Comisia Europeană (CE) a aprobat astăzi cererea Bulgariei privind o linie de credit de 3,3 miliarde leva (2,30 miliarde euro) pentru sprijinirea băncilor care se confruntă cu atacuri speculative, informează Reuters.
"Comisia Europeană a decis că ajutorul de stat implicat de asigurarea unei linii de credit este proporţional şi corespunde necesităţii de a asigura suficientă lichiditate în sistemul bancar în circumstanţe speciale", transmite CE, care apreciază că "sistemul bancar din Bulgaria este bine capitalizat şi are un nivel ridicat de lichidităţi comparativ cu alte state. Din motive de precauţie, Bulgaria a adoptat măsuri de creşterea a lichidităţilor şi de protecţie a sistemului financiar".
La rândul lor, liderii de la Sofia au făcut apel la cetăţeni să nu intre în panică şi să nu îşi retragă economiile astăzi, când vor fi redeschise băncile, după ce dificultăţile cu care se confruntă două astfel de instituţii importante au sporit temerile privind stabilitatea financiară a ţării.
Preşedintele Bulgariei, Rosen Plevneliev, a declarat: "Nu există motive să cedăm panicii. Nu este o criză bancară, ci este una de încredere şi un atac criminal".
În această lună, banca centrală din Bulgaria a decis să intervină şi să preia temporar controlul la Corpbank (a patra mare instituţie de credit a ţării), anunţând că va demara discuţiile cu actualii acţionari în legătură cu sprijinirea ei. Mai mult: Ministerul de Finanţe de la Sofia a avertizat că, până pe 21 iulie, va naţionaliza iulie Corpbank, dacă vor eşua discuţiile cu acţionarii privind salvarea băncii. Vineri, banca centrală de la Sofia a reclamat "o încercare de destabilizare a statului" printr-un atac asupra sistemului bancar, după ce pe Internet au apărut mesaje potrivit cărora First Investment Bank (FIB), a treia mare bancă a ţării, se află în dificultate financiară. Trimiterea acestor mesaje, pe Internet şi dispozitive mobile, a provocat panică la Sofia, unde numeroşi clienţi îngrijoraţi au asediat ghişeele acestei bănci.
Poliţia din Bulgaria a reţinut ieri încă trei bărbaţi suspectaţi de atac informaţional organizat împotriva sistemului financiar al ţării, guvernul de la Sofia încercând să pună capăt celei mai grave retrageri de lichidităţi din bănci din ultimii 17 ani, relatează Novinite. Alţi trei bărbaţi au fost arestaţi la Sofia sub suspiciunea de a fi răspândit informaţii false, rău-intenţionate împotriva băncilor, pentru destabilizarea sistemului bancar, a anunţat ieri Agenţia de Stat pentru Siguranţă Naţională (DANS). Bărbaţii reţinuţi au folosit SMS-uri şi e-mail-uri, pentru a răspândi zvonuri care să determine oamenii să îşi retragă banii din bănci. Aceasta a produs panică generală, iar mii de cetăţeni s-au grăbit să-şi retragă banii.Sursa - ziarul Bursa

Economia americană a înregistrat în primul trimestru o performanţă mai slabă decât se estima anterior, datele oficiale vorbind despre cea mai mare contracţie de la sfârşitul recesiunii, în urmă cu cinci ani, transmite AFP. celei de-a treia estimări publicate miercuri de Departamentul american al Comerţului, Produsul Intern Brut al SUA a înregistrat în perioada ianuarie-martie 2014 o contracţie anuală de 2,9%, faţă de o scădere de 1% conform primei estimări. Ultimele estimări oficiale i-au luat prin surprindere pe analişti, care mizau pe o scădere mai modestă de 1,7%. Este vorba despre cea mai mare contracţie înregistrat de economia americană de la începutul lui 2009, când PIB-ul SUA a scăzut cu 5,9%.

Departamentul american al Comerţului a precizat că iarna deosebit de grea a afectat aproape toate sectoarele economiei. Cheltuielile de consum (responsabile pentru aproximativ 70% din economia americană) au crescut cu 1%, în loc de un avans de 3,1% conform estimărilor anterioare. De asemenea, exporturile au scăzut cu 8,9% în loc de o contracţie de 6% prognozată iniţial, ceea ce a şters 1,53 puncte procentuale din creşterea PIB.

În pofida contracţiei din primele trei luni, economia americană nu a revenit încă tehnic în recesiune, definită prin două trimestre consecutive de contracţie a PIB, în condiţiile în care în ultimul trimestru al anului trecut economia americană a înregistrat un avans de 2,6% în ritm anual. În plus, Banca centrală a SUA mizează pe o relansare netă a activităţii economice în al doilea trimestru al acestui an.

Autorităţile europene intenţionează să extindă abilitatea instituţiilor financiare de la nivelul UE să intervină în pieţe, după cum scrie presa internaţională. Demersurile au loc, deşi, oficial, continentul a depăşit perioada "tulbure", aflându-se în perioada de revenire.

Cipru, care, în primăvara anului trecut, utiliza depozitele negarantate de la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă din ţară, pentru recapitalizarea acesteia, a revenit pe piaţa obligaţiunilor, săptămâna trecută, la două luni după ce Grecia, primul stat european intrat în dificultate, a făcut acelaşi lucru.  De asemenea, Portugalia, o altă ţară din Sudul greu încercat al Europei, a ieşit din programul internaţional de bailout, în luna mai.

Cu toate acestea, criza economică nu a trecut, încă, potrivit lui Yves Mersch, membru în Comitetul Executiv al Băncii Centrale EuroBCE a avertizat, recent, că problemele nu au fost depăşite, în totalitate, şi a promovat ideea ca BCE să poată să exercite control şi asupra altor actori financiari, ceea ce sugerează o potenţială extindere a uniunii bancare, relatează Reuters.  Yves Mersch a susţinut că o uniune financiară "autentică" ar fi benefică Uniunii Europene. "Uniunea ar include sistemul bancar «fantomă» şi zone aflate în afara supravegherii noastre. Acest lucru ar permite atenuarea şocurilor din pieţele financiare", a declarat oficialul BCE. În timp ce Banca Centrală Europeană face tatonări pentru extinderea ariei de acoperire, Comisia Europeană analizează ideea să dea noi res¬ponsabilităţi instituţiilor care formează sistemul Autorităţii Eurpene de Supraveghere. Cele patru entităţi sunt Autoritatea Bancară Europeană (EBA), Autoritatea Europeană a Asigurărilor şi Pensiilor Ocupaţionale (EIOPA), Autoritatea Europeană a Valorilor Mobiliare (ESMA) şi Comitetul European de Risc Sistemic (ESRB).

Un raport al CE, văzut de Financial Times (FT), prevede că aceasta urmea¬ză să analizeze, în anii următori, posibilitatea ca instituţiile să acopere zona sistemului bancar "fantomă" şi cea a standardelor de raportare contabilă, să supravegheze în mod direct entitiăţile care asigură infrastructura de piaţă, precum casele de compensare, depozitarii centrali şi indicii de referinţă, şi să aibă puteri sporite, pentru a putea să intervină în pieţe.

O recomandare cu un orizont de timp mai apropiat, cuprinsă în document, este ca cele patru instituţii să nu mai fie finanţate de la bugetul UE şi din contribuţii de la supraveghetorii naţionali, aşa cum se întâmplă în prezent. Conform FT, pe viitor, fondurile ar urma să provină din taxe aplicate companiilor financiare supravegheate.

BNR angajeaza de la ingrijitori si paznici la consilieri juridici. Salariul mediu sare de 1.000 de euro. Banca Nationala a scos la concurs 16 posturi, cu responsabilitati diverse. Se cauta specialisti in sisteme de securitate, juristi, economisti, IT-isti dar si ingrijitori sau paznici. La sucursala Brasov, de exemplu, BNR are nevoie de un ingrijitor care sa aiba liceul absolvit cu diploma de bacalaureat. Candidatul va sustine trei teste anume proba practica, evaluarea compatibilitatii cu postul(interviu) si interviul profesional. Banca centrala mai are nevoie si de un consilier juridic la caruia i se cer studii superioare in domeniul juridic, studii de masterat, cunostinte in domeniul utilizarii computerului si abilitati in ceea ce priveste limba engleza. Celelalte posturi scoase la concurs de BNR pot fi consultate AICI. Salariul mediu net lunar in BNR a fost anul trecut de circa 5.000 de lei triplu fata de salariul mediu net pe economie.si echivalent cu salariul unui ministru. Desi BNR nu face publice aceste date, ele reies din impartirea cheltuielilor cu personalul, publicate in raportul anual, la numarul de angajati, conform economica.net.

FONDURILE EUROPENE nu exista IN MASURA IN CARE SUNT PROMOVATE ...DE ACEEA "NU POT FI ACCESATE" ....PROIECTELE SUNT BINE INTOCMITE SI CORECT INAINTATE , dar fiindca banii sunt virtuali se invoca tot felul de motive pentru a nu ajunge cu ele la forurile desemnate sa distribuie banii... FONDURILE EUROPENE SUNT CEA MAI MARE INSELACIUNE inventata de UE ... CITE FIRME STITI CA AU ACCESAT ACESTE FONDURI ? ...CITE ong-URI????? ...MAI NIMENI SI MAI NIMIC , RAPORTAT LA NR. CELOR CARE AU DEPUS DOSARE SI PROIECTE ... jos diktatura de la bruxelles ...destul cu minciuna !!! VREM AFARA DIN UE acum !!!!    În 2013, România şi-a dublat procentul de absorbţie a fondurilor europene, reuşind într-un singur an să încaseze cât în toţi cei şase ani anteriori. Din iulie până în decembrie 2013, aborbţia a urcat de la 19% la 33,4%. Odată cu anunţarea datelor, ministrul Eugen Teodorovici punea performanţa pe seama schimbărilor făcute de el la conducerea instituţiei şi în legislaţie.  Însă primele cinci luni din 2014 nu au continuat trendul de anul trecut. Statistica MFE arată că în acest an rata de absorbţie a crescut nesemnificativ de la 33,4% la 35,3%. Cu toate acestea, Teodorovici susţine că, la finele anului, rata va depăşi 50%.  Din suma totală alocată de UE pentru perioada 2007-2013, de 19,21 miliarde euro, pentru cele şapte programe operaţionale, România a atras efectiv 6,79 miliarde euro, până în prezent. Sunt 43.125 de proiecte depuse, din care 13.639 sunt semnate. Rata de absorbţie a fondurilor europene a ajuns la 35,3%, în primele cinci luni ale anului, faţă de 33,4%, la sfârşitului lui 2013, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene. Procentul slab infirmă "revoluţia" anunţată în decembrie de ministrul Teodorovici odată cu raportarea dublării absorbţiei într-un singur an.