BNR angajeaza de la ingrijitori si paznici la consilieri juridici. Salariul mediu sare de 1.000 de euro. Banca Nationala a scos la concurs 16 posturi, cu responsabilitati diverse. Se cauta specialisti in sisteme de securitate, juristi, economisti, IT-isti dar si ingrijitori sau paznici. La sucursala Brasov, de exemplu, BNR are nevoie de un ingrijitor care sa aiba liceul absolvit cu diploma de bacalaureat. Candidatul va sustine trei teste anume proba practica, evaluarea compatibilitatii cu postul(interviu) si interviul profesional. Banca centrala mai are nevoie si de un consilier juridic la caruia i se cer studii superioare in domeniul juridic, studii de masterat, cunostinte in domeniul utilizarii computerului si abilitati in ceea ce priveste limba engleza. Celelalte posturi scoase la concurs de BNR pot fi consultate AICI. Salariul mediu net lunar in BNR a fost anul trecut de circa 5.000 de lei triplu fata de salariul mediu net pe economie.si echivalent cu salariul unui ministru. Desi BNR nu face publice aceste date, ele reies din impartirea cheltuielilor cu personalul, publicate in raportul anual, la numarul de angajati, conform economica.net.

FONDURILE EUROPENE nu exista IN MASURA IN CARE SUNT PROMOVATE ...DE ACEEA "NU POT FI ACCESATE" ....PROIECTELE SUNT BINE INTOCMITE SI CORECT INAINTATE , dar fiindca banii sunt virtuali se invoca tot felul de motive pentru a nu ajunge cu ele la forurile desemnate sa distribuie banii... FONDURILE EUROPENE SUNT CEA MAI MARE INSELACIUNE inventata de UE ... CITE FIRME STITI CA AU ACCESAT ACESTE FONDURI ? ...CITE ong-URI????? ...MAI NIMENI SI MAI NIMIC , RAPORTAT LA NR. CELOR CARE AU DEPUS DOSARE SI PROIECTE ... jos diktatura de la bruxelles ...destul cu minciuna !!! VREM AFARA DIN UE acum !!!!    În 2013, România şi-a dublat procentul de absorbţie a fondurilor europene, reuşind într-un singur an să încaseze cât în toţi cei şase ani anteriori. Din iulie până în decembrie 2013, aborbţia a urcat de la 19% la 33,4%. Odată cu anunţarea datelor, ministrul Eugen Teodorovici punea performanţa pe seama schimbărilor făcute de el la conducerea instituţiei şi în legislaţie.  Însă primele cinci luni din 2014 nu au continuat trendul de anul trecut. Statistica MFE arată că în acest an rata de absorbţie a crescut nesemnificativ de la 33,4% la 35,3%. Cu toate acestea, Teodorovici susţine că, la finele anului, rata va depăşi 50%.  Din suma totală alocată de UE pentru perioada 2007-2013, de 19,21 miliarde euro, pentru cele şapte programe operaţionale, România a atras efectiv 6,79 miliarde euro, până în prezent. Sunt 43.125 de proiecte depuse, din care 13.639 sunt semnate. Rata de absorbţie a fondurilor europene a ajuns la 35,3%, în primele cinci luni ale anului, faţă de 33,4%, la sfârşitului lui 2013, potrivit datelor Ministerului Fondurilor Europene. Procentul slab infirmă "revoluţia" anunţată în decembrie de ministrul Teodorovici odată cu raportarea dublării absorbţiei într-un singur an.

Uniunea Europeană are nevoie de cât mai multe conducte de gaze naturale pentru alimentarea cu energie şi în acest sens proiectul South Stream trebuie accelerat, pentru că fără Rusia nu se poate, a declarat Gerhard Roiss, directorul general al OMV, într-un interviu pentru cotidianul austriac WirtschaftsBlatt.  Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, la începutul acestei luni, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în aşteptarea unei decizii dacă acest proiect respectă legislaţia Uniunii Europene.  Potrivit lui Gerhard Roiss of OMV, este nevoie de o reţea pan-europeană de gazoducte care să ofere un flux transfrontalier real având în vedere că mozaicul actual de interconectori nu funcţionează. “Două magistrale de gaze sunt mai bune decât una singură, trei sunt mai bune decât două, iar patru mai bune decât trei”, a spus Roiss. Şeful OMV a subliniat că aprovizionarea UE cu energie, fără Rusia, este un scenariu nerealist. Europa şi Rusia s-au dezvoltat în comun în ultimii 50 de ani. O treime din gazele europene vine din Rusia, iar în unele regiuni ponderea gazelor ruseşti este aproape de 100%, iar Europa furnizează Rusiei maşini şi utilaje.

“Această integrare economică nu ar trebui să devină un pion în jocul politic. Trebuie să existe o separaţie între afaceri şi politică”, a apreciat Roiss. “Sarcina mea este să pun la punct o relaţie economică pozitivă pe termen lung cu Gazprom. Este vorba de un orizont de investiţii de zece ani şi chiar mai mult”, a adăugat Roiss. Rugat să comenteze declaraţiile comisarului european pentru energie Günther Oettinger referitoare la posibilitatea unui nou proiect Nabucco Vest de-a lungul Dunării, şeful OMV a apreciat că mai întâi trebuie găsit un investitor privat interesat de acest proiect.   În ceea ce priveşte fracturarea hidraulică, Gerhard Roiss a precizat că pentru OMV acesta nu este în prezent un subiect de interes. “Avem resurse suficiente de gaze naturale în regiunea Mării Negre, care trebuie să fie dezvoltate”, a adăugat şeful OMV, citat de Agerpres.   Divizia din România a OMV - Petrom şi ExxonMobil explorează perimetrul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde o primă sondă de explorare a relevat, în 2012, posibile zăcăminte între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. La consumul actual al ţării, acestea ar putea acoperi consumul integral de gaze al României timp de şase ani.   Companiile Gazprom şi OMV urmează să semneze, săptămâna viitoare, un acord pentru înfiinţarea unei companii mixte care va fi responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream, cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria, a declarat vineri consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov.(sursa, presa scrisa)

Ministerul german al Economiei a anuntat recent faptul ca a lansat o investigatie cu privire la intentia grupului german de utilitati RWE AG de a-si vinde divizia producatoare de petrol si gaze naturale unui grup de investitori rusi, pentru a analiza daca tranzactia ar compromite in vreun fel interesul strategic al tarii, scrie Wall Street Journal.
O purtatoare de cuvant a ministerului a informat ca guvernul a initiat o investigatie, dar a adaugat ca aceasta este una "generala" si fara legatura cu orice alte posibile ingrijorari in privinta tranzactiei. Ministerul are doua luni la dispozitie pentru a analiza afacerea, a precizat purtatoarea de cuvant.
Declaratiile sale au confirmat informatiile difuzate anterior de saptamanalul german Der Spiegel.
In luna martie, al doilea cel mai mare grup de utilitati din Germania a decis sa-si vanda divizia RWE Dea, unitatea de productie de gaze si petrol a companiei, pentru aproximativ 4,5 miliarde de euro, unui grup condus de miliardarul rus Mikhail Fridman. In baza intelegerii, vehiculul de investitii al lui Fridman, L1 Energy, va prelua si aproximativ 600 de milioane de euro din datoriile RWE, ridicand valoarea afacerii la 5,1 miliarde de euro.
Tranzactia a fost anuntata cand tensiunile dintre Occident si Rusia cu privire la criza din Ucraina au escaladat ca urmare a anexarii Crimeei de catre Rusia. Politicienii occidentali au deplans apoi puternica dependenta a Europei de energia furnizata de Rusia, iar unii dintre ei au ridicat problema daca vanzarea RWE Dea ar trebui lasata sa aiba loc.

 

 

Guvernul german declarase anterior ca nu se asteapta ca tranzactia sa incalce interesele strategice ale Germaniei ori sanctiunile impuse Rusiei de catre Statele Unite si Uniunea Europeana.
O purtatoare de cuvant a RWE a declarat ca compania a fost informata cu privire la demararea investigatiei.

In sfirsit incompetentul asta paraseste "scena" economica Europeana

Olli Rehn, de orientare liberală, comisar din 2004, a fost ales deputat european, iar miercuri şi-a anunţat oficial demisia din postul de comisar, a anunţat reprezentanţa finlandeză la Bruxelles. Rehn a devenit o figură marcantă în timpul crizei, fiind considerat în ţările cele mai grav afectate drept încarnarea austerităţii, relatează AFP, citat de Mediafax.  "Am decis să încredinţez sarcinile lui Rehn domnului Katainen", a declarat Jose Manuel Barroso, într-o conferinţă de presă.  Katainen, fost premier al Finlandei, va ocupa această funcţie până la 31 octombrie şi va participa la viitoarele reuniuni ale miniştrilor de Finanţe din zona euro, unde va fi abordată în principal problema unui posibil nou ajutor pentru Grecia.  Numirea în acest post este de bun augur pentru Katainen, în vârstă de 42 de ani, care şi-a anunţat în aprilie demisia din postul de premier al Finlandei, pentru a lucra în instituţiile europene. El vizează un post important în viitoarea Comisie Europeană şi a participat deja la conducerea portofoliului Afacerilor Economice, de mai multe luni.  Postul de comisar pentru Afaceri Economice are un rol major în Executivul UE şi a dobândit o importanţă tot mai mare în timpul crizei datoriilor din zona euro. Această funcţie este una dintre cele mai apreciate de aspiranţii la posturile de comisari.