Excelent - articol din ziarul Bursa

La ultima şedinţă de politică monetară, Banca Naţională a venit cu o surpriză prin care doreşte să ne convingă de relevanţa poziţiei sale în angrenajul unei economii incapabile să depăşească recesiunea.
     Guvernatorul Isărescu a preanunţat iniţierea unui nou ciclu de relaxare monetară, al cărui scop, cel puţin teoretic, este de a reporni motoarele economiei prin ieftinirea creditului. Dar oare nu este creditul ieftin, atât prin cost cât şi prin condiţiile de acordare, cel care ne-a adus în actuala situaţie economică?
     În ultimul raport asupra inflaţiei, BNR a redus prognoza de creştere a preţurilor din 2013 până la 3,2%, de la 3,5%, pentru a justifica anticipările privind evoluţia dobânzii de politică monetară.
     Să presupunem că lucrurile stau altfel după atâţia ani de criză şi că o supradoză mai poate stimula pacientul, deşi "doctori" mult mai faimoşi şi "spitale" mult mai reputate nu au reuşit acest lucru. Chiar în condiţiile acestei ipoteze fanteziste, rămân semnele de întrebare cu privire la necesitatea şi momentul preanunţării.
      Au fost odată, înainte de declanşarea crizei, multe dezbateri în literatura de specialitate privind efectele benefice ale surprizelor de politică monetară, cum este şi reducerea neaşteptată sau peste aşteptări a dobânzilor de politică monetară.
     Dacă efectul surprizei este aşa de benefic, de ce nu a păstrat Banca Naţională anunţul sub cheie până la momentul potrivit? Poate că răspunsul trebuie căutat în reacţia randamentelor de referinţă ale obligaţiunilor guvernamentale. Acestea s-au prăbuşit în ultima zi a săptămânii trecute, iar tendinţa s-a accelerat în zilele următoare (vezi grafic).
     Ce înseamnă această scădere a randamentelor, pe lângă reducerea costurilor de finanţare ale statului? O creştere a preţului obligaţiunilor guvernamentale, care aduce o contribuţie esenţială la creşterea profitabilităţii sistemului bancar, pe fondul creşterii restanţelor din portofoliile de credite. În plus, această creştere a profitabilităţii are loc în condiţiile unui risc zero, deoarece normele BNR consideră că nu este necesar capital suplimentar pentru susţinerea expunerilor pe obligaţiunile emise de guvernul României, deşi ratingul suveran este departe de AAA.
     Conform datelor de la Centrala Riscului de Credit, în martie 2013 restanţele din sistemul bancar au cres-cut cu o rată anuală de 33,5%, până la 29,5 miliarde de lei, în timp ce totalul sumelor datorate a crescut cu 0,73%, până la circa 261 de miliarde. Cum cererea pentru credite din partea sectorul privat este foarte scăzută, fapt care nu se datorează doar costurilor de finanţare, a mai rămas cererea din partea statului.
     După ce reducerea dobânzii de intervenţie de către BCE nu a reuşit să entuziasmeze pieţele, Mario Draghi a încercat să pluseze. Bloomberg scrie că preşedintele Băncii Centrale Europene a suprins pieţele anunţând că banca este "deschisă faţă de o tactică de stimulare neconvenţională: forţarea creditării prin taxarea depozitelor constituite la BCE de către băncile comerciale".
     Ce face BNR? Măreşte dobânda pentru facilitatea de depozit până la 2,25%, de la 1,25%, şi scade dobânda pentru facilitatea de creditare până la 8,25%, de la 9,25% anterior.
     Într-un studiu BCE privind finanţarea IMM-urilor se arată că principala problemă nu o reprezintă costul finanţării, ci cererea scăzută pentru credite, iar "nici cea mai puternică instituţie a zonei euro nu poate reporni creditarea şi stimula creşterea economică de una singură", după cum se arată într-un articol Bloomberg.
     În aceste condiţii, iniţierea unui nou ciclu de relaxare monetară nu va aduce beneficii decât pentru creditorii interni şi externi ai statului, fără efecte semnificative asupra creditului din economia reală. Mai mult, nici măcar dobânzile pentru depozite nu vor fi afectate semnificativ (n.a. acestea sunt primele reduse în urma unei decizii de reducere a dobânzii de politică monetară), deoa-rece raportul dintre credite şi depozite la nivelul sistemului bancar este de circa 120%, ceea ce reflectă un necesar ridicat de finanţare, care nu mai poate fi acoperit uşor prin atragerea surselor externe. Oricum, dobânzile pentru depozitele populaţiei sunt deja real negative, situându-se cu mult sub rata oficială a inflaţiei.
     Cu toate acestea, să presupunem că BNR va trece la reducerea agresivă a dobânzii de politică monetară. Până unde poate merge? Este, oare, suficient de scăzută o dobândă similară celei din Cehia, de 0,05%?
     Nu, nu este o greşeală de tipar. În noiembrie 2012 banca centrală a Cehiei a redus dobânda de politică monetară până la 0,05%, de la 0,25% în luna precedentă şi 0,5% în septembrie 2012. Dobânda de politică monetară a fost menţinută la 0,75% timp de doi ani, între luna mai 2010 şi mai 2012.
     Economia reală, orientată preponderent către export, nu a răspuns stimulilor monetari şi a întrat în recesiune în 2012. Reducerea costurilor de finanţare s-a observat semnificativ doar la nivelul obligaţiunilor guvernamentale, al căror randament a ajuns la 1,16% în aprilie 2013 pentru maturitatea de 10 ani.
     Pentru depozitele noi la termen ale gospodăriilor populaţiei, dobânda a coborât până la 1,5%, dobânda pentru creditul de consum a fost de aproape 15%, iar dobânda pentru creditele imobiliare de 3,54%. Creditele acordate companiilor nefinanciare aveau o dobândă între 2,3% şi 5,2% în funcţie de maturitate şi valoare.
     Reducerea costurilor de finanţare pentru companii nu a împiedicat scăderea accentuată a producţiei industriale de la începutul anului. Ultimele date, din martie 2013, arată un declin anual de 6%, iar pentru T1 2013 scăderea anuală a producţiei industriale a fost de 5,4%, pe fondul unei scăderi cu 6,6% a comenzilor.
     Experienţa Cehiei ne arată că singurul rezultat palpabil al reducerii dobânzii de politică monetară până aproape de zero este represiunea financiară, adică redirecţionarea fondurilor către finanţarea statului în detrimentul sectorului privat, redirecţionare care nu ar fi fost posibilă într-o piaţă care funcţionează normal.
     Consecinţa manipulării dobânzilor de politică monetară în beneficiul politicilor guvernamentale are ca efect subminarea puternică a economiilor populaţiei şi a procesului de formare a capitalului privat autohton.
     Acesta se pare că este şi scopul BNR. Prin relaxarea condiţiilor monetare, inclusiv prin reducerea dobânzii de intervenţie, Banca Naţională se angajează cu "trupe" în războiul valutar mondial, adică într-o competiţie acerbă pentru devalorizarea monedelor naţionale, cu speranţa că astfel vor fi stimulate exporturile şi creşterea economică.
     Din păcate, aceasta nu este o soluţie. Exporturile cresc sustenabil dacă economia produce constant bunuri de calitate, nu ca urmare a deprecierii monedei. Mai mult, James Rickards, autorul cărţii "Războaiele valutare", consideră că singurii câştigători ai unor astfel de "conflicte" sunt doar cei care nu participă.
     Prin anunţarea unui nou ciclu de reducere a dobânzii de politică monetară, Banca Naţională a României arată că nu îi pasă sau că nu înţelege mecanismele restructurării economice. Aceasta nu poate avea loc prin elaborarea unor programe guvernamentale sofisticate şi nici prin încercarea de a menţine status-quo-ul unei perioade marcate de excese speculative, generate de expansiunea iresponsabilă a creditării.
     Şi s-a ales, astfel, calea cea mai uşoară, din punct de vedere al asumării responsabilităţii, pentru politicile macroeconomice: plecăm, alături de "aliaţi", la războiul valutar mondial, chiar dacă avem opincile găurite. 

CĂLIN RECHEA

ROMANII NU MAI VOR IN U.E ...

ULTIMA SPERANTA CA ROMANIA SA SCAPE DE U.E - Partidul Independenţa Marii Britanii (Ukip) a câştigat peste 25% din locurile din consilii în alegerile locale care au avut loc în Anglia, cel mai mare scor din istoria partidului, o reuşită care l-a făcut pe liderul Nigel Farage, un eurosceptic convins, să afirme că adevăratul "cutremur politic" va veni anul viitor, la alegerile pentru Parlamentul European.  "Ukip este un partid de cursă lungă. În iunie 2014 vom avea alegeri europene. Atunci Ukip va provoca un cutremur politic în Marea Britanie. Acesta este scopul partidului", a declarat Farage.  Europarlamentar, în ciuda euroscepticismului, Nigel Farage s-a afirmat cu discursuri în Parlamentul European împotriva României şi a Bulgariei, fiind unul dintre cei mai mari opozanţi în ceea ce priveşte ridicarea restricţiilor de muncă pentru români şi bulgari în Marea Britanie, începând cu anul viitor.
"Aceste două țări sunt chinuite de corupție și criminalitate organizată. Acestor două ţări nu ar fi trebuit să li se permită de la bun început aderarea la Uniunea Europeană. Vreau s-o spun clar, noi, cei din UKIP, nu credem că e bine să avem frontierele total deschise, de anul viitor, pentru ca un număr nelimitat de oameni din aceste țări să vină în Marea Britanie pentru a lucra şi să mai pretindă şi beneficii. (...) Doamnelor și domnilor, avem de a face cu o problemă majoră. Nu trebuie să existe o uniune politică cu România și Bulgaria", a declarat Farage într-un discurs din luna martie. "Marea majoritate a oamenilor care susţin Ukip sunt oamenii de rând. Mulţi sunt frustraţi de Conservatori, frustraţi de întârzierile în refacerea economiei, de guvernul de coaliţie, de felul în care globalizarea le limitează deciziile. Înţelegem oamenii şi ne ocupăm de lucrurile de care le pasă. Scăderea cu o treime a numărului de imigranţi, scăderea cu o treime a deficitului, o limită la acordarea de ajutoare sociale", a declarat Farage.

Guvernul Portughez de centru-dreapta incepe luni negocierile cu sindicatele asupra unui nou plan de austeritate, care prevede in principal desfiintarea a 30.000 de locuri de munca in sectorul public si prelungirea timpului de munca pentru functionari, scrie AFP. Membri ai guvernului urmeaza sa se intalneasca cu reprezentantii celor doua mari sindicate portugheze, CGTP, apropiat de Partidul Comunist, si UGT, apropiat de Partidul Socialist, principala formatiune de opozitie.

Premierul Pedro Passos Coelho a prezentat vineri, intr-un discurs adresat natiunii, masurile pe care intentioneaza sa le adopte pentru a realiza economii de 4,8 miliarde de euro pana la orizontul anului 2015. Passos Coelho a anuntat astfel prelungirea varstei de pensionare cu norma intreaga de la 65 la 66 de ani si proiect de contributii speciale pentru pensii care va proteja cele mai sarace persoane. De asemenea, timpul de munca al functionarilor se va prelungi de la 35 la 40 de ore, pentru a se alinia sectorului privat, a adaugat Coelho, adaugand ca este vizata plecarea voluntara a circa 30.000 de functionari dintr-un total de 700.000. Acest nou plan a provocat rapid o avalansa de critici din partea sindicatelor si a opozitiei, pe fondul scepticismului patronatului. Critici au aparut si in cadrul coalitiei de guvernare. Astfel ministrul Afacerilor Externe, Paulo Portas, seful micului partid conservator CDS-PP, a afirmat ca se opune contributiei speciale la pensii.

Seful patronatului, Antonio Saraiva, a apreciat ca noul plan ar fi trebuit sa fie "mai ambitios" si ca acesta risca sa "vina prea tarziu". Noile masuri au ca scop indeplinirea angajamentelor asumate de Portugalia in fata finantatorilor internationali, care prevad reducerea deficitului public la 5,5% din PIB in acest an si la 4% anul viitor.

Zeci de mii de francezi au ieşit, duminică, în stradă pentru a-şi manifesta nemulţumirile cu privire la guvernarea preşedintelui Francois Holland, cu ocazia împlinirii unui ani de la alegerea sa la şefia statului.   Protestatarii, mulţi de orientare politică de stânga, îl acuză pe liderul de la Palatul Élysée că s-a dezis de ideologia socialista susţinând măsurile de austeritatea impuse în Franţa.    Manifestanţilor socialişti li s-au alăturat, duminică, şi protestatari din rândul extremiştilor de dreapta, reprezentanţi ai sindicatelor, dar şi persoane care se opun căsătoriilor între persoane de acelaşi sex, scrie publicaţia franceză „Le Monde”.Deşi organizatorii protestului au estimat numărul celor ieşiţi în stradă la 180.000, cifrele înaintate de poliţia pariziană arată că numărul manifestanţilor a fost de 30.000.   Fostul candidat socialist la preşedinţie Jean-Luc Melanchon (foto dreapta), care a organizat protestul, îl acuză pe Holland de trădarea propriilor săi susţinători. „Nu acceptăm măsuri de austeritate care supun populaţia la greutăţi interminabile”, a criticat Melanchon.   Premierul francez Jean-Marc Ayrault a replicat: „Nu există austeritate, este doar o invenţie propagandistică”.   Potrivit celor mai recente sondaje de opinie, popularitatea lui Francois Hollande a scăzut cu aproximativ 25%. „Este cea mai severă criză prin care trece un preşedinte francez în ultimii 50 de ani”, comentează BBC News.  O mare parte din populaţia Franţei este nemulţumită de economia slăbită a ţării şi de creşterea continuă a şomajului.  Viziunea lui Holland referitoare la echitatea care ar trebui să guverneze societatea a primit o lovitură puternică după ce fostul ministru francez al Bugetului Jerome Cahuzac a mărturisit că a minţit cu privire la adevărata valoare a economiilor sale din conturile bancare pe care le deţine în Elveţia.

Cu câteva ore înainte de începerea vacanţei prelungite de 1 Mai şi de Paşte, guvernul a publicat în Monitorul Oficial din 30 aprilie controversata ordonanţă de urgenţă privind disponibilizările din companiile de stat. Ordonanţa prevede o serie de măsuri de asistenţă socială pentru persoanele care vor fi disponibilizate în companiile de stat în perioada 2013-2018. Spre deosebire de proiectul iniţial, publicat de Ministerul Economiei la sfârşitul lunii februarie, în textul publicat în Monitorul Oficial nu apare şi lista companiilor unde ar urma să fie efectuate disponibilizări.   În februarie, premierul Ponta i-a cerut ministrului Vosganian să retragă de pe site-ul Ministerului Economiei proiectul acestei ordonanţe. "Eu le reproşez tuturor miniştrilor, şi i-am reproşat şi lui Vosganian, că încă suntem sclavii unui aparat birocratic din ministere care lucrează foarte prost, foarte neprofesionist şi că îi sprijin în totalitate să facă din acele ministere nu nişte aparate birocratice, care întotodeauna spun Nu şi generează tot felul de neînţelegeri, ci un sprijin pentru ministru. Altfel, întotdeauna o să aflaţi care ministru e responsabil, dar nu se întâmplă nimic cu cei care scriu aceste documente, că vă daţi seama că nu a scris Vosganian ordonanţa, sunt nişte oameni din minister", spunea Ponta, la 28 februarie. 

Franţa a obţinut vineri acordul Comisiei Europene pentru prelungirea cu doi ani a termenului de reducere a deficitului bugetar, până în 2015, în condiţiile în care CE anticipează că economia franceză va fi în recesiune în acest an, iar şomajul va creşte îngrijorător, relatează AFP, potrivit Mediafax.  Executivul UE estimează că deficitul bugetar al Franţei va atinge 3,9% din PIB în acest an şi 4,2% anul viitor.
Guvernul de la Paris se aşteaptă la un deficit bugetar de 3,7% în 2013 şi de 2,9% în 2014. Comisia prognozează că Franţa va fi în recesiune în acest an, cu o contracţie economică de 0,1%, în timp ce guvernul anticipează un avans de 0,1%. Comisarul pentru Afaceri Economice Olli Rehn a insistat că flexibilitatea manifestată de Comisia Europeană în privinţa Franţei, în privinţa gestionării deficitului bugetar, nu înseamnă că autorităţile nu trebuie să facă eforturi suplimentare. CE pune recesiunea uşoară anticipată în Franţa pe seama consumului intern redus, din cauza şomajului mare şi a majorării impozitelor. Un alt factor negativ care afectează creşterea economică este neîncrederea antreprenorilor, care riscă să se manifeste în reticenţa faţă de investiţii. Rehn a menţionat totodată înrăutăţirea persistentă a competitivităţii exporturilor franceze. Comisia anticipează că rata şomajului va începe să scadă în acest an în majoritatea ţărilor zonei euro, dar nu şi în Franţa, unde se va stabiliza la 10,6%, urmând să urce la 10,9% în 2014. Datele publicate vineri de Comisia Europeană în prognoza economică de primăvară scot în evidenţă decuplarea tot mai mare a economiei franceze de cea germană. Economia germană va înregistra anul viitor o creştere de 1,8%, faţă de numai 1,1% în cazul celei franceze. În plus, şomajul din Germania va scădea anul viitor la 5,3%, potrivit Comisiei Europene.(hotnews)