA. Valoarea amenzii pentru banca elveţiană UBS nu se cunoaşte deocamdată.   Băncile sunt acuzate că au împărtăşit informaţii şi şi-au coordonat tranzacţiile pentru manipularea pieţei valutare într-un mod care să le favorizeze.  Cele cinci bănci şi-au făcut provizioane substanţiale pentru amenzi. 

 Premierul conservator britanic David Cameron a declarat că își va respecta promisiunea de a organiza referendumul privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană, după victoria sa la alegerile parlamentare de ieri, potrivit Reuters. "Da, vom organiza referendumul privind viitorul nostru în Uniunea Europeană", a declarat Cameron presei după întrevederea pe care a a avut-o cu Regina Elisabeta a II-a, care l-a desemnat să înceapă procesul de formare a noului guvern.  Cameron a mai spus că va avansa cât de repede posibil cu planul de a oferi puteri sporite Scoției, care a votat în majoritate covârșitoare cu Partidul Național Scoțian, care este pro-independență.  "Pentru Scoția, planurile noastre sunt de a crea cel mai puternic guvern descentralizat din lume, oferind puteri sporite în ceea ce privește fiscalitatea", a afirmat el.  Partidul Conservator al lui David Cameron a obținut cel puțin 326 de locuri în urma alegerilor legislative pentru Camera Comunelor, ceea ce îi asigură majoritatea absolută, după anunțarea, azi, a rezultatelor în 643 din 650 de circumscripții electorale.

O misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene soseşte astăzi la Bucureşti pentru discuţii tehnice referitoare la Codul Fiscal şi la stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu cu cele două instituţii financiare internaţionale, vizita urmând să se încheie în 26 mai.   "Este o misiune tehnică şi eu sper să fie o misiune cu succes la final, astfel încât să putem readuce în discuţie programul cu FMI, Comisia Europeană şi cu Banca Mondială. Am avut chiar săptămâna aceasta la Bruxelles o participare la Consiliul de Miniştri ai Finanţelor, ECOFIN, unde am reiterat faptul că România este angajată ferm în a-şi readuce în discuţie acest program şi a-l închide cu succes în septembrie", a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, în 15 mai.   El a precizat că scopul misiunii tehnice este acela de a discuta fiecare măsură din Codul Fiscal pe bază de argumente, însă a subliniat că România are nevoie de relaxare fiscală.  Temele asupra cărora România nu a căzut de acord în cadrul discuţiilor anterioare cu instituţiile financiare internaţionale sunt legate de rezolvarea problemelor la complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara şi de liberalizarea pieţei gazelor, însă în ambele cazuri s-au făcut progrese, iar discuţiile vor fi reluate începând de marţi cu misiunea tehnică a FMI, CE şi BM care soseşte la Bucureşti.   "Aspectele asupra cărora nu s-a căzut de acord, în acordul discuţiilor anterioare, au fost cele legate de rezolvarea problemelor la CE Oltenia şi Hunedoara şi de liberalizare a pieţei gazelor. În acest caz s-au făcut progrese, le vom discuta cu reprezentanţii misiunii şi le vom anunţa ulterior", a declarat luni Alexandra Cojocaru, director în cadrul Ministrului Finanţelor Publice.   Actualul acord al României cu Fondul Monetar Internaţional urmează să se încheie în luna septembrie a acestui an.