Modificări de la 1 ianuarie

- Salariul minim pe economie se majorează la 975 lei, iar pensiile vor fi majorate cu 5%, potrivit ministrului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb.

- Preţul mediu de vânzare a energiei electrice la tarifele reglementate creşte cu 0,26%, potrivit Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

- Nivelul accizelor va fi exprimat în lei pe unitatea de măsură, utilizând nivelul în lei practicat în anul 2014, potrivit proiectului de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

- Piaţa gazelor se liberalizează pentru IMM-uri.

- Salariile angajaţilor din sistemul sanitar şi de asistenţă socială vor creşte cu 100 de lei brut, de la 1 ianuarie 2015, bugetul pentru plata integrală a drepturilor salariale pentru luna decembrie 2014 fiind asigurat, potrivit declaraţiilor preşedintelui Federaţiei Sanitas, Leonard Bărăscu.

- Operatorii economici vor putea beneficia de simplificarea birocraţiei prin extinderea aşa numitei contabilităţi simplificate până la o cifră de afaceri de 700.000 de euro, faţă de 35.000 de euro, valoarea prevăzută până la această dată.

- România aplică, de la această dată, un sistem de evaluare a performanţei funcţionarilor implicaţi în sistemul de gestionare a fondurilor europene.

- Societăţile de asigurări din România introduc standardele internaţionale de raportare financiară (IFRS), care devin obligatorii pentru toate societăţile de asigurări/reasigurări autorizate în România şi pentru cele care activează în baza dreptului de liberă stabilire. IFRS reprezintă un set de standarde contabile care vizează întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare într-un mod transparent, care să permită comparabilitatea informaţiilor la nivel internaţional.

- Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) nu mai permite companiilor de asigurare să modifice tarifele de primă pentru asigurările de răspundere civilă auto (RCA) mai devreme de 12 luni de la ultima schimbare notificată, precum şi acoperirea pierderilor pe RCA din alte forme de asigurare.

- Începând cu această dată, voucherele de vacanţă pot fi emise numai în sistem on-line de către Autoritatea Naţională pentru Turism, conform unei Ordonanţe de Guvern publicată în Monitorul Oficial din 5 august 2014, a informat Departamentul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Mediul de Afaceri şi Turism (DIMMMAT).

- CFR Călători lansează oferta de călătorie ''Trenurile Zăpezii 2015'', prin care călătorii vor beneficia, în perioada 1 ianuarie - 28 februarie 2015, de reduceri tarifare la trenurile care circulă spre şi dinspre cele mai căutate staţiuni montane pentru schi, cum sunt cele de pe Valea Prahovei, Vatra Dornei, Petroşani - pentru staţiunile Parâng şi Straja.

- Acciza pentru pălincă va fi eliminată, începând din 2015, potrivit unui proiect de Lege care urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2015.

- De la această dată, cetăţenii din România şi Republica Moldova pot să transfere bani prin intermediul unui nou produs financiar, lansat în colaborare de Compania Naţională ''Poşta Română'' (CNPR) şi Întreprinderea de Stat Poşta Moldovei.

- Lituania intră în uniunea monetară a UE, devenind al 19-lea stat membru al zonei euro.
1 ian 2015 Budapesta - Data de la care operatorul ungar al reţelei de gazoducte, FGSZ Ltd, va asigura din nou livrările de gaze Ucrainei.

Alte modificări din primul trimestru al anului

5 ian Bucureşti - Categoriile Premium şi Standard înlocuiesc categoriile I, II şi III de pe piaţa reglementată administrată de Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

6 ian Bucureşti - BRD Groupe Societe Generale elimină comisionarea pe tranşe a plăţilor şi încasărilor inter şi intrabancare în lei, precum şi spezele SWIFT aferente plăţilor interbancare în valută.

7 ian Bucureşti - Şedinţa Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României pe probleme de politică monetară.

9 ian Kiev - Începerea vizitei unei echipe de experţi de la Fondul Monetar Internaţional pentru noi discuţii cu privire la implementarea programului de reforme economice în Ucraina.

22 ian Berna - Intrarea în vigoarea a unei noi măsuri excepţionale adoptate de Banca Naţională a Elveţiei (BNS) în încercarea de a evita o altă apreciere a francului, prin introducerea unei dobânzi negative de 0,25% pentru depozitele constituite de băncile comerciale la banca centrală.

25 feb Bucureşti - Data lansării noii pieţe de acţiuni dedicată IMM-urilor, intitulată AeRO, potrivit anunţului Bursei de Valori Bucureşti (BVB).
Sursa: Agerpres

Analiştii Erste Group Bank se aşteaptă ca Banca Naţională a României să procedeze la o reducere cu 25 de puncte de bază a dobânzii de politică monetară, în ianuarie 2015, în timp ce băncile centrale din Polonia şi Ungaria ar putea începe să se gândească la tăieri ale dobânzii cheie doar dacă inflaţia se va menţine la niveluri foarte mici, iar sentimentul pieţei este favorabil.
Pe de altă parte, analiştii consideră că un mix optim între revigorarea creşterii interne şi o majorare a investiţiilor va putea fi locomotiva de creştere a economiilor Europei Centrale şi de Est în 2015, transmite Agerpres.   Consumul domestic a urcat cu peste 2% în România, Cehia şi Polonia, în trimestrul trei din 2014, iar investiţiile au contribuit la creştere în medie cu 1,4 puncte procentuale. Acordul cu FMI "trebuie dus până la capăt şi nu mai trebuie continuat". O spune într-un interviu la RFI ministrul de Finanţe, Darius Vâlcov. El mai declară că "nu sunt semne că ar urma anul viitor o criză", dar pentru această situaţie România are pregătită o soluţie de avarie, "faimosul buffer de cinci miliarde, care între timp a ajuns la aproape 9,2 miliarde".  Întrebat dacă există riscul ca România să se împrumute mai scump de pe pieţe, fără un acord cu FMI, Darius Vâlcov a răspuns: "Eu nu cred că acest risc este real. Sunt păreri şi păreri. Sunt unii specialişti care susţin încheierea unui nou acord cu FMI şi Comisia Europeană, bine, am cam rămâne ultimii din Europa care am face acest lucru şi sunt alţii care susţin părerea mea şi anume că nu mai trebuie continuat, trebuie dus până la capăt acest acord şi nu mai trebuie continuat". 

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE), cu sediul la Luxemburg, a respins ca inadmisibil , in 18 decembrie, un proiect de acord inaintat de Comisia Europeana, privind aderarea UE la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale (CEDO), dupa care functioneaza Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO) cu sediul la Strasbourg. In timp ce CJUE are jurisdictie doar asupra celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, conventia CEDO se aplica asupra a 47 de state, membre ale Consiliului Europei, printre care tarile UE, precum si state ca Rusia, Turcia, Azerbaidjan.   Decizia CJUE adanceste falia dintre institutiile Uniunii Europene si cele ale sistemului Consiliului Europei, in pofida faptului ca statele membre UE sunt membre si ale Consiliului Europei. Practic, statele UE se vor supune atat dreptului Uniunii Europene cat si jursprudentei CEDO.  Mergand mai departe, cetatenii statelor UE, inclusiv romanii, vor putea sa atace in contiuare deciziile instantelor romanesti si legislatia romaneasca la CEDO, dar si sa sesizeze CJUE (cu intrebari preliminare prin intermediul instantelor nationale). In schimb, cetatenii statelor membre UE (inclusiv romanii) nu vor putea reclama institiutiile Uniunii Europene si functionarea legislatiei comunitare la CEDO.  Cu toate acestea, in raport atat cu statele membre UE cat si cu institiutiile Umniunii Europene, cetatenii din statele membre UE au mai departe de partea lor un alt document care le apara drepturile: Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.   In anul 2000, Uniunea Europeana (prin Parlamentul European, Consiliul UE si Comisia Europeana) Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene si Comisia a adoptat Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. In 2009, Tratatul de la Lisabona i-a oferit acestei carte valoare juridica de tratat, fiind obligatorie pe intregul cuprins al UE.
Potrivit unor experti consultati de HotNews, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ofera cetatenilor drepturi mai mari decat conventia CEDO. Carta UE este, de asemenea, mai restructiva decat conventia CEDO pentru statele membre UE.
Avizul negativ dat de CJUE procesului de aderare a UE la CEDO pecetluieste, insa, rivalitatea intre instanta de la Luxemburg si cea de la Strasbourg. Consecinta principala asupra cetateanului european rezida in refuzul constituirii unei cai de atac in plus impotriva institutiilor UE.

 Banca Italiei nu se va opune unei preluări străine a "Banca Monte dei Paschi di Siena" - cea mai veche instituţie de credit din ţară, care are probeme financiare.

Viceguvernatorul băncii centrale de la Roma, Fabio Panetta, a declarat că preluările băncilor locale de către investitori străini au fost de succes, după cum arată experienţa din trecut.  "Orice rezerve cu privire la naţionalitatea grupurilor care ar putea fi interesate de o fuziune cu Monte dei Paschi ar fi anacronică şi contraproductivă", a afirmat Panetta, citat de cotidianul Il Messaggero.  "Monte Paschi" trebuie să obţină de la investitori, în 2015, până la 2,5 miliarde de euro, conform deficitului de capital identificat de autoritatea de reglementare europeană în cadrul testelor de stres. Operaţiunea ar putea atrage un cumpărător străin pentru banca italiană.   "Singura condiţie relevantă în evaluarea unei posibile fuziuni este capacitatea de a asigura un management solid al băncii, care să îi permită creditarea către persoane fizice şi companii", a menţionat Panetta.

Indicele care măsoară evoluţia dolarului faţă de alte valute majore a urcat ieri, pe pieţele externe, până la nivelul maxim al ultimilor cinci ani, după ce autorităţile americane au anunţat că, în trimestrul al treilea din acest an, expansiunea economiei SUA a fost cea mai rapidă din ultimul deceniu.  În aceste condiţii, investitorii anticipează că banca centrală a SUA (Federal Reserve - Fed) va majora dobânzile anul viitor. Traderii văd 70% şanse ca Fed să ridice costul împrumuturilor până la finele lui 2015. Indicele Bloomberg Dollar Spot, care măsoară dinamica dolarului faţă de zece valute majore, printre care şi euro, a crescut cu 0,4% la ora 10:10, la New York, atingând 1.132,25 puncte - cel mai ridicat nivel din martie 2009 până în prezent.  Faţă de moneda unică europeană, dolarul a urcat cu 0,5% la ora 10:06, ajungând la 1,2170 unităţi/euro.  În opinia analiştilor, informaţiile economice sunt pozitive pentru dolar, dat fiind că ele arată redresarea.  Departamentul pentru Comerţ din SUA a anunţat, ieri, că economia Statelor Unite a înregistrat o creştere de 5% în trimestrul al treilea din 2014, acesta fiind cel mai rapid avans din ultimii 11 ani, datorat cheltuielilor de consum şi investiţiilor companiilor.  Oficialii de la Washington estimau, iniţial, o creştere de 3,9%, iar analiştii anticipau revizuirea acestei previziuni la numai 4,3%.   Datele referitoare la creşterea cheltuielilor de consum, care reprezintă 70% din economia americană, au fost îmbunătăţite de autorităţi la un avans de 3,2%, de la 2,2% anterior. 

Romania isi produce marea majoritate a gazului pe care il consuma, neimportind decat mai putin de 20 % din Rusia. In conditiile in care increderea in partenerul rus este pusa sub semnul intrebarii in fiecare zi, noi zacaminte offshore s-ar putea dovedi vitale. Profesorul Silviu Negut crede ca Romania are vocatia de a deveni un hub energetic a Uniunii Europena. Ramane un singur obstacol de depasit: "actiunea agresiva a Rusiei pentru a controla toata energia din regiunea Marii Negre ... Cred ca UE ar trebui sa actioneze ca un bloc regional unit. Aici este solutia, nicaieri in alta parte".

Rusia a anuntat ca abandoneaza proiectul South Stream. UE sustine un traseu alternativ de gazoduct prin Turcia care sa garanteze aprovizionarea Europei centrale si de est si doreste sa intensifice traficul gazeifer intre Georgia si Romania.  Romania trebuie sa-si imbunatateasca si sa finalizeze conexiunile retelei sale de gazoducte cu cele din Bulgaria, Ungaria si Moldova. Comisia Europeana insista asupra necesitatii de a se dota cu gazoducte dublu sens, pentru a proteja Europa de capriciile Rusiei. Daca Moscova inchide azi robinetul, Romania nu ar putea sa-si aprovizioneze vecinii decat in mica masura. Reteaua sa nu este inca total echipata cu sisteme de inversare a fluxului si conexiunile transnationale se confrunta cu diferente de norme si obstacole politice.

EuroNews noteaza ca Romania a fost una dintre primele tari europene unde a fost descoperit si exploatat la scara mare petrol. Primele foraje comerciale dateaza din 1857. Dar 90% din puturile romanesti sunt "mature" iar productia lor se reduce cu 10 % pe an. Cele 700 de milioane de barili de rezerve sigure le garanteaza 10 ani suplimentari de viata, dar longevitatea lor ar putea fi sporita prin folosirea de noi tehnici precum injectia de vapori.  Ziaristii de la EuroNews noteaza si revolutia verde din Romania: izolarea cladirilor finantata in principal din fonduri europene, dar si investitiile masive in energiile regenerabile.  "Bucurestiul a inteles bine: doar o tranzitie a aurului negru spre aurul verde va garanta securitatea energetica a tarii pe termen lung",