Un sondaj Europa FM despre cum percep românii Justiția și amestecul politicului în dosare. Sondajul comandat de postul de radio Europa FM arată că un referendum organizat de Klaus Iohannis pe tema independenței Justiției ar strânge o prezență considerabilă la vot. Președintele, preferat să numească procurorii șefi de parchete. „Ați participa sau nu la un referendum convocat de președintele României pe tema justiției?”, este una dintre cele mai importante întrebări cuprinse în sondajul realizat de IMAS, la comanda Europa FM. Aproape 37% au răspuns că ar participa cu siguranță, peste 15,5% au spus că probabil ar participa, iar cei care cu siguranță nu ar participa se numără într-un procent de 34,7%. În condițiile în care pragul pentru validarea referendumului este de 30%, un astfel de referendum ar trece ușor peste acest procent. O altă întrebare se referă la numirea șefilor de parchete - cine ar trebui să-i numească? Aproape 22% consideră că numirile ar trebui făcute de Consiliul Superiro al Magistraturii, 35,3% au răspuns că Președintele României, iar ministurl Justiției a strând doar 17,2%, conform EurActiv.

Guvernul britanic a anunţat, luni, că nu va oferi concesii pentru Scoţia, Ţara Galilor şi Irlanda de Nord după Brexit, iar guvernele regionale sunt preocupate de faptul că vor pierde anumite puteri după o realiniere constituţională.  Aceste trei administraţii descentralizate nu au drept de veto asupra legislaţiei pentru Brexit, dar ignorarea apelurilor acestora riscă să agraveze relaţiile deja tensionate, să accentueze naţionalismul în Scoţia şi să complice procesul de ieşire din Uniunea Europeană. "Nu voi aproba ceva care în mod clar subminează întreaga fundaţie pe care se construieşte descentralizarea. Încercăm pur şi simplu să protejăm puterile pe care le are Parlamentul scoţian - în privinţa unor aspecte precum agricultura, pescuitul, politica de mediu, standardele alimentare, justiţia, sănătatea. Toate acestea sunt responsabilităţi curente ale Parlamentului scoţian. În prezent, trebuie să exercităm aceste competenţe în limitele legislaţiei europene. Dar după Brexit, în ceea ce priveşte reglementarea descentralizării, aceste puteri ar trebui să revină Parlamentului scoţian şi modul în care le exercităm ar trebui să depindă de noi', a spus Nicola Sturgeon, al cărei partid susţine independenţa Scoţiei.

Bucuresti - Parlamentarii din Comisia ocupata cu modificarea legilor Justitiei si a codurilor penale s-au trezit, ieri, ca le bat reprezentantii Comisiei de la Venetia la usa. Surprinzator, evenimentul nu s-a bucurat de meritata mediatizare, despre el aflandu-se din intamplare. Deputatul USR Stelian Ion a anuntat prezenta oaspetilor si asta dupa ce el insusi a aflat informatia din intamplare: ”Am aflat indirect in motivarea pe care a spus-o colega noastra la inceputul sedintei Comisiei juridice ca se contramandeaza aceasta sedinta pentru ca presedintele Eugen Nicolicea sta de vorba cu reprezentantii Comisiei de la Venetia”. Odata confirmata prezenta mesagerilor de la Venetia, cert este ca discutiile au vizat modificarile aduse legilor Justitiei si codurilor penale.  Si tinand cont de context, este greu de crezut ca vizita a facut placere celor din PSD si ALDE. Cum reprezentantii Comisiei de la Venetia au descins direct pe pragul actualei majoritati, Opozitia s-a bagat singura in seama. ”Daca mai raman si daca vom afla acest lucru, cu siguranta trebuie sa luam si noi legatura”, a decretat acelasi Stelian Ion, nerealizand insa ca acei ”daca” folositi de el demonstreaza ca reprezentantii Comisiei de unde isi ia lumina legislativa Bruxelles-ul cam ignora Opozitia de pe malul Dambovitei. Nu de alta, dar daca lucrurile ar fi stat altfel vizitatorii i-ar fi contactat ei pe opozantii PSD-ului.

Presedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, a avertizat miercuri ca "daca legile Justitiei din Romania raman asa cum au fost votate de Parlament, discutiile despre MCV si aderarea la Schengen se vor pune in alti termeni". Juncker a mai spus intr-o conferinta de presa comuna la Bruxelles cu presedintele Klaus Iohannis ca "nu vom accepta ca Romania sa faca pasi inapoi in privinta statului de drept".  Juncker s-a referit si la acuzatia adusa saptamana trecuta de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu, care au spus ca seful Comisiei Europene ar fi fost dezinformat in legatura cu legile Justitiei: "Am luat cunostinta ca am fost dezinformat, dar vreau sa va spun ca sunt bine informat in ce priveste deciziile legate de statul de drept", a spus Juncker.
Klaus Iohannis a spus, la randul sau, ca "independenta justitiei e intangibila. Ma voi implica total si voi face tot, absolut tot ce poate face un presedinte pentru a pastra lucrurile asa". Presedintele a mai spus ca problema trebuie rezolvata acasa si s-a declarat optimist: "Cred ca avem o problema majora cu legile justitiei si cu Codurile. Insa aceasta problema trebuie sa o rezolvam in Romania. Solutia e la noi si de aceea am insistat sa avem solutii legislative care satisfac si nevoile sistemului de acasa si criteriile general valabile, valorile europene".

Banca Centrală Europeană (BCE) are "deficienţe" în procedurile sale de identificare a băncilor aflate în criză, respectiv în gestionarea situaţiilor astfel create, conform unui raport al auditorilor Uniunii Europene, publicat ieri, care pune la îndoială supravegherea de către BCE a principalelor bănci din zona euro, anunţă Reuters. Amintim că, în urma crizei financiare globale din 2007-2008, BCE a adăugat la funcţiile sale de politică monetară sarcina de a supraveghea băncile de top din cele 19 ţări din zona euro. În prezent, BCE supraveghează aproximativ 120 de instituţii de credit care deţin peste 80% din activele bancare ale uniunii monetare.  Divizia de supraveghere a BCE - Mecanismul Unic de Supraveghere, prezidat de Daniele Nouy - are puteri mari pentru identificarea şi gestionarea problemelor apărute la nivelul băncilor individuale, dar nu dispune încă de instrucţiuni suficiente pentru exercitarea acestor competenţe, notează raportul Curţii Europene a Auditorilor (ECA). "Cadrul operaţional al BCE pentru gestionarea crizelor prezintă unele deficienţe şi există semne de implementare ineficientă", potrivit ECA.  În raportul lor, auditorii au descoperit "deficienţe" în procedurile pe care le utilizează BCE pentru identificarea într-un stadiu incipient a potenţialelor probleme ale băncilor şi pentru a răspunde unei crize. BCE susţine, însă, că aspectele identificate de ECA au fost rezolvate după încheierea auditului, în iunie 2017. Auditorii au afirmat că BCE ar trebui să adune rapid informaţii atunci când o bancă prezintă semne că are probleme, însă "banca dispune de un număr limitat de echipe disponibile să se deplaseze la faţa locului pentru a efectua o analiză detaliată a calităţii activelor băncilor în criză". De asemenea, auditorii au menţionat că banca centrală nu a elaborat instrucţiuni adecvate cu privire la modul de evaluare a riscurilor emergente şi de folosire a puterii sale într-o criză, ceea ce ar putea permite "o discreţie excesivă" în luarea deciziilor cheie. BCE a subliniat, însă, că cele mai recente instrucţiuni, care au fost elaborate în septembrie 2017, nu au fost luate în considerare în auditul ECA. De asemenea, auditorii au afirmat că BCE nu dispune de linii directoare suficiente privind procedura de urgenţă care este declanşată atunci când o bancă intră în faliment sau este susceptibilă să intre în colaps. BCE a precizat, însă, că a elaborat deja instrucţiuni în materie şi a respins recomandările auditorilor în această privinţă. 

Fondul suveran de investiţii al Norvegiei, în valoare de un trilion de dolari (cel mai mare din lume), solicită permisiunea de a-şi extinde investiţiile către societăţile nelistate, potrivit unei scrisori transmise de Norges Bank - banca centrală a ţării, care administrează fondul - către Ministerul norvegian de Finanţe, anunţă Reuters. "În cazul în care Ministerul va permite investiţiile în acţiuni necotate, banca va aborda oportunităţi de investiţii, îşi va construi treptat experienţa şi va investi prin intermediul, respectiv alături de alte părţi", conform instituţiei financiare care menţionează că scopul investiţiilor în acţiuni nelistate este îmbunătăţirea "compromisului" dintre risc şi rentabilitate. Amintim că valoarea Fondului suveran de investiţii al Norvegiei a atins anul trecut, pentru prima dată, 1.000 de miliarde de dolari, pe fondul boom-ului de pe pieţele bursiere globale şi al deprecierii dolarului. Înfiinţat în 1998 pentru a economisi pentru generaţiile viitoare veniturile din petrol şi gaze, nivelul activelor Fondului suveran de investiţii al Norvegiei este acum de 2,5 ori mai mare decât PIB-ul ţării, faţă de estimarea iniţială, de 1,3 ori mai mare decât PIB-ul în jurul anului 2020.  La jumătatea lui 2017, Fondul suveran de investiţii al Norvegiei avea 65,1% din rezervele sale investite în acţiuni, 32,4% în obligaţiuni şi 2,5% în proprietăţi imobiliare. Fondul investeşte toţi banii în acţiuni, bonduri şi proprietăţi imobiliare străine, deţinerile fiind răspândite în 77 de ţări. Fondul are doar aproximativ 550 de angajaţi pe plan global (Oslo, New York, Londra, Shanghai şi Singapore). În condiţiile în care deţine 1,3% din acţiunile existente la nivel mondial, fondul suveran de investiţii al Norvegiei a început să se extindă mai mult pe pieţele emergente şi a obţinut autorizaţia de a-şi majora deţinerile de acţiuni până la 70% din portofoliul său pentru a obţine randamente mai mari, în condiţiile în care, în 2016, Norvegia a retras, pentru prima dată, lichidităţi din fondul suveran.