Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins toate ofertele primite de la bănci pentru obligaţiuni de stat de tip benchmark cu scadenţa pe şapte ani, cauza fiind randamentele ridicate, informează un comunicat de presă.
"Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat", se arată în comunicat.(sursa ziarul bursa)
MFP a vrut să atragă 300 milioane de lei, iar băncile au subscris titluri în valoare de 688 milioane lei.
Analiştii ING Bank au precizat, într-un raport remis astăzi, că se aşteaptă ca MFP să respingă ofertele băncilor:
"Există mari şanse ca toate ofertele să fie respinse în condiţiile în care alternativa ar fi plata unui randament maxim de 5,75% - o creştere foarte rapidă a randamentului pentru piaţa primară, după ce MFP a plătit un randament mediu de 5,03% la obligaţiuni pe zece ani emise acum o lună", au precizat aceştia.

Exporturile slabe şi şomajul tot mai ridicat vor continua să limiteze creşterea, prelungind recesiunea în Zona Euro peste termenele anticipate anterior, consideră analiştii de la Ernst & Young, potrivit unui comunicat de presă.
Deşi există o serie de semnale pozitive în regiune, creşterea va fi aproape inexistentă anul acesta, în cazul în care BCE nu întreprinde măsuri substanţiale, conform raportului trimestrial Ernst & Young Eurozone Forecast (EEF) lansat astăzi.
Raportul EEF estimează o contracţie de 0,6% pentru Zona Euro în 2013, reprezentând un declin uşor mai accentuat decât în 2012. O revenire foarte modestă este aşteptată pentru 2014, când PIB-ul va creşte cu 0,9%, respectiv cu aproximativ 1,5% pe an în perioada 2015-2017. Şomajul va atinge un vârf de 12,7% din totalul forţei de muncă din Zona Euro în primul trimestru al anului viitor.
Marie Diron, Senior Economic Adviser în cadrul EEF, explică: "Sunt foarte puţine lucruri care ar putea îmbunătăţi creşterea în Zona Euro pe termen scurt. Reformele structurale care sunt implementate în special la periferie necesită timp pentru a avea un impact asupra PIB-ului. Cu toate acestea, relaxarea austerităţii fiscale înseamnă că anumite măsuri planificate, care ar fi putut limita semnificativ creşterea, au fost astfel evitate".
Raportul estimează că şomajul va creşte la 12,7% în Zona Euro. Mai dificilă este situaţia şomajului în rândurile tinerilor, care se situează la o medie de 24% în Zona Euro, în timp ce în Grecia şi Spania, acesta a ajuns la niveluri-record de 59% şi respectiv 56%. 

Britanicul James Mirrlees, laureat al Premiului Nobel pentru economie în 1996 care a predat  la universităţile din Oxford şi Cambridge, consideră că cea mai bună soluţie pentru România este ieşirea din Uniunea Europeană. Mai mult, intelectualul britanic susţine că nu poate identifica alte soluţii, atât timp cât România se află în „cămaşa de forţă” a Uniunii Europene.  „Te poţi gândi cum să schimbi lucrurile, dar e greu să oferi un sfat, sunteţi într-o încurcătură destul de serioasă. Răspunsul radical ar fi ieşirea din UE”, a declarat Sir James Mirrlees pentru caleaeuropeana.ro.Întrebat dacă aceasta ar fi cea mai bună soluţie pentru România în momentul de faţă, britanicul a răspuns: „Cred că este soluţia care ar reduce şocul cel mai bine. Pentru ca să devină posibil să faci lucruri precum construirea unor şosele, spre exemplu, sau să te descurci cu mai puţini bani, pentru că ai nevoie de bani ca să faci ceva şi nu poţi face nimic pentru că toate rezervele de bani sunt controlate de alte bănci. Aşa că aceasta este varianta cea mai bună de ajustare a costului forţei de muncă. Se va devaloriza mai mult decât prin tăierile date de Guvern, iar aşa nu mai trebuie tăiate salariile pentru funcţionarii publici. Aşa sunteţi şi capabili să vă extindeţi şi să creşteţi ocuparea forţei de muncă. Dar îmi este greu să mă gândesc la alte soluţii cât timp sunteţi în «cămaşa de forţă» a Uniunii Europene”.

„Rădăcinile voastre sunt clătinate, iar acestea nu se pot repara, nu poţi repara sursa de putere. Aceste condiţii impuse de Germania reflectă dorinţa de reducere a cheltuielilor fiscale ale ţărilor şi de reducere cât mai mult posibil a şanselor de default, fără să îşi facă griji de alte probleme, precum şomajul. Oamenii nu văd cu ochi buni rezultatele şi văd că acum este mai rău decât era înainte. Ceva trebuie făcut, însă nu acum”, a mai declarat Mirrlees.  James Mirrlees este un economist scoţian, care în 1996 a primit Premiul Nobel. Doi ani mai târziu, a fost numit cavaler de regina Marii Britanii. Mirrlees este profesor emerit al Universităţii Cambridge şi a predat la mai multe universităţi de prestigiu din lume.

Proiectul de revizuire a Constituției, adoptat de Comisia Constituantă.

BNR NU VA MAI PUTEA PRIMI INSTRUCȚIUNI... A fost adoptat un amendament potrivit căruia, în exercitarea prerogativelor sale, BNR nu poate solicita sau primi instrucţiuni de la nicio autoritate sau instituţie a statului. Amendamentul a fost propus de senatorul PNL Tudor Chiuariu şi a fost adoptat cu 17 voturi "pentru" şi 3 abţineri. Astfel, articolul 137, indice (1) privind "Moneda naţională şi banca centrală" ar urma să aibă următorul cuprins în viitoarea Constituţie: (1) Banca Naţională a României este banca centrală a statului român, autoritate publică autonomă, ale cărei prerogative, administrare şi funcţionare se reglementează prin lege, în conformitate cu normele de drept internaţional care decurg din tratatele la care România este parte. (2) În exercitarea prerogativelor sale, BNR nu poate solicita sau primi instrucţiuni de la nicio autoritate sau instituţie a statului. (3) Banca centrală are dreptul să emită însemne monetare pe teritoriul României. (4) În conformitate cu tratatele constitutive şi actele legislative ale Uniunii Europene, prin lege organică se pot reglementa: a) transferul de prerogative ale Băncii Naţionale a României la Banca Centrală Europeană; b) recunoaşterea circulaţiei şi înlocuirea monedei naţionale cu moneda euro".

Summitul G8 de la Lough Erne, în Irlanda de Nord, s-a încheiat marţi cu o declaraţie finală, relatează AFP, care prezintă principalele puncte ale documentului.

 

ECONOMIE MONDIALĂ

Promovarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă este principala noastră prioritate (...).

Am convenit să încurajăm reluarea creşterii economice la nivel mondial susţinând cererea, consolidându-ne finanţele publice şi recurgând la toate resursele de creştere.

 

COMERŢ

Comerţul şi investiţiile sunt motoarele-cheie ale creşterii economice mondiale, creării de locuri de muncă şi dezvoltării durabile (...). Vom dărâma barierele comerciale la nivel naţional şi în străinătate, rezistând protecţionismului şi încheind o serie de acorduri comerciale ambiţioase. În particular, salutăm deschiderea unor negocieri în vederea unui Acord comercial UE-Statele Unite.

 

FISCALIATE

Administraţiile fiscale din lume este necesar să schimbe în mod automat informaţii cu scopul combaterii flagelului evaziunii fiscale (...). Îndemnăm toate jurisdicţiile să adopte şi să aplice această nouă normă mondială imediat ce este posibil (...). Ne angajăm să dezvoltăm un adevărat model mondial unic pentru schimbul automat multilateral şi bilateral de informaţii fiscale, pe baza sistemelor existente. Este necesar ca societăţile să ştie cine le deţine în mod real, iar administraţiile fiscale şi autorităţile însărcinate cu impunerea respectării legii este necesar să fie în măsură să obţină cu uşurinţă aceste informaţii.

O proastă cunoaştere a celui care controlează, deţine şi beneficiază în ultimă instanţă societăţi şi alte entităţi juridice, inclusiv trusturi, nu îi favorizează doar pe cei care încearcă să scape de fisc, ci şi pe cei care încearcă să spele rezultatele crimelor lor (...). Am convenit să publicăm planuri de acţiune naţionale pentru ca informaţia despre deţinătorii şi beneficiarii reali ai societăţilor şi trusturilor să fie accesibilă administraţiilor fiscale şi autorităţilor însărcinate să impună respectarea legii, prin intermediul unor registre centrale (...).

Statele este necesar să modifice reglementările ce permit întreprinderilor să îşi transfere câştigurile dintr-o ţară în alta pentru a scăpa de impozite, iar multinmaţionalele este necesar să informeze autorităţile fiscale ce impozite plătesc şi unde. "Regulile fiscale internaţionale şi naţionale nu trebuie nici să autorizeze şi nici să încurajeze multinaţionalele să îşi reducă impozitele la nivel mondial, şi să îşi transfere în mod artificial câştigurile în jurisdicţii cu o slabă presiune fiscală".

Romania nu a ratat nici una din tintele din acordul cu Fondul Monetar International (FMI), a declarat joi Liviu Voinea, ministrul delegat pentru buget.  “Guvernul Romaniei are 5 actiuni prealabile pe care daca nu le face nu intra in board-ul FMI. Anume privatizarea a 15% din Transgaz s-a facut in luna aprilie, selectarea unui consultant pentru privatizarea a 15% din Complexul Energetic Oltenia s-a facut in mai, reducerea arieratelor la locale si la guvernul central la 300 de milioane de lei, respectiv la 20 de milioane de lei. Pentru sfarsitul lunii mai aceste date nu le cunoastem inca. Le vom cunoaste saptamana viitoare. Noi avem incredere ca ne-am incadrat in aceste doua tinte de arierate, avand in vedere trendul de pana acum si masurile intreprinse. Selectarea castigatorului la CFR Marfa (a cincea actiune n.red.) are data limita 21 iunie. Nu am ratat nicio tinta", a declarat Voinea.  Anterior, a fost dezvaluita in presa scrisoarea FMI, in care se arata ca peste jumatate din intelegerile cu FMI au fost ratate. In luna iunie a acestui an se incheie acordul de finantare cu FMI, in valoare de 3,6 miliarde euro.  Totusi, potrivit lui Voinea, politica Fondului este ca nu se face publica scrisoarea decat dupa discutiile din board...... Cine minte? Liviu Voinea: Romania nu a ratat nicio tinta din acordul cu FMI. FMI: Ba a ratat peste jumatate!

Comisia Europeana a votat pentru eliminarea tarifelor de roaming pentru apeluri telefonice, mesaje si internet in Uniunea Europeana, transmite Euronews. Detaliile unei astfel de initiative urmeaza sa fie puse la punct iar proiectul publicat in decurs de sase saptamani iar propunerea ar putea sa intre in vigoare de la 1 iulie 2014. In cazul in care popunerea Comisiei este acceptata de Parlamentul European, le va crea utilizatorilor conditiile de a vorbi cu aceleasi tarife ca in tara lor. Idea din spatele propunerii este de a incuraja consolidarea pietei operatorilor telecom din Europa cu scopul de a atrage noi investitii. Comisarul european pentru Agenda Digitala, Neelie Kroes, care sustine propunerea, a declarat recent: "Ma bucur ca acum avem internet in intreaba Uniune Europeana, dar nu ne putem bloca jucand un joc invechit. Datele arata ca cea mai mare problema anul acesta este lipsa investitiilor in retele foarte rapide, si o o lipsa continua a exitentei unei piete unice a operatorilor telecom. Problema este evidenta iar raspunsul nostru va fi, de asemenea printr-o piata unica a operatorilor telecom". Intr-un discurs sustinut in luna mai, Neelie Kroes, a afirmat, cu privire la reforma pietei, ca "asa putem spune lumii ca Europa devine digitala, asa putem arata alegatorilor ca UE intr-adevar asculta". Operatorii telecom considera insa ca domeniul lor a devenit, pe nedrept, o tinta, desi comisarii europeni sustin ca operatorii vor avea de castigat pe termen lung in urma noii legi, beneficiind de un numar crescut de clienti. Comisarii europeni cred ca odata eliminate tarifele de roaming, piata unica va permite operatorilor straini sa concureze pentru clientii din alte tari, ceea ce ar putea duce la crearea de aliante si fuziuni, similare cu cele din industria aeronautica.