BUCURESTI - Guvernul propune, în noua lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei și unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând Executivul de incompetență pentru faptul că introduce eronat unele profesii, în categoria meseriilor necalificate și că nu cunoaște, astfel, standardele ocupaționale.  Cele cinci clase de salarizare ar urma sa includa de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit scoli profesionale, fara bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurta durata (precum asistent medical, arhivar, grefier) si persoanele cu studii superioare de lunga durata (precum medicul, profesorul, dar si presedintele tarii, parlamentarul si ministrul), pentru aceasta ultima categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut. Cifrele au fost sustinute de catre ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, intr-o interventie la un post de televiziune, unde, insa, liderii confederatiilor sindicale, aflati in studiou, au aratat ca, prin acest proiect, Guvernul isi demonstreaza incompetenta si faptul ca nu cunoaste standardele ocupationale, deoarece include, de exemplu, profesia de sofer in categoria celor meseriilor necalificate, astfel ca proiectul nu va putea fi aplicat. Pe de altă parte, ministrul Muncii, Rovana Plumb, anunta recent ca numarul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizarii urmand sa fie finalizat pana la sfarsitul anului. La sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul a decis infiintarea unui grup de lucru care sa revizuiasca Legea salarizarii unitare, astfel incat noile prevederi sa fie aplicate incepand cu anul viitor. Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus in sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesita o corectie.

Vicepremierul grec Ioannis Dragasakis a recunoscut intr-un interviu publicat duminica ca, daca nu se ajunge pana in luna iunie la un acord cu creditorii internationali care sa duca la deblocarea unei noi transe de ajutor financiar, "totul se va dovedi mult mai dificil", transmite AFP.  "Daca ajungem in iunie fara acord, totul se va dovedi mult mai dificil", a recunoscut Dragasakis intr-un interviu pentru saptamanalul To Vima.  Intrebat daca in absenta unui compromis sunt posibile alegeri sau un referendum, vicepremierul elen nu a negat ca aceasta ipoteza exista "undeva intr-un colt de minte", "pentru a cere o solutionare in caz de impas".  Guvernul lui Tsipras este intrebat constant de eventualitatea unor noi alegeri sau a unui referendum, iar pana acum a oferit raspunsuri variabile, de la negare totala pana la o solutie plauzibila.  Creditorii internationali care pun presiune pe Atena si-au intensificat in ultimele zile apelurile la "eforturi", la "mai multa munca" pentru prezentarea unui program de masuri bugetare si reforme care ar putea sa castige sprijinul unanim al partenerilor sai si sa ii convinga sa deblocheze ultima transa de ajutor financiar, vitala pentru finantele tarii.  Guvernul grec raspunde aratand ca a facut propuneri "constructive", dar ca se confrunta cu diferende "politice".  "Nu putem deveni ceva ce nu suntem", a mai afirmat vicepremierul grec, in contextul in care responsabilii eleni insista frecvent ca exista "linii rosii", in special in ceea ce priveste reduceri suplimentare ale cheltuielilor, pe care nu le vor incalca.

Economia mondială este dependentă în continuare de resursele energetice convenţionale, iar criză energetică continuă să se adâncească. Preţul barilului de ţiţei evoluează aproape săptămânal, astfel încât la doar o zi după intervenţia Arabiei Saudite şi a statelor aliate în Yemen, preţul a crescut cu 6, 7%. Giganţii economiei mondiale sunt într-o competiţie acerbă pentru câştigarea supremaţiei pe piaţa „aurului negru”. În anul 2015, asistăm la o confruntare dintre Orientul şi Occidentul lumii, în care Islamul devine nu doar un instrument de ripostă la noile teze şi orientări ale ştiinţelor sociale moderne, dar şi o temă abordată cu obsesie drept singura cauză a acestei noi confruntări? Să fie vorba doar de o avalanşă de discursuri care au drept subiect nu fenomenul islamic contemporan, ci interesul pentru petrolul ţărilor arabe? Spunem acest lucru, ştiut fiind faptul că statele arabe deţin monopolul zăcămintelor pe glob. Rezervele de petrol reprezintă 60,17% din totalul rezervelor confirmate de petrol ale lumii, şi totalizează o sumă de 683,5 milioane de barili, petrol de care, nu o dată, statele occidentale s-au arătat foarte interesate. Arabia Saudită a lansat atacuri puternice asupra rebelilor houthi din Yemen! Iranul priveşte la orașul-port Aden! Rusia veghează asupra Siriei, Europa priveşte parcă din ce în ce mai rezervată, în timp ce Statele Unite ale Americii manifestă atitudine de forţă în raport cu nevoia de democraţie. Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pe probleme pe securitate națională al lui Jimmy Carter şi fondator al „Comisiei Trilaterale”, afirma că „S.U.A. sunt prima, ultima şi singura superputere”. Care sunt motivele adevărate ale acestor mişcări de forţă? A devenit numele lui Ossama Bin Laden un „Brand” al răului pentru pentru desfăşurarea unui război împotriva terorismului? De ce este nevoie de un nou război în Orientul Mijlociu? Cine îşi doreşte controlul resurselor de petrol în Irak? Ce loc revine Arabiei Saudite în menţinerea stabilităţii în Orientul Mijlociu? Legitimează non acţiunea neputinţa marilor actori din sfera securităţii internaţionale?  Prezervarea unei lumi unipolare, dominată fără echivoc de S.U.A., a constituit încă de la început unul dintre obiectivele declarate ale neoconservatorilor pe care se sprijină actuala Administraţie de la Washington. Chiar în primul său „Discurs despre Starea Uniunii”, rostit la 29 ianuarie 2002, preşedintele Bush a vorbit despre „noul imperiu american” al secolului al XXI-lea. Cât de adevărat sau nu este acest lucru, este greu de apreciat, însă pentru desfăşurarea unui război împotriva terorismului de ce este amintit mereu numele lui Osama Bin Laden? Să fie acesta motivul de luptă până când resursele de petrol din Irak vor fi epuizate?   În reconfigurarea puterii în Orientul Mijlociu, ce rol revine organizaţiei AlQaida? Să însemne Statul Islamic un nou proiect al S.U.A.? Greu de crezut, însă nu imposibil! Voci din cercul puterii se fac auzite! Alastair Crooke, agent al MI6 - serviciul secret britanic -, dar şi consilier al unor înalţi oficiali europeni pe probleme privind Orientul Mijlociu, consideră că principalii actori internaţionali, de la preşedintele S.U.A., Barack Obama, la Putin şi Rusia, se raportează la gruparea teroristă „Statul Islamic”, din Irak şi Siria, pentru a-şi atinge propriile interese. Faptele devin şi mai stringente, cu atât mai mult cu cât relatile dintre Arabia Saudită şi Stalele Unite ale Americii sunt destul de controversate. Intersele strategice sunt evidente, fapt precizat chiar de preşedintele american Obama. Din ce în ce mai multe voci vorbesc despre interesele occidentalilor pentru „aurul negru”. În Irak, americanii au adus haos, nu democrație, scria, la 12 ianuarie 2007, cotidianul „Financial Times”, într-un articol intitulat „Surge Toward Debacle în Iraq".

Spagarii UE si partenerii lui naum zis ponta...

Rodrigo Rato, director FMI din 2004 până în 2007, a fost reţinut timp de opt ore, în cadrul unei investigaţii privind spălare de bani şi evaziune fiscală, potrivit site-ului Le Figaro.  Acesta a fost eliberat la scurt timp după miezul nopţii, fiind de acord să coopereze, potrivit unor surse oficiale citate de Le Figaro.  Membru important al Partidului Popular din Spania, acesta a fost ministru al Economiei în cadrul guvernului spaniol din 1996 până în 2004. Ulterior, Rato a devenit director al băncii Bankia.  Poliţia a percheziţionat domiciliul şi unul dintre birourile acestuia din districtul Salamanca în Madrid. Rato a fost audiat pentru mai mult timp de către poliţişti. Timp de câteva zile, guvernul Conservator al lui Mariano Rajoy a refuzat să comenteze asupra acuzaţiilor de spălare de bani faţă de Rodrigo Rato. Acesta ar fi primit 6,2 milioane de euro de la banca Lazard în 2011, bani pe care i-a justificat prin acţiuni primite în 2008.  Fostul director FMI mai este anchetat în alte două cazuri. Într-un dosar este acuzat de fraudă, delapidare şi fals în legătură cu listarea Bankia, unde a fost director din 2010 până în 2012. În alt dosar este acuzat de utilizarea frauduloasă a cardurilor de credit Caja, una dintre băncile de economii deţinute de Bankia. Această bancă a fost aproape de faliment în 2012, afectând sute de mii de mici acţionari. Guvernul spaniol a trebuit să naţionalizeze şi să injecteze 20 de miliarde de euro în planul european de bail-in a sectorului bancar din Spania, care a avut un cost total de 41 de miliarde de euro. Rato a beneficiat de pe urma unei amnistii fiscale, acordată în 2012 de guvernul condus de Mariano Rajoy.

Spagarii UE trec prin Romania pentru a-si ridica "malaiul"...

"Consiliul Guvernatorilor BCE a hotărât ca rata dobânzii la operaţiunile principale de refinanţare şi ratele dobânzilor la facilitatea de creditare marginală şi la facilitatea de depozit să rămână nemodificate la nivelurile de 0,05%, 0,30% şi, respectiv, -0,20%", se arată într-un comunicat al instituţiei europene.  Ultima modificare a ratei dobânzii de politică monetară a BCE a avut loc în luna septembrie a anului trecut, când instituţia a coborât dobânda la minimul record de 0,05%, de la 0,15% anterior.  Preşedintele BCE Mario va susţine o conderinţă de presă la ora 15:30, ora României.  Analiştii anticipează că Draghi va vorbi despre evoluţia programului de achiziţii de obligaţiuni lansat de BCE la începutul lunii martie şi că va preciza dacă există posibilitatea ca această măsură să fie stopată înainte de termenul anunţat iniţial, potrivit Bloomberg.   Programul BCE de relaxare cantitativă prevede cumpărarea de active, inclusiv obligaţiuni guvernamentale, în valoare de 60 de miliarde de euro în fiecare lună, până în septembrie 2016. Instituţia va cheltui, astfel, 1.080 de miliarde de euro în total în cadrul acestui program, pentru a sprijini accelerarea inflaţiei din zona euro spre ţinta BCE de puţin sub 2% şi pentru susţinerea economiei.  Preţurile de consum din zona euro au coborât cu 0,1% în martie faţă de aceeaşi lună din 2014, marcând a patra lună consecutivă de valori negative, însă ritmul de scădere a fost cel mai lent din această perioadă, potrivit datelor Eurostat.  În luna februarie, inflaţia s-a situat la -0,3%, iar în ianuarie preţurile de consum din zona euro au scăzut cu 0,6% comparativ cu aceeaşi lună din 2014, consemnând cel mai important declin de la înfiinţarea zonei euro, în 1999, până în prezent.  Un nivel al inflaţiei de -0,6% a mai fost înregistrat în zona euro doar în luna iulie a anului 2009, în timpul recesiunii economice.  Analiştii se aşteaptă ca Draghi să comenteze şi în legătură cu efectele pe care situaţia Greciei le-ar putea avea asupra zonei euro, în condiţiile în care guvernul de la Atena riscă să rămână fără fonduri în luna aprilie.  Consiliul Guvernator al BCE a decis marţi să suplimenteze cu 800 de milioane de euro fondurile disponibile pentru băncile din Grecia prin programul de finanţare de urgenţă ELA (emergency liquidity assistance), la 74 de miliarde de euro...

Intre, timp, iata cine a mai fost in vizita in Romania si, A FOST SPAGUIT precis : Oficialul european a explicat vineri, la Bucuresti, ca in opinia sa nu exista niciun motiv pentru a exclude Romania si Bulgaria din Spatiul Schengen. Acest mecanism este pus la indoiala de cetatenii europeni din cauza disfunctionalitatilor sale interne, care au iesit in evidenta cu ocazia atentatelor de la Paris, unde teroristii erau cetateni din interior.  „Problemele reale sunt altele, trebuie intarit spatiul Schengen prin cooperarea fortelor de politie din statele membre si este necesara o adevarata politica comuna a imigratiei. Argumentele folosite de politicienii din unele tari pentru excluderea Romaniei si Bulgariei sunt mai degraba populiste”, a declarat Henri Malosse. 

Potrivit Süddeutsche Zeitung, unul dintre cele mai importante jurnale din Germania, un important oficial al UE a declarat că este „pur și simplu imposibil” să lucrezi cu guvernul de la Atena.

Potrivit ziarului respectiv, atmosfera din instituțiile europene oscilează între „frustrare și resemnare”, iar oficialul citat a apreciat că nu se va încheia nici o înțelegere până pe 24 aprilie, termenul limită stabilit.  Această opinie este împărtășită chiar și de comisarul european Valdis Dombrovskis, care a declarat cu subiect și predicat pentru ziarul financiar german Handelsblatt că este imposibilă încheierea unei înțelegeri până la termenul fixat.  Bloomberg dă aceeași informație, citând surse anonime:  „Cele două părți nu s-au apropiat deloc de o înțelegere, a declarat un oficial implicat în procesul de negociere. Refuzul guvernului Greciei de a face privatizări și intenția sa de a anula măsurile de reformă luate până acum pe piața muncii, în domeniul pensiilor și al economiilor la buget sunt inacceptabile pentru creditorii Atenei, a declarat oficialul.”   Dacă discuțiile se prelungesc, ele riscă să atingă data de 12 mai, când Grecia ar urma să intre în incapacitate de plată, potrivit experților HSBC.