miercuri, 25 martie 2015

Iată ce scrie Bloomberg:  ”Acum avem un joc pierdere-pierdere și cel mai bun care se poate întâmpla este de fapt ca Atena să se încurce şi mai mult în harababura creată", spune George Soros, în vârstă de 84 de ani, într-un interviu acordat Bloomberg Television care va fi difuzat marţi. "Grecia este o problemă purulentă de lungă durată, care a fost scăpată de sub control încă de la început, de toate părțile." Negocierile dintre guvernul Syriza al lui Alexis Tsipras şi instituțiile care acordă ajutor financiar economiei Greciei - Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional - ar putea conduce la o "ruptură", ceea ce face ca ţara să părăsească zona monedei comune, a declarat Soros în interviul care a fost acordat la locuinţa din Londra a investitorului miliardar. "Puteți păstra situaţia susţinându-i pe termen nelimitat", a spus Soros. "Dar între timp nu va fi nici surplus primar, pentru că Grecia se duce de râpă." "Chiar acum suntem la vârf și pot vedea ambele posibilități", a spus Soros”.   Grecia este în prezent pe o muchie de cuțit - guvernul are aproximativ două săptămâni până când rămâne fără bani, în conformitate cu documentele Comisiei Europene vazute de ziarul german FAZ. După aceste două săptămâni are o rambursat o datorie către FMI.
Parlamentul grec a votat, cu o largă majoritate, o lege ce reeşalonează datoriile contribuabililor către stat şi casele de asigurări sociale, sume care se ridică la zeci de miliarde de euro, transmite AFP. Actul normativ, intitulat "Reglementări pentru relansarea economiei", face parte din angajamentele electorale ale noului guvern Alexis Tsipras în privinţa unui pachet de măsuri sociale care să ajute persoanele sărace lovite de criză. Ea permite contribuabililor şi întreprinderilor care nu au putut, din cauza crizei, să-şi plătească impozitele sau cotizaţiile să-şi reeşaloneze datoriile în 100 de rate, beneficiind de reduceri la suprataxa arieratelor.  În timpul dezbaterilor, ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis a subliniat că politica de austeritate impusă Greciei "a fost catastrofală", iar "milioane de greci sunt în imposibilitatea de a-şi plăti impozitele sau cotizaţiile, care se ridică în prezent la 76 de miliarde de euro, sau 42% din PIB-ul grec".  Potrivit ministrului, "3,5 milioane de greci (la o populaţie de 10,9 milioane locuitori) datorează fiecare statului până la 3.000 de euro şi, din cauza sărăciei, ei nu îi pot rambursa". Această lege îi va încuraja să-şi reglementeze datoriile şi, astfel, să crească veniturile statului, a spus Varoufakis.  Aceasta este a doua lege anti-austeritate din mandatul noului guvern Tsipras, după ce, miercuri, parlamentul a adoptat măsuri de combatere a sărăciei prin furnizarea de electricitate gratuită, bonuri de masă şi ajutor pentru locuinţă gospodăriilor nevoiaşe.

marți, 24 martie 2015

Un Airbus 320 s-a PRĂBUȘIT în sudul Franței.

ACCIDENT AVIATIC GRAV. Un Airbus 320 s-a PRĂBUȘIT în sudul Franței. La bord se aflau 148 de oameni. Premierul Franței: Nu credem că există supraviețuitori. MAE verifică dacă la bord erau cetățeni români Printre operatorii care operează în România si care utilizează acest avion se numără Air France, Aeroflot, Air China, Alitalia, British Airways, Easyjet, Lufthansa, Turkish Airlines sau WizzAir. Numărul total estimativ al avioanelor A320 deţinute de aceste companii depăşeşte cifra de 400.

Delapidatorii si spagarii de la Bruxelles au "tras Romania" in UE

"Romania nu era pregatita in momentul aderarii. Era pregatita din multe puncte de vedere, dar nu in cele esentiale. Vorbesc aici de legislatie, de sistemul judiciar, de functionarea lui, de eficienta si impartialitate in modul de aplicare a legilor, de coruptia institutionala", a afirmat, intr-un interviu la Realitatea TV, ambasadorul olandez, potrivit Mediafax.
Totodata, Matthijs van Bonzel a subliniat faptul ca exista o legatura intre Schengen si respectarea standardelor UE: "Unii politicieni au negat aceasta legatura in cei trei ani de cand ma aflu aici. Dar exista o legatura foarte puternica. Legatura este urmatoarea: odata ce devii membru al UE si indeplinesti toate cerintele impuse de acest statut si poate nu toate statele le respecta in practica dar macar incearca sa faca tot ce le sta in putinta pentru a demonstra ca situatia este sub control. Romania a aderat fara sa indeplineasca aceste cerinte dar acum recupereaza" ajungand la nivelul la care ar fi trebuit sa fie in 2007, a precizat diplomatul.
"Am acceptat Romania doar cu aceasta lista de sarcini fiind de deplin convinsi ca va realiza toate aceste lucruri. Cand citesti raportul MCV (...) da, vedem progrese dar, nu, Romania nu a atins nivelul maxim. Odata ce va ajunge la acest nivel vom merge in Parlament si le vom spune parlamentarilor nostri ca Romania indeplineste toate conditiile pe care ar fi trebuit sa le indeplineasca atunci cand a devenit tara membra UE", a afirmat el.
Van Bonzel a explicat ca printre lucrurile pe care Romania le mai are de indeplinit se afla confiscarea averilor ilicite, rata in prezent fiind de doar 10%.
Ambasadorul a mai spus ca o alta nemultumire a parlamentarilor olandezi este aceea ca statul roman nu a platit compania olandeza care, in urma cu sapte ani, a recuperat epava unei nave esuate pe canalul Dunare-Marea Neagra, desi exista si un verdict al Camerei Internationale de Comert de la Paris.

luni, 23 martie 2015

Cancelarul Angelei Merkel a respins pretențiile financiare ale Greciei pentru atrocitățile comise de naziști în timpului celui de-al Doilea Război Mondial chiar de față cu omologul său elen, Alexis Tsipras, într-o conferință comună de presă susținută la Berlin.
"Din partea guvernului german, problema despăgubirilor de război este închisă din punct de vedere politic și legal", a declarat Merkel, care a arătat că Berlinul este însă conștient de responsabilitatea morală care îi revine.  Guvernul Greciei, condus de Alex Tsipras, solicită compensații financiare pentru ocupația Axei, când zeci de mii de oameni au fost uciși sau au murit de foame, dar și replata unui împrumut forțat acordat de Atena în 1942.  După o întâlnire bilaterală mult așteptată, Merkel și Tsipras au adoptat un ton conciliant și au pledat pentru o mai bună comunicare între cele două guverne, cu scopul de a ajuta la depășirea crizei din Grecia. Liderul Syriza a dat garanții, în numele guvernului său, că va respecta angajamentele luate în fața creditorilor internaționali.
"Sunt cancelarul Germaniei, prin urmare reprezint o singură țară dintre cele 19 din zona euro", a subliniat Angela Merkel, a cărui cuvânt cântărește însă cel mai mult în cazul celor mai sensibile probleme din Europa.
Preşpedintele Comisiei Europene a prezentat o “nota analitică” despre Uniunea Economică şi Monetara. Ea nu conţine acele prevederi pe care şi le doreste, spre exemplu, ministrul german de Finante – un parlament european al ţărilor care fac parte din zona euro – şi nici alte institutii separate sau un buget al zonei euro, separat de actualul buget al UE. Nota lui Jean-Claude Juncker conţine însă prevederi care, odată aplicate, pot duce la crearea unor asemenea instituţii separate.   O asemenea evoluţie va institutionaliza o realitate prezentă în actuala UE – apariţia a doua viteze de integrare, a cercurilor concentrice, cu România situându-se pe ultimul dintre cestea. Însuşi faptul că România nu este parte a Acordului Schengen poate cântări în ejectarea ţării tot mai departe de “inima” viitoarei Uniuni Europene, deoarece acest acord, conceput uiniţial în afara cadrului comunitar, poate servi drept model pentru noua cosntrucţie europeană.   Economistul francez Thomas Piketty vorbeste cu reporterii Der Spiegel despre gestionarea dezastruoasă a crizei financiare în cadrul UE, despre transformarea sa într-o criză a datoriilor şi despre uriaşele erori ale Bruxelles-ului de a nu investi în tânăra generaţie. Iar Piketty consideră că o soluţie pentru iesirea din actuala situatie este apariţia unor instituţii doar ale zonei euro, practic detaşarea unui număr de state UE de cele aflete la periferie. Este o soluţie propusa şi de oficiali germani, despre care a vorbit şi Nicolas Sarkozy, predecesorul sau de la Elysee Valery Giscard d'Estaing, sau fostul cancelar Helmut Schmidt.   În acest context, ne putem pune întrebarea dacă insistenţa Bucureştiului de a prinde trenul Schengen şi graba şi entuziasmul cu care România a aprobat şi s-a supus până acum noilor acorduri europene extrem de dure (precum Pactul pentru Stabilitate sau urmaşul său - Tratatul pentru stabilitate coordonare şi guvernare în uniunea economică şi monetară) si care nu sunt obligatorii decât pentru statele din zona euro, nu semnalează teama că România ar putea rămâne pe o poziţie total periferică, la graniţa estică a UE, într-o regiune tot mai instabilă economic şi securitar.