... pozitii radical diferite ...

Franta si Germania au anuntat pozitii radical diferite in ceea ce priveste deschiderea negocierilor privind crearea unei zone de liber-schimb intre SUA si UE, pe fondul acuzatiilor de spionare a institutiilor europene de catre serviciile secrete americane, scrie AFP. Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a anuntat in cursul serii de miercuri ca negocierile vor incepe la data prevazuta, in paralel cu verificarea acestor acuzatii.
Guvernul francez a anuntat intentia de a amana temporar deschiderea negocierilor, prevazuta pentru 8 iulie, dar purtatorul de cuvant al cancelarului german Angela Merkel, Steffen Seibert, a replicat ca discutiile vor demara la data prevazuta.
"Comisia doreste inceperea acestor negocieri in 8 iulie. Si guvernul german o sustine. Dorim acest acord de liber-schimb si vre sa incepem acum negocierile", a subliniat Steffen Seibert.
O sursa diplomatica franceza a asigurat insa ca aceasta diferenta de pozitii a fost lamurita dupa-amiaza, cu ocazia unei intalniri intre cancelarul Angela Merkel si presedintele François Hollande, in marja unei reuniuni care are loc la Berlin, consacrata luptei impotriva somajului in randul tinerilor, si la care participa si Traian Basescu. Negocierile intre Statele Unite si UE vor incepe saptamana viitoare, dar in paralel cu grupuri de lucru care vor clarifica amploarea spionajului practicat de americani, a anuntat miercuri seara presedintele Comisiei, José Manuel Barroso.  "Am convenit astazi urmatorul lucru: credem in relatia transatlantica, (...) dar vrem in acelasi timp grupuri de lucru care sa analizeze impactul practicilor spionaj americane, a afirmat Barroso, la Berlin, in cadrul aceleiasi reuniuni.

Activităţi anticoncurenţiale...

Autorităţile de reglementare din Uniunea Europeană au acuzat, ieri, societatea de informaţii financiare "Markit Group" Ltd., Asociaţia Internaţională a Swap-urilor şi Derivatelor (ISDA), precum şi 13 bănci, că au blocat intrarea a două burse pe segmentul tranzacţiilor cu instrumente derivate de credit (Credit Default Swaps - CDS-uri), încălcând normele antitrust ale UE.  CDS este un instrument financiar derivat care are scopul să transfere expunerea la riscul unor instrumente financiare cu venit fix (credite, obligaţiuni) între două părţi. Acuzaţiile mai sus menţionate vin în urma unei anchete derulate timp de doi ani de UE, care a fost lansată în urma dificultăţilor cu care s-au confruntat Deutsche Börse şi Chicago Mercantile Exchange în încercarea de a intra în industria CDS-urilor. Potrivit UE, cele două entităţi nu au reuşit să obţină licenţe opentru operaţiuni cu CDS-uri, de la Markit şi ISDA, care acţionau în baza instrucţiunilor primite de la băncile de investiţii. Băncile în cauză sunt "Bank of America" Corp., "Barclays" Plc, "Bear Stearns" (acum divizie "JP Morgan"), "BNP Paribas" SA, "Citigroup" Inc., "Morgan Stanley", "Credit Suisse Group" AG, "Deutsche Bank" AG, "Goldman Sachs Group" Inc., "HSBC Holdings" Plc, "JPMorgan Chase & Co.", "Royal Bank of Scotland Group" Plc (RBS) şi UBS AG. Conform acuzaţiilor aduse de UE, acestea au împiedicat Deutsche Boerse şi Chicago Mercantile Exchange să realizeze tranzacţii cu CDS-uri în perioada 2006-2009. Comisia Europeană a lansat ieri, către toate entităţile vizate, o declaraţie de obiecţii (sau de acuzare), care stabileşte activităţile anticoncurenţiale suspectate. "Comisia are o părere preliminară potrivit căreia băncile au acţionat împreună în sensul împiedicării burselor să realizeze tranzacţii cu CDS-uri, temându-se că aces¬tea le-ar fi redus veniturile din operaţiunile de intermediere pe piaţa OTC", a informat autoritatea de concurenţă a Uniunii Europene. Comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, a declarat: "Ar fi inacceptabil ca băncile să fi blocat în mod colectiv tranzacţiile burselor, ca să-şi protejeze veniturile lor". Dacă vor fi găsite vinovate în acest caz, entităţile acuzate ar putea fi amendate cu până la 10% din cifra de afaceri globală. Conform afirmaţiilor comisarului Almunia, unele dintre băncile din cazul CDS-urilor au fost implicate şi în investigaţii separate, fiind suspectate de manipularea dobânzilor interbancare de referinţă Euribor şi Libor. Reprezentantul Comisiei Europene nu a identificat instituţiile în cauză. La nivel mondial, autorităţile de reglementare încearcă să înăsprească normele privind piaţa CDS-urilor, considerând că tranzacţiile din domeniu au alimentat criza financiară. 

Societăţi exceptate de la obligaţia organizării de licitaţii publice...

Companiile din portofoliul Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), Plafar şi Romaero se vor regăsi printre societăţile exceptate de la obligaţia organizării de licitaţii publice, deoarece activează pe o piaţă concurenţială, a declarat pentru MEDIAFAX şeful ANRMAP - El a afirmat că este greu de indicat toate acele regii şi companii exceptate de la regulile sistemului de achiziţii publice, dar că OU 34/2006 include criterii clare în acest sens, iar exceptate vor fi acele societăţi care lucrează pe o piaţă concurenţială şi nu servesc interesului general. Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a enumerat în acest sens, ca exemplu, companiile din portofoliul AAAS, Plafar şi Romaero. Modificările introduse în Parlament la sistemul achiziţiilor publice exceptează de la obligativitatea organizării licitaţiilor anumite regii şi companii naţionale, pe care Guvernul le-a introdus iniţial, de la începutul anului, în categoria autorităţilor contractante. Până la 1 ianuarie 2013, obligativitatea derulării unor proceduri de achiziţie publică revenea doar anumitor regii autonome sau companii naţionale, numai în situaţia în care se încadrau în prevederile articolelor 8 sau 9 din OU 34/2006 privind sistemul achiziţiilor publice, iar alte astfel de societăţi nu erau obligate să desfăşoare proceduri de achiziţie publică. La finele anului trecut, Guvernul a decis ca toate regiile autonome şi companiile naţionale să fie obligate să desfăşoare proceduri de achiziţie publică. Parlamentul a decis însă să se revină la sistemul iniţial, în care doar unele regii şi companii de stat sunt obligate să deruleze licitaţii, şi anume cele care se încadrează în cele două articole ale OU 34/2006, iar celelalte societăţi să elaboreze "norme procedurale interne" în ceea ce priveşte atribuirea contractelor a căror valoare depăşeşte pragul achiziţiilor directe. Articolul 8 din OU 34/2006 stabileşte că este autoritate contractantă oricare organism înfiinţat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial şi care este finanţat, în majoritate, de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public, se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorităţi contractante sau unui alt organism de drept public, are în componenţa consiliului de administraţie/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor numiţi de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public, oricare întreprindere publică ce desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la cap. VIII secţiunea 1 (apă energie, transport, poştă), atunci când aceasta atribuie contracte de achiziţie publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activităţi. Piaţa achiziţiilor publice reprezintă în jur de 15% din PIB-ul României, iar statul, prin instituţiile şi companiile sale, este cel mai mare cumpărător. Analiştii consultaţi acum doi ani de Ziarul Financiar apreciau că între 20 şi 40% dintre contractele încheiate cu statul sunt "cu dedicaţie".

Iată cum trebuiau calculate numărul de persoane de pe listele electorale...

INS a prezentat date umflate faţă de rezultatele provizorii şi rezultatele preliminare, cu cca 1 milion de persoane. Cu toate acestea, reiese clar că numărul persoanelor cu drept de vot a fost sub cel „decis” de CCR în 2012. Cotidianul.ro a „refăcut” lista electorală exact aşa cum a cerut Traian Băsescu şi a aprobat ilegal CCR şi rezultă că referendumul din 2012 a fost VALID.

Câte persoane NU aveau drept de vot conform recensământului
Conform datelor definitive prezentate de INS, conform recensământului din 2011, populaţia stabilă a României a fost de 20.121.641 de locuitori. Populaţia stabilă = persoanele prezente + persoanele temporar absente (cetăţeni cu domiciliul stabil în România plecaţi temporar, până în 12 luni în străinătate).
Defalcat pe vârste, avem următoarea situaţie:

- 0-5 ani: 1.045.029 persoane

- 5-9 ani: 1.054.391 persoane

- 10-14 ani: 1.090.226 persoane

Avem aici deci între 0 şi 14 ani un număr de: 3.189.646 persoane fără drept de vot.

Între 15 şi 19 ani avem un număr 1.108.453 de persoane. Este de neînţeles de ce INS a ales această formulă de departajare şi nu a mers pe varianta categoriilor de vârstă care să delimiteze populaţia majoră (cu drept de vot) şi populaţia minoră (fără drept de vot). Totuşi, pentru a estima câţi dintre cei între 15 şi 19 ani din noiembrie 2011 erau fără drept de vot, adică între 15 şi 18 ani, scădem 35% (considerăm că procentul ce ar trebui scăzut este mai mic, dar am ales acest procent de 35% pentru a acoperi şi o eventuală marjă de eroare). Ar rezulta că între 15-18 ani am avut un număr de 720.494 persoane. Adunând numărul de persoane aflate între 0 şi 14 ani cu cele între 15 şi 18 ani, avem deci un număr de 3.910.140 de persoane fără drept de vot, conform recensământului din 2011.

Care era lista electorală corectă în iulie 2012

Se ştie, conform legii referendumului, lista electorală pentru un referendum naţional este similară listei electorale pentru alegerile parlamentare. De asemenea, se ştie, după „indicaţiile preţioase” date din „garaj” de Traian Băsescu, preşedintele Curţii Constituţionale, printr-o procedură ilegală („celebra” adenda la un document al CCR), a adăugat la lege şi a stabilit că lista electorală pentru referendum este similară listei electorale pentru alegerile prezidenţiale.
După modificarea ilegală efectuată de CCR, a reieşit că numărul persoanelor înscrise în lista pentru referendumul iulie 2012 a fost de 18.292.464, iar pragul de participare, 50%+1 = 9.146.233. (Se ştie, pe 29 iulie 2012 au participat 8.459.053 de persoane, adică 46,24%, motiv pentru care CCR a invalidat referendumul.)

Având acum datele de la INS (care de fapt erau cunoscute şi în iulie 2012), vă prezentăm cum trebuia stabilită lista electorală pentru referendumul din 2012. Trebuiau luate în calcul următoarele date:

- numărul persoanelor cu drept de vot din cadrul populaţiei stabile

- numărul persoanelor cu drept de vot cu domiciliul stabil în străinătate

Iată cum trebuiau calculate numărul de persoane de pe listele electorale:

1. se calculează numărul persoanelor fără drept de vot din cadrul populaţiei stabile: 3.189.646 (0-14 ani) + 720.494 (15-18 ani) = 3.910.140 persoane fără drept de vot;
2. se calculează numărul persoanelor cu drept de vot din cadrul populaţiei stabile: 20.121.641 (populaţie stabilă) – 3.910.140 (persoane fără drept de vot) = 16.211501 persoane cu drept de vot;
3. se adună numărul persoanelor cu drept de vot din cadrul populaţiei stabile cu numărul cetăţenilor români cu domiciliul stabil în străinătate, conform înregistrărilor deţinute de MAI (din informaţiile obţinute anul trecut de la MAI, numărul persoanelor cu „RDS” - români cu domiciliul stabil în străinătate - era de 447.000 de persoane. ATENŢIE, aceste 447.000 de persoane nu au făcut, legal, obiectul recenzării); 16.211501 (persoane cu drept de vot din cadrul populaţiei stabile) + 447.000 (persoane cu paşaport RDS) = 16.658.501 persoane ce trebuiau trecute pe lista electorală pentru referendum.

Care a fost pragul de participare real pe 29 iulie 2012
Conform acestor calcule, deci pe lista electorală pentru referendumul de demitere a preşedintelui Traian Băsescu trebuiau să se afle 16.658.501 persoane cu drept de vot. În acest caz, pragul de participare pentru ca referendumul să fie valabil trebuia să fie de: 8.329.251 de persoane.

Reamintim, pe 29 iulie 2012, la referendum s-au prezentat un număr de 8.459.053 de persoane. Rezultă că referendumul trebuia validat şi Traian Băsescu trebuia demis.

Precizări necesare:

• Calculele efectuate de cotidianul.ro au fost făcute conform procedurilor decise pe axa Traian Băsescu-CCR, şi nu după prevederile Legii 3/2000, legea referendumului.
• S-a mers pe lista electorală utilizabilă la alegerile prezidenţiale aşa cum a cerut Traian Băsescu şi a acceptat ilegal CCR.
• S-au luat în calcul persoanele cu drept de vot domiciliate în ţară, persoanele cu drept de vot domiciliate în ţară, dar plecate temporar în străinătate şi persoanele cu drept de vot cu domiciliul în străinătate.
• Calculele cotidianul.ro sunt efectuate în baza rezultatelor definitive publicate de INS, deşi acestea sunt extrem de dubioase, ţinând cont că, faţă de rezultatele provizorii (publicate pe 2 februarie 2012) şi rezultatele preliminare (publicate pe 24 august 2012), numărul populaţiei stabile a fost anunţat acum ca fiind cu 1 milion mai mare.

Datorita bunei administrari - Barroso, Merkel, Rehn, Rompuy si alti incompetenti ...

Numărul instituţiilor financiare cu capital străin care derulează operaţiuni "private banking" în Elveţia a scăzut de la începutul anului trecut, în condiţiile în care ţara pare că va elimina secretul bancar, precum şi pe fondul creşterii costurilor generate de înăsprirea reglementărilor de capital, potrivit Bloomberg, care citează Asociaţia Băncilor Străine din Elveţia.  Numărul băncilor elveţiene cu capital străin a scăzut la 129 la finele lunii mai, de la 145 la începutul anului trecut.  Activele în administrare ale aces­tor instituţii s-au diminuat cu 25% în ultimii cinci ani, la 870,7 miliarde franci elveţieni (921 miliarde dolari), odată ce clienţii şi-au retras banii sau au plătit taxele aferente veniturilor nedeclarate, ascunse în Elveţia.   Centru global de private banking prin tradiţie, Elveţia îşi pierde rapid acest statut din cauza campaniilor derulate de SUA şi Germania împotriva evaziunii fiscale realizate prin transferul averilor în conturi secrete offshore, în aşa-numitele paradisuri fiscale.  Printre băncile care au renunţat deja la operaţiunile de private banking din Elveţia se numără "Lloyds Banking Group" din Marea Britanie, "Banco Santander" din Spana, "Commerzbank" din Germania şi "ING Groep" din Olanda. În cele mai multe cazuri, activele acestor bănci au fost preluate de instituţii cu capital local.  În următoarea perioadă ar putea avea loc noi ieşiri. HSBC, cea mai mare bancă de servicii private cu capital străin din Elveţia (după valoarea activelor), ar putea vinde o parte din operaţiunile elveţiene. Totodată, compania italiană de asigurări "Assicurazioni Generali" SpA vrea să înstrăineze "BSI Group", bancă de servicii private din Lugano, cu o existenţă de 140 de ani.  Anul trecut, "Julius Baer Group" din Elveţia a preluat operaţiunile de management al averilor derulate de "Bank of America Merrill Lynch" în afara SUA.(sursa - bursa) 

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale Române (BNR) a decis...

Consiliul de Administraţie (CA) al Băncii Naţionale Române (BNR) a decis, astăzi, reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5% pe an de la 5,25% începând de mâine, potrivit unui comunicat de presă emis de bancă. Potrivit comunicatului de presă, CA al BNR a mai hotărât:

1. Rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8,0 la sută pe an, de la 8,25%, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2,0% pe an față de 2,25%;
2. Gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar;
3. Menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

"Deciziile constituie un semnal pozitiv pentru sistemul bancar, mediul de afaceri şi populaţie, în sensul imprimării unui trend de ieftinire graduală a creditării în lei şi de stimulare a activităţii economice. O asemenea configurare a politicii monetare vizează, în continuare, îndeplinirea obiectivului privind asigurarea stabilităţii preţurilor pe termen mediu, în condiţiile prezervării stabilităţii financiare şi ale atenuării impactului nefavorabil exercitat de factorii interni şi externi asupra redresării economiei româneşti", a precizat BNR într-un comunicat de presă. Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă o evoluţie a inflaţiei în linie cu prognozele anterioare ale băncii centrale, precum şi persistenţa deficitului de cerere în pofida ameliorării dinamicii activităţii economice. În luna mai, rata anuală a inflaţiei, conform indicelui preţurilor de consum calculat de Institutul Național de Statistică pe baza metodologiei naţionale, a fost de 5,32%, în creştere marginală faţă de luna martie (5,25%), pe fondul majorării preţurilor volatile alimentare şi a unor accize. În acelaşi timp, rata anuală a inflaţiei determinate pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum - indicator calculat de Institutul Național de Statistică conform metodologiei Eurostat şi destinat asigurării comparabilităţii la nivel european - s-a situat la 4,38%, în scădere de la 4,56% în decembrie 2012 şi 4,45% în martie 2013. Rata anuală a inflaţiei de bază CORE2 ajustată şi-a continuat trendul descendent coborând până la 2,66 la sută în luna mai 2013, comparativ cu 3,25 la sută în luna decembrie 2012. În ceea ce priveşte creşterea economică, dinamica anuală a PIB s-a îmbunătăţit în primul trimestru al anului 2013 (la 2,2 la sută față de 1,1 la sută în trimestrul IV 2012) datorită exporturilor nete, a căror redresare a antrenat un avans semnificativ al producţiei industriei prelucrătoare. Evoluţia favorabilă a balanţei comerciale s-a reflectat asupra contului curent, al cărui sold s-a menţinut pozitiv în primele patru luni ale anului, explică BNR în comunicat. Dinamica anuală a creditului în valută acordat sectorului privat a scăzut cu 4,1 la sută în timp ce creditarea în moneda națională a stagnat. Cursul de schimb a înregistrat fluctuații mai ample din cauza volatilității sporite a apetitului pentru risc al investitorilor și a persistenţei incertitudinilor privind evoluţia activității economice la nivel european și global.  "În acest context, conduita politicii monetare a vizat ancorarea fermă a anticipaţiilor inflaţioniste, consolidarea transmisiei impulsului de politică monetară și sporirea încrederii în evoluția pozitivă a economiei, în condițiile realizării acordurilor cu instituțiile financiare internaționale. Adecvarea manierei de gestionare a lichidităţii din sistemul bancar şi îngustarea coridorului simetric format de ratele dobânzilor la facilităţile permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară s-au reflectat favorabil în trendul descendent al ratelor dobânzilor interbancare şi al randamentelor titlurilor de stat, acestea plasându-se în prezent în apropierea sau sub nivelul ratei dobânzii de politică monetară", se mai arată în comunicat.

Actuala proiecţie pe termen scurt reconfirmă reluarea dezinflaţiei începând din luna iulie 2013. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să coboare într-un ritm mai accelerat şi să reintre în lunile septembrie/octombrie a.c. în interiorul intervalului de variaţie de +/- 1 punct procentual din jurul ţintei de 2,5 la sută. De asemenea, inflaţia de bază CORE2 ajustată îşi va continua trendul descendent pe fondul persistenţei deficitului de cerere agregată.

Aceste perspective permit relaxarea graduală a conduitei politicii monetare în condiţiile asigurării unei ancorări eficace a anticipaţiilor inflaţioniste și acordării atenției necesare evoluțiilor mediului intern și internațional.

În acest context, CA al BNR a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,0 la sută pe an de la 5,25 la sută, începând cu 2 iulie 2013, se menţionează în documentul citat.

Rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) va coborî la nivelul de 8,0 la sută pe an de la 8,25 la sută, iar rata dobânzii pentru facilitatea de depozit va fi de 2,0 la sută pe an faţă de 2,25 la sută, începând cu aceași dată. CA al BNR a hotărât, totodată, continuarea gestionării adecvate a lichidităţii din sistemul bancar şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit. Conform calendarului anunţat, următoarea şedinţă a CA al BNR dedicată politicii monetare va avea loc în data de 5 august 2013, când va fi analizat noul Raport trimestrial asupra inflaţiei.(sursa hotnews)