Zona euro şi Atena au ajuns, vineri seară, la Bruxelles, la o înţelegere asupra prelungirii ajutorului financiar acordat Greciei, transmite site-ul Le Figaro. "Există un acord asupra unui text", au anunţat două surse europene, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, a treia în ultimele zece zile, potrivit Mediafax.  Vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu zona euro, Valdis Dombrovskis, a confirmat această informaţie pe Twitter, precizând că Atena va trebui să prezinte "o listă completă cu măsuri de reformă". "Lucrările asupra prelungirii programului grec poate continua. Este important ca Grecia să-şi respecte angajamentele", a insistat el.  Grecia va trebui să prezinte asta  seară (luni) propuneri de reforme structurale, între care lupta împotriva fraudei fiscale sau combaterea corupţiei. Aceste propuneri vor fi examinate de experţi, după care de Eurogrup, a anunţat o sursă europeană. Grecia a primit termen până ieri să ceară o prelungire a actualului plan de salvare.  Noul Guvern elen, de stânga, a promis în campania din recentele alegeri parlamentare să renunţe la planul de salvare în valoare de 240 de milioane de euro şi la măsurile de austeritate nepopulare. Miniştrii de Finanţe din cadrul Eurogrup nu sunt de acord cu acest lucru. 

Oficialii Bundesbank consideră că linia de finanţare de urgenţă a Băncii Centrale din Grecia (ELA), care care este acum folosită de creditorii eleni, este 'pentru băncile solvabile, cu probleme temporare legate de lichidităţi'. În mod normal, băncile greceşti îşi asigurau necesităţile de lichiditate de la Banca Centrală Europeană, în condiţiile în care finanţarea oferită de ELA este mai scumpă decât împrumuturile de la BCE. Însă, BCE a anunţat că din 11 februarie nu va mai accepta obligaţiuni guvernamentale elene drept garanţii pentru creditele acordate băncilor comerciale.   Creditorii eleni care primesc finanţare de urgenţă (ELA) ar trebui să adopte măsuri pentru a-şi îmbunătăţi nivelul lichidităţilor. Extinderea cerinţelor privind lichidităţile, prin achiziţionarea de obligaţiuni guvernamentale elene pe termen scurt în următoarele săptămâni, este contrară acestei cerinţe", se arată în raportul publicat luni de Banca Centrală a Germaniei.  Tot în acelaşi raport se arată că avansul economiei germane ar putea fi mai solid anul acesta decât se estimează în prezent, ceea ce indică că Bundesbank şi-ar putea revizui în creştere prognozele privind evoluţia PIB-ului în 2015.   'Ţinând cont de îmbunătăţirea mediului macroeconomic pe ansamblu, creşterea PIB-ului în acest an ar putea fi semnificativ mai ridicată decât estimările pe care le-am prezentat în septembrie 2014', se arată în raportul Bundesbank.   Germania, cea mai mare economie europeană, a înregistrat o creştere peste aşteptări în trimestrul patru din 2014, de 0,7%, comparativ cu precedentele trei luni, datorită majorării cererii pe plan intern şi a scăderii preţului ţiţeiului. În 2014, PIB-ul Germaniei a crescut cu 1,6%, depăşind estimările Oficiului Federal de Statistică (Destatis), de 1,5%.   În ritm anual, PIB-ul Germaniei a urcat cu 1,6% în perioada octombrie-decembrie 2014, depăşind de asemenea estimările analiştilor, de 1%. Destatis a confirmat vineri că în trimestrul trei din 2014 avansul economiei a fost de 0,1%. În trimestrul doi PIB-ul a scăzut cu 0,1%.   Şi analiştii susţin că poziţia fiscală solidă a Germaniei, situaţia foarte bună a pieţei de muncă, inflaţia scăzută, declinul semnificativ al preţului ţiţeiului, deprecierea euro şi noile măsuri de politică monetară ce urmează să fie adoptate de BCE oferă măsuri suplimentare de optimism privind perspectivele celei mai mari economii europene în acest an.

Comisarul european Günther Oettinger a evocat o posibilă nouă reuniune la Bruxelles privind Grecia, în cazul unui eşec al negocierilor între Eurogrup şi Atena, discuţii cruciale pentru finanţarea Greciei, relatează AFP.  'Eu cred că un acord în următoarele opt zile este încă posibil, dacă va fi nevoie chiar în cadrul unei alte reuniuni' la nivel de şefi de stat şi de guverne, a spus germanul Günther Oettinger pentru postul de radio Deutschlandfunk. 'Grecii sunt precum elefanţii într-un magazin de porţelanuri', a declarat el. 'Au distrus încrederea, au uneltit, nu au jucat cu cărţile pe masă', şi-a exprimat regretul comisarul european, cu câteva ore înainte de o reuniune a miniştrilor de finanţe din zona euro.  La rândul său, Nikos Pappas, ministru de stat şi apropiat al premierului grec Alexis Tsipras, a declarat că, în cazul unei eşec al miniştrilor de finanţe din zona euro de a găsi un acord vineri cu Grecia, 'un summit european' al şefilor de stat şi de guvern ar putea constitui o etapă necesară pentru găsirea unei soluţii,  scrie Agerpres.   'Dacă nu vom ajunge la un acord, cred că problema ar putea fi rezolvată prin intervenţii politice la cel mai înalt nivel. Vorbesc despre un summit european', a declarat ministrul Pappas pentru postul de radio Parapolitika.  Guvernul grec nu intenţionează să facă alte compromisuri în legătură cu propunerile sale, a avertizat el. 'Mesajul nu se va schimba. El are semnătura ministrului economiei. Fie este acceptat, fie nu. Nu există o cale de mijloc', a spus Pappas, care este mâna dreaptă a lui Alexis Tsipras.  După două reuniuni rămase fără rezultat, miniştrii de finanţe din zona euro se întâlnesc din nou vineri, într-o reuniune considerată a ultimei şanse, pentru a încerca să ajungă la un compromis cu guvernul de la Atena în ce priveşte prelungirea acordului de asistenţă financiară, încheiat în anul 2012 şi care expiră săptămâna viitoare.  Noul guvern grec, condus de stânga radicală Syriza, refuză prelungirea acordului în condiţiile continuării măsurilor de austeritate impuse în schimbul împrumuturilor de 240 de miliarde de euro primite în ultimii patru ani, dar vrea să negocieze cu UE o nouă restructurare a datoriei publice a Greciei, care a ajuns la 175% din PIB, deşi în anul 2012 i s-au mai şters 100 de miliarde din datoria de la acea vreme.

"Autoritățile au informat misiunea FMI cu privire la intențiile de reducere a TVA și a accizele în viitor. În timp ce TVA este mare, autoritățile se confruntă, de asemenea, cu creștere presiunii cheltuielilor", au declarat sursele FMI, pentru HotNews.  "Astfel, pentru a se asigura că tintele de deficite fiscale pot fi îndeplinite, orice reduceri ale TVA ar trebui să fie compensate în totalitate prin alte măsuri fiscale, inclusiv pe partea de cheltuieli", au mai apreciat acestea.    De asemenea, o eventuala reducere a TVA ar fi ajutata in prealabil de cresterea gradului de colectare a taxei, precum si trecerea cheltuielilor de capital ale statului de la fondurile bugetare la fondurile europene.   "Ceva spațiu fiscal ar putea fi creat prin reforma profundă și durabilă care sa imbunatateasca  administrarea fiscala și prin mutarea suplimentara a cheltuielilor de capital de la fondurile nationale catre fondurile europene", au apreciat surse din FMI.  La randul ei Comisia Europeana asteapta ca Guvernul sa discute cu oficialii de la Bruxelles eventuale modificari majore de taxe, in cadrul Programului de asistenta, conform unor surse europene.  Potrivit acestora, orice modificare fiscala trebuie discutata, evaluata si convenita in cadrul Programului.  Conform prognozei de iarna din 2 februarie 2015, Comisia Europeana se asteapta ca Romania sa aiba in anul 2015 o crestere economica de 2,7%, iar in 2016 de 2,9%. Deficitul structural este asteptat sa scada la 1,25% din PIB pana in anul 2016. Trebuie precizat, insa, ca actualul Program de asistenta cu Comisia Europeana si Acordul stand by cu Fondul Monetar International, considerate ca fiind de precautie de catre Romania, expira la finele lunii septembrie 2015.  Guvernul Ponta propune, printr-o modificare de cod fiscal, scaderea TVA de la 24% la 20% din anul 2016, si pana la 18% din anul 2019...  Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a declarat miercuri seara ca "foarte probabil" acordul cu Fondul Monetar International nu se va prelungi dupa expirarea acestuia, in septembrie 2015.  El a fost intrebat, la Realitatea TV, daca are acordul Fondului pentru masurile anuntate in cadrul sedintei de guvern, si care prevad, intre altele, o reducere sensibila a TVA si modificari de taxe si impozite.  "Nu l-am cerut", a raspuns el.  Darius Valcov a argumentat ca acordul cu FMI expira in septembrie 2015 iar masurile anuntate in proiectul de Cod Fiscal intra in vigoare de la 1 ianuarie 2016.  Asta inseamna ca acordul nu se mai prelungeste? a fost intrebat el de moderatoare. "Foarte probabil", a raspuns el.  Darius Valcov a afirmat ca, atat timp cat Romania se afla in parametri macroeconomici "mai mult decat corecti" si inregistreaza, in 2014, a 5-a crestere economica din Uniunea Europeana, "am depasit de mult stadiul in care trebuie sa vina profesorul sa ne arate unde e tabla si unde e usa. Trebuie sa avem doar dialog mult mai consistent cu mediul de afaceri".

Zona euro şi Atena au ajuns, ieri seară, la Bruxelles, la o înţelegere asupra prelungirii ajutorului financiar acordat Greciei, transmite site-ul Le Figaro. "Există un acord asupra unui text", au anunţat două surse europene, la finalul unei reuniuni a miniştrilor de Finanţe din zona euro, a treia în ultimele zece zile, potrivit Mediafax.
Vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu zona euro, Valdis Dombrovskis, a confirmat această informaţie pe Twitter, precizând că Atena va trebui să prezinte "o listă completă cu măsuri de reformă".
"Lucrările asupra prelungirii programului grec poate continua. Este important ca Grecia să-şi respecte angajamentele", a insistat el.  Grecia va trebui să prezinte luni seară propuneri de reforme structurale, între care lupta împotriva fraudei fiscale sau combaterea corupţiei. Aceste propuneri vor fi examinate de experţi, după care de Eurogrup, a anunţat o sursă europeană.  Grecia a primit termen până ieri să ceară o prelungire a actualului plan de salvare.  Noul Guvern elen, de stânga, a promis în campania din recentele alegeri parlamentare să renunţe la planul de salvare în valoare de 240 de milioane de euro şi la măsurile de austeritate nepopulare. Miniştrii de Finanţe din cadrul Eurogrup nu sunt de acord cu acest lucru. 

Der Spiegel susţine că BCE a cerut autorităţilor de la Atena să impună controale asupra mişcărilor de capital, în ideea de a limita retragerile de depozite din bănci. Ieşirile din depozitele băncilor elene s-au accelerat la peste un miliard de euro în ultimele zile, chiar dacă Guvernul grec a dezminţit că ar intenţiona să impună restricţii asupra mişcărilor de capital.  Grecia va avea convorbiri cruciale la Bruxelles cu miniştrii de finanţe din zona euro vineri, prilej cu care va încerca să-şi asigure finanţare şi să evite falimentul după ce programul său de asistenţă expiră la 28 februarie. Premierul grec Alexis Tsipras a declarat că este 'sigur' că solicitarea Guvernului său privind o extindere cu şase luni a planului de asistenţă financiară va fi acceptată, în pofida obiecţiilor Berlinului, scrie Agerpres.  Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a respins joi cererea formulată de Grecia pentru prelungirea acordului de asistenţă financiară, apreciind că nu îndeplineşte criteriile fixate de zona euro pentru continuarea ajutorului. În schimb, vineri, un purtător de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a apreciat că cea mai recentă solicitare a Greciei privind prelungirea cu şase luni a planului de asistenţă financiară reprezintă 'un semnal pozitiv' şi furnizează o bază pentru negocieri suplimentare.  Actualul program de asistenţă financiară convenit de Grecia cu partenerii din zona euro expiră la data de 28 februarie. În lipsa unui nou acord, Grecia, ţară care nu se poate împrumuta de pe piaţă din cauza dobânzilor prohibitive, riscă să ajungă în lipsă de lichidităţi cu riscul ieşirii din zona euro.