Uniunea Europeană are nevoie de cât mai multe conducte de gaze naturale pentru alimentarea cu energie şi în acest sens proiectul South Stream trebuie accelerat, pentru că fără Rusia nu se poate, a declarat Gerhard Roiss, directorul general al OMV, într-un interviu pentru cotidianul austriac WirtschaftsBlatt.  Pe fondul tensiunilor dintre Ucraina şi Rusia, la începutul acestei luni, Comisia Europeană a cerut Bulgariei să suspende lucrările la South Stream, în aşteptarea unei decizii dacă acest proiect respectă legislaţia Uniunii Europene.  Potrivit lui Gerhard Roiss of OMV, este nevoie de o reţea pan-europeană de gazoducte care să ofere un flux transfrontalier real având în vedere că mozaicul actual de interconectori nu funcţionează. “Două magistrale de gaze sunt mai bune decât una singură, trei sunt mai bune decât două, iar patru mai bune decât trei”, a spus Roiss. Şeful OMV a subliniat că aprovizionarea UE cu energie, fără Rusia, este un scenariu nerealist. Europa şi Rusia s-au dezvoltat în comun în ultimii 50 de ani. O treime din gazele europene vine din Rusia, iar în unele regiuni ponderea gazelor ruseşti este aproape de 100%, iar Europa furnizează Rusiei maşini şi utilaje.

“Această integrare economică nu ar trebui să devină un pion în jocul politic. Trebuie să existe o separaţie între afaceri şi politică”, a apreciat Roiss. “Sarcina mea este să pun la punct o relaţie economică pozitivă pe termen lung cu Gazprom. Este vorba de un orizont de investiţii de zece ani şi chiar mai mult”, a adăugat Roiss. Rugat să comenteze declaraţiile comisarului european pentru energie Günther Oettinger referitoare la posibilitatea unui nou proiect Nabucco Vest de-a lungul Dunării, şeful OMV a apreciat că mai întâi trebuie găsit un investitor privat interesat de acest proiect.   În ceea ce priveşte fracturarea hidraulică, Gerhard Roiss a precizat că pentru OMV acesta nu este în prezent un subiect de interes. “Avem resurse suficiente de gaze naturale în regiunea Mării Negre, care trebuie să fie dezvoltate”, a adăugat şeful OMV, citat de Agerpres.   Divizia din România a OMV - Petrom şi ExxonMobil explorează perimetrul de mare adâncime Neptun din Marea Neagră, unde o primă sondă de explorare a relevat, în 2012, posibile zăcăminte între 42 şi 84 de miliarde de metri cubi de gaze. La consumul actual al ţării, acestea ar putea acoperi consumul integral de gaze al României timp de şase ani.   Companiile Gazprom şi OMV urmează să semneze, săptămâna viitoare, un acord pentru înfiinţarea unei companii mixte care va fi responsabilă pentru construirea secţiunii din Austria a conductei South Stream, cu ocazia vizitei preşedintelui rus Vladimir Putin în Austria, a declarat vineri consilierul prezidenţial rus Yuri Ushakov.(sursa, presa scrisa)

Ministerul german al Economiei a anuntat recent faptul ca a lansat o investigatie cu privire la intentia grupului german de utilitati RWE AG de a-si vinde divizia producatoare de petrol si gaze naturale unui grup de investitori rusi, pentru a analiza daca tranzactia ar compromite in vreun fel interesul strategic al tarii, scrie Wall Street Journal.
O purtatoare de cuvant a ministerului a informat ca guvernul a initiat o investigatie, dar a adaugat ca aceasta este una "generala" si fara legatura cu orice alte posibile ingrijorari in privinta tranzactiei. Ministerul are doua luni la dispozitie pentru a analiza afacerea, a precizat purtatoarea de cuvant.
Declaratiile sale au confirmat informatiile difuzate anterior de saptamanalul german Der Spiegel.
In luna martie, al doilea cel mai mare grup de utilitati din Germania a decis sa-si vanda divizia RWE Dea, unitatea de productie de gaze si petrol a companiei, pentru aproximativ 4,5 miliarde de euro, unui grup condus de miliardarul rus Mikhail Fridman. In baza intelegerii, vehiculul de investitii al lui Fridman, L1 Energy, va prelua si aproximativ 600 de milioane de euro din datoriile RWE, ridicand valoarea afacerii la 5,1 miliarde de euro.
Tranzactia a fost anuntata cand tensiunile dintre Occident si Rusia cu privire la criza din Ucraina au escaladat ca urmare a anexarii Crimeei de catre Rusia. Politicienii occidentali au deplans apoi puternica dependenta a Europei de energia furnizata de Rusia, iar unii dintre ei au ridicat problema daca vanzarea RWE Dea ar trebui lasata sa aiba loc.

 

 

Guvernul german declarase anterior ca nu se asteapta ca tranzactia sa incalce interesele strategice ale Germaniei ori sanctiunile impuse Rusiei de catre Statele Unite si Uniunea Europeana.
O purtatoare de cuvant a RWE a declarat ca compania a fost informata cu privire la demararea investigatiei.

In sfirsit incompetentul asta paraseste "scena" economica Europeana

Olli Rehn, de orientare liberală, comisar din 2004, a fost ales deputat european, iar miercuri şi-a anunţat oficial demisia din postul de comisar, a anunţat reprezentanţa finlandeză la Bruxelles. Rehn a devenit o figură marcantă în timpul crizei, fiind considerat în ţările cele mai grav afectate drept încarnarea austerităţii, relatează AFP, citat de Mediafax.  "Am decis să încredinţez sarcinile lui Rehn domnului Katainen", a declarat Jose Manuel Barroso, într-o conferinţă de presă.  Katainen, fost premier al Finlandei, va ocupa această funcţie până la 31 octombrie şi va participa la viitoarele reuniuni ale miniştrilor de Finanţe din zona euro, unde va fi abordată în principal problema unui posibil nou ajutor pentru Grecia.  Numirea în acest post este de bun augur pentru Katainen, în vârstă de 42 de ani, care şi-a anunţat în aprilie demisia din postul de premier al Finlandei, pentru a lucra în instituţiile europene. El vizează un post important în viitoarea Comisie Europeană şi a participat deja la conducerea portofoliului Afacerilor Economice, de mai multe luni.  Postul de comisar pentru Afaceri Economice are un rol major în Executivul UE şi a dobândit o importanţă tot mai mare în timpul crizei datoriilor din zona euro. Această funcţie este una dintre cele mai apreciate de aspiranţii la posturile de comisari.

Președintele României, domnul Traian Băsescu, găzduieste astazi miercuri, 25 iunie a.c., la Palatul Cotroceni din București, Summitul șefilor de stat și de guvern din statele participante la Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), România deținând mandatul de Preşedinţie-în-exerciţiu al SEECP 2013 - 2014, informează Administrația Prezidențială.  La Summit urmează să participe cele 12 state membre din regiune: Republica Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Republica Croația, Republica Elenă, Republica Turcia, Republica Serbia, Republica Slovenia, Republica Moldova, Muntenegru și Fosta Republica Iugoslavă a Macedoniei, precum și, în calitate de invitați, vor lua parte reprezentanți ai Priștinei, comisarul european pentru Extindere, domnul Štefan Füle, și secretarul general al Consiliului Cooperarii Regionale (RCC), domnul Goran Svilanović.

Obiectivul-cheie al Președinției-în-exercițiu române a SEECP a fost reprezentat de sincronizarea acțiunilor desfășurate în cadrul acestui format de cooperare regională cu eforturile statelor regiunii de integrare europeană și euroatlantică.

Băncile europene, care au un deficit de capital cumulat de 300 de miliarde de euro (406 miliarde dolari) îşi asumă riscuri substanţiale prin planurile nerealiste de creştere, potrivit analiştilor "Berenberg Bank" din Germania, anunţă Bloomberg.
Un raport realizat de analiştii băncii, Nick Andreson şi James Chappell, arată că în timp ce instituţiile europene de credit au ţinte ambiţioase privind cota lor de piaţă, ele se confruntă cu intensificarea concurenţei, creşterea economică slabă şi înăsprirea reglementărilor. "În vreme ce este puţin probabil ca planurile ambiţioase privind veniturile şi rentabilitatea asociată să fie îndeplinite de bănci, există îngrijorări mai mari", scrie raportul, avertizând: "Urmărirea unor astfel de rate de creştere generează riscuri substanţiale în bilanţurile contabile ale băncilor".
Băncile europene încearcă să îşi majoreze veniturile în timp ce Banca Centrală Europeană (BCE) menţine dobânzile la un nivel minim record, ceea ce reduce profiturile pe care acestea le realizează din operaţiunile de creditare şi tranzacţiile cu obligaţiuni, potrivit raportului. Totodată, notează documentul, băncile şi-au majorat capitalul, în condiţiile în care BCE le evaluează soliditatea financiară. În opinia analiştilor "Berenberg Bank", investitorii ar trebui să vândă, printre altele, acţiuni pe care le deţin la "Commerzbank" AG Germania, "Credit Agricole" SA Franţa, "Credit Suisse Group" AG Elveţia, "Banco Santander" SA Spania şi "UniCredit" SpA Italia. Raportul notează, în schimb, că investitorii ar trebui să cumpere acţiuni ale "HSBC Holdings" Plc Marea Britanie, "ING Groep" NV Olanda, "Nordea Bank" AB şi "Swedbank" AB Suedia şi UBS AG Elveţia, bănci care au capacitatea "să profite pe termen lung prin adaptarea la mediul economic şi administrarea costurilor şi riscurilor". Anul trecut, "Berenberg Bank" estima că băncile europene au un deficit de capital de 350-400 de miliarde de euro.  
"Berenberg Bank" are operaţiuni de bancă comercială şi privată. Este una dintre cele cea mai vechi bănci din lume, respectiv cea mai veche bancă privată din Germania, fondată la Hamburg, în 1590.(sursa bursa)

Băncile centrale, fondurile publice de pensii şi fondurile de investiţii suverane, care deţin active reprezentând 40% din Produsul Intern Brut (PIB) al planetei, cumpără volume tot mai mari de acţiuni listate la bursele de valori, se arată în raportul Global Public Invest 2014, realizat de Forumul Instituţiilor Financiare şi Monetare Publice (OMFIF). Cele 400 de entităţi (157 bănci centrale, 156 fonduri publice de pensii şi 87 fonduri suvernare) au investiţii care se ridică la 29,1 trilioane dolari, ceea ce le transformă într-o forţă pe pieţele financiare, potrivit raportului.