Deutsche Bank si BNP Paribas, doi giganti bancari care detin aproape jumatate din valoarea activelor a zece mari banci din zona euro s-ar putea sa ajunga la pierderi imense dupa testele de stres pe care le va efectua Banca Centrala Europeana. 128 de institutii financiare vor fi supuse testelor BCE care va studia cele mai putin negociate credite si produsele securizate pe care bancile le evalueaza cu date externe minime. Scopul acestui exercitiu este de a furniza celor de la BCE informatii care le-au fost ascunse investitorilor. Una dintre aceste informatii este modul in care cele mai mari banci de investitii isi evalueaza capitalul complex.

In baza rezultatelor care vor fi publicate in luna octombrie, Deutsche Bank si BNP Paribas ar putea sa isi reconsidere valoarea activelor, putand atrage o scadere a capitalului si o incetinire a eforturilor de a satisface cerintele autoritatilor de reglementare. Pentru ca testele de stres sa fie de incredere, Mario Draghi ar fi spus ca este nevoie ca unii mari imprumutatori sa le mai si pice.

Bancile isi impart activele in trei categorii: una pentru cele cu preturile transparente, a doua pentru activele unde o parte din datele externe sunt disponibile precum derivatele si operatiunile de swap pe rata dobanzii si a treia categorie pentru activele carora le bancile le stabilesc propria valoare intrucat nu exista piata activa. Aceasta ultima categorie contine si cele mai lichide titluri de valoare garantate cu active, titluri de creanta garantate, acorduri de rascumparare si derivate.

Cele mai mari 10 banci din zona euro sustin ca detin active de acest gen in valoare de 109,3 miliarde de euro, daca aestea ar fi vandute la finele anului. Astfel ca, daca BCE considera ca o banca a apreciat gresit riscul unei pozitii, atunci respectiva banca va trebui sa isi diminueze valoarea activelor.

Deutsche Bank, cea mai mare banca de investitii din Europa si BNP Paribas, care detine cea mai mare balanta de plati din zona euro, detin totodata si cele mai multe active de categorie a treia, cu 29 de miliarde de euro, respectiv 24,8 miliarde de euro. O diminuare cu 10% a activelor de categorie a treia, in cazul Deutsche Bank ar reduce cu 5% capitalul propriu al actionarilor bancii de la Frankfurt. Urmatorii care ar avea de suferit ar fi Grupul BPCE Natixis SA, BNP Paribas, Mediobanca SpA si KBC Group, care si-ar vedea capitalul propriu diminuandu-se cu 3%.
Banca Centrala Europeana intentioneaza sa foloseasca rezultatele activelor pentru testele de stres din septembrie, inainte de a lua in supraveghere 120 de banci din zona euro in luna noiembrie. Institutiile financiare vor avea la dispozitie intre sase si noua luni de zile pentru a majora capitalul in cazul unor deficite identificate in urma revizuirii.
Actiunile celor de la Deutsche Bank au scazut cu 19% anul acesta pe piata tranzactiuni de la Frankfurt, in timp ce BNP Paribas a scazut cu 12%. Activele de categorie a treia ale lui Deutsche Bank si ale lui BNP Paribas au scazut, din 2009, cu 50%, respectiv 29%. Bancile din zona euro s-au pregatit pentru testele de stres marindu-si provizioanele pentru creditele cu randament slab, micsorandu-si activele totale si facand vanzari de actiuni pentru a-si creste capitalul.

Ministreasa de therty-something (ADOLESCENTA DE LA FINANTE) - Nici un roman cu cappul pe umeri  nu contesta necesitatea ca sa avem in fruntea tarii elite, atat morale cat si profesionale. Mult trambitatul "inalt profesionalism" al ministeresei nu s-a facut ,pana acum, prin nimic ,remarcat. Cu scuze de tipul" celalat e de vina" s-au cam saturat romanii, orice ageamiu poate s-o faca, pentru asta nu trebuie sa ai "inalte studii universitare". Pana acum doamna ministru n-a demonstrat decat o crasa incompetenta si un caracter urat:parvenirea prin orice mijloace. E duplicitara cum sunt mai toti politicienii romani. Tineretea si lipsa de experienta nu-i o scuza ca sa participi la aceasta oribila mascarada care este guvernarea Romaniei. Pana acum, inafara de lozinci , OGU-uri, taxe peste taxe, altceva nu s-a vazut la acest guvern. Atat FMI-ul cat si Presedentia au pus o intrebare simpla; de unde se vor lua fonduri pentru a compensa reducerea CAS-ului? S-au invartit in jurul cozii. Pentru prestatia de la intrevederea cu presedintele nu-ti trebuiau studii universitare inalte, trebuia doar sa raspunzi la niste intrebari punctuale.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a avertizat că avansul economic în Europa ar putea fi grav afectat dacă inflaţia rămâne la un nivel scăzut, adăugând că pieţele financiare sunt, probabil, prea optimiste cu privire la Europa, transmite Reuters, citat de Agerpres.La câteva zile după ce FMI a dat publicităţii propriul său raport cu privire la zona euro, în care avertizează că orice noi şocuri ar putea opri relansarea economică, Lagarde a reluat ieri mesajul la o conferinţă organizată la Paris.

"Vestea bună este că economia europeană îşi revine din criză. Încrederea se îmbunătăţeşte şi pieţele financiare sunt optimiste. Probabil prea optimiste comparativ cu fundamentele", a spus Lagarde la o conferinţă organizată de Fundaţia Robert Schuman.

FMI a cerut statelor din zona euro să sprijine cererea economică, să finalizeze reforma din sectorul bancar şi să avanseze reformele structurale. "Există pericolul unui cerc vicios: un nivel ridicat al şomajului şi un raport mare datorie-PIB riscă să pună în pericol investiţiile şi să conducă la o creştere mai mică în viitor", a avertizat Lagarde. De asemenea, directorul general al FMI a sfătuit Banca Central Europeană să menţină politica monetară ultrarelaxată până când cererea privată îşi va reveni pe deplin şi totodată a făcut un apel către statele UE să înlăture obstacolele structurale care afectează crearea de locuri de muncă şi productivitatea.

La rândul său, în ultimul său raport anual, publicat la finele lunii iunie, Banca Reglementelor Internaţionale a avertizat că dobânzile reduse au dat naştere la un sentiment de falsă securitate în rândul guvernelor şi pieţelor financiare.

Rebeliunea ţărilor BRICS prin crearea unei bănci pentru dezvoltare şi a unui fond de rezerve valutare împotriva pilonilor financiari occidentali reprezintă mai mult decât un gest politic, scrie Bloomberg. Ea este o ameninţare şi un instrument de negociere. Spre exemplu, Ucraina, care încearcă din răsputeri să iasă din sfera de influenţă rusească, are în prezent a patra cea mai mare datorie la FMI. Rusia, care este membră a FMI, pare că finanţează o rebeliune contra Kievului. În aceste condiţii, finanţarea guvernului de la Kiev de către FMI nu poate fi pe lista de priorităţi a liderului rus Vladimir Putin. Rusia, India, Brazilia şi Africa de Sud încearcă să obţină mai multă influenţă în sistemul economic şi financiar global şi vor contribui cu mai multe fonduri pentru capitalizarea proaspetei bănci mondiale a BRICS, care va oferi mijloace financiare pentru proiecte de infrastructură pe teritoriul ţărilor participante decât o fac pentru vechea Bancă Mondială.

Totodată, cele cinci ţări vor avea contribuţii mai mari decât alocă FMI pentru propriul fond de rezerve valutare, prin care se va asigura sprijinul financiar în cazul unei reduceri drastice a rezervelor valutare în oricare din ţările participante.

Marile economii emergente au insistat în ultimii ani pentru reorganizarea conducerii Băncii Mondiale şi a FMI astfel încât acestea să reflecte forţa economică tot mai mare a lumii emergente.

Cele două noi instituţii vor fi rivali mărunţi pentru Banca Mondială şi FMI, întrucât vor avea influenţă mult mai mică la nivel mondial.

Cu toate acestea, ele marchează desprinderea de un sistem financiar internaţional dominat de SUA şi de Europa. China, care este al treilea cel mai mare participant la Banca Mondială cu aproape 13 miliarde dolari, va contribui la capitalizarea Băncii pentru Dezvoltare cu aproape zece miliarde dolari.

Pentru fondul de rezervă valutară al BRICS, China va participa cu aproape 41 miliarde de dolari, aproape de trei ori mai mult decât contribuţia sa la FMI. Valoarea fondului va fi de aproape 100 miliarde de dolari, iar ajutorul oferit de pe urma acestuia va fi limitat de suma contribuţiei.

În 1981, Republica Socialistă România atingea vârful datoriei externe, de aproape 11 miliarde de dolari, şi se afla astfel la mâna FMI şi a ţărilor creditoare. În urma negocierilor purtate cu cei mai mari creditori internaţionali, Nicolae Ceauşescu a luat hotărârea ca România să îşi plătească datoriile înainte de termen. O mare parte din producţia agricolă şi industrială s-a îndreptat către export, ceea ce a dus la raţionalizarea produselor alimentare,  şi s-a transformat inevitabil în interminabilele cozi la mâncare. Însă în primăvara anului 1989, Ceauşescu a anunţat că România şi-a încheiat socotelile cu creditorii internaţionali şi nu mai este datoare nimănui. Ba mai mult, România chiar avea de recuperat datorii şi avea în conturi peste două miliarde de dolari. Cu toate acestea, populaţia răbda de foame. În acea perioadă liderul comunist lansa ideea înfiinţării unui fond de investiţii al ţărilor în curs de dezvoltare, un proiect prin care Ceauşescu urma să fie sprijinit financiar de unele ţări arabe producătoare de petrol, dar şi de unele ţări din Lumea a Treia. Totodată, liderul comunist intenţiona să construiască cu ajor arab o bancă mondială în Bucureşti pentru credite mici acordate ţărilor în curs de dezvoltare. Astfel, România putea ajunce un centru de putere economică, iar el, un lider mondial.(sursa ZF)

Un avion ucrainean de vanatoare SU-25 se afla la o distanta de 3 - 5 km de Boeingul malaiezian inainte de caderea acestuia, a declarat luni generalul Andrei Kartapolov, din cadrul statului major al fortelor rusesti, citat de AFP.
"A fost observata urcarea unui avion ucrainean SU-25 in directia Boeingului malaiezian care se afla atunci la o distanta de 3 - 5 km. Su-25 poate atinge o altitudine de 10.000 de metri. Dispune de rachete aer-aer care pot trage pana la 12 km si garanteaza distrugerea unui obiectiv pana la 5 km", a declarat generalul rus, intr-o conferinta de presa sustinuta la Moscova.
"Ne punem intrebare: in ce scop un avion de vanatoare efectua un zbor la acea altitudine si in acelasi timp cu un avion civil?", s-a intrebat acesta. Generalul a avansat si alte elemente susceptibile de a acuza fortele ucrainene ca au doborat avionul Boeing care transporta 298 de oameni. "Dupa Donetsk, avionul malaiezian a schimbat cursul si s-a indepartat de coridorul sau de zbor cu pana la 14 km. A incercat ulterior sa revina in coridorul sau, dar nu a reusit sa realizeze aceasta manevra pana la capat. La 17,20, s-a observat o scadere sensibila a vitezei si la 17,23 a disparut de pe ecranele radarelor controlorilor rusi de traffic. Intrebare: de ce a iesit din coridor, e o eroare de pilotaj sau un ordin dat de controlorii ucraineni de traffic", a adaugat generalul Kartapolov.
Acesta a mai spus ca rachete sol-aer ale fortelor ucrainene, capabile sa doboare o tinta la 35 km distanta, erau pozitionate nu departe de Donetsk in ziua catastrofei.
"De ce se gaseau fortele ucrainene in acel loc si impotriva cui erau indreptate aceste arme antiaeriene in conditiile in care toata lumea stie ca luptatorii (separatisti) nu au avione", a continuat el.  Generalul a dezmintit de altfel ca Rusia a furnizat insurgentilor din Ucraina sisteme de rachete Buk, suspectate ca s-ar afla la originea prabusirii zborului MH17: "Rusia nu a furnizat insurgentilor sisteme de rachete Buk sau alte tipuri de armament si material militar".

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat miercuri că majoritatea membrilor Consiliului său Director, incluzând toate statele membre dar şi mai mulţi acţionari non-UE, a informat echipa managerială de la BERD că, pentru moment, nu va mai putea aproba noi proiecte de investiţii în Federaţia Rusă.  Decizia BERD este o lovitură pentru Rusia, cel mai mare beneficiar de finanţare din partea instituţiei. În primele şase luni ale acestui an, aproximativ 19% din investiţiile BERD au fost realizate în Rusia iar restul de 81% în celelalte 34 de ţări în care BERD are operaţiuni. În prima jumătate a acestui an, BERD a investit o sumă record de 3,6 miliarde de euro în ţările unde are operaţiuni.  BERD a precizat, într-un comunicat de presă, că va continua să-şi gestioneze portofoliul de proiecte existente precum şi relaţia cu clienţii din Rusia. De asemenea, instituţia va continua să aibă un birou în Rusia.  La finele săptămânii trecute, preşedintele Băncii Europene de Investiţii (BEI) a anunţat şi el că instituţia pe care o conduce nu va mai asigura finanţarea programată pentru proiectele din Rusia, atât în acest an cât şi în următorii ani, în condiţiile în care liderii europeni au decis să extindă sancţiunile împotriva Moscovei.  Reuniţi miercurea trecută la Bruxelles, liderii europeni au decis îngheţarea programelor derulate în Rusia de Banca Europeană de Investiţii şi de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.  BERD, deţinută de 64 de ţări şi două instituţii interguvernamentale, susţine dezvoltarea economiilor de piaţă şi a democraţiei. De la începutul activităţii sale, BERD a investit aproximativ 6,2 miliarde euro în peste 330 de proiecte în România, mobilizând pentru aceste proiecte peste 12 miliarde euro din alte surse de finanţare. Agerpres