Uniunea Europeana a aprobat acordarea unui ajutor de stat de 5,4 miliarde de euro (6,1 miliarde de dolari) catre "Banca Monte dei Paschi di Siena" SpA din Italia, cea mai veche banca din lume, ceea ce reprezinta de facto nationalizarea grupului italian, scrie Reuters.  Ajutorul de stat vine dupa ce banca a acceptat un plan sever de restructurare, inclusiv transferul creditelor neperformante catre un fond special si plafonarea salariilor managerilor. A patra banca italiana ca marime va trece printr-un plan de restructurare pe cinci ani.  Banca Monte dei Paschi di Siena, infiintata in 1472, a cerut ajutor de stat dupa ce nu a reusit sa gaseasca un investitor dispus sa participe la majorarea capitalului.  In afara Greciei, in Europa nu a mai fost acordat un atat de mare ajutor financiar de salvare de la stat dupa criza financiara mondiala. Cazul din Italia ridica preocupari politice cu privire la utilizarea in continuare a fondurilor publice pentru a elimina pierderile bancilor, in pofida introducerii unor noi norme UE menite sa previna acest lucru, mai scrie Reuters.  Monte dei Paschi di Siena navigheaza in ape tulburi de ani de zile. Fragilizata de achizitia dezastruoasa in 2007 a bancii Antonveneta, si apoi de un scandal financiar, ea a acumulat pierderi enorme (14 miliarde intre 2011 si 2015). Banca a procedat deja la majorari de capital, in total de peste 8 miliarde de euro.

Care e justificarea să creezi un Fond de Investiţii ca să faci investiţii, când tu, de fapt, nu cheltuieşti banii nerambursabili? (...) De ce trebuie să decapitalizezi companiile cu capital de stat în defavoarea utilizării banilor pe care îi ai la dispoziţie? În afară de cei 23,5 miliarde fonduri nerambursabile, mai avem în total credite pentru investiţii de circa 6 miliarde de la BEI, BERD şi BIRD. Răspunsul este clar: pentru bani adresaţi celor care sunt clientelă PSD", a susţinut fostul şef al statului, la Parlament, la finalul şedinţei Consiliului Executiv al PMP.  De asemenea, Traian Băsescu a cerut Guvernului să treacă înapoi în subordinea Ministerului Mediului atât Administraţia Rezervaţiei Delta Dunării, cât şi Administraţia Naţională de Meteorologie, după ce aceste instituţii au fost trecute, în ultima şedinţă a Executivului, prin ordonanţă de urgenţă, în subordinea Secretariatului General al Guvernului.  "Cred că este o mişcare greşită. Clientela PSD a vrut să aibă Delta la dispoziţie, dar şi investiţiile programate în Administraţia Naţională de Meteorologie. A mai fost o iniţiativă să fie transformată în societate comercială, acum a venit în subordinea domnului Busuioc de la SGG, care ştie şi cu Delta şi cu ANM. Cerem public Guvernului să mute înapoi la Ministerul Mediului cele două mari entităţi", a afirmat Traian Băsescu, conform Agerpres. 

S-A DISTRIBUIT SPAGA...VEZI MAI JOS...

Bucuresti -- Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă, care prevede constituirea fondului Preşedintelui României, a fondului preşedintelui Senatului, a fondului preşedintelui Camerei Deputaţilor şi a fondul prim-ministrului, care se aprobă anual prin buget, în limita sumei maxime de 500 mii lei. În OUG care a fost adoptată în şedinţa de vineri, fiind publicată în aceeaşi zi în Monitorul Oficial, se arată, potrivit Agerpres, care relatează cele ce urmează: "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pentru acordarea de ajutoare, recompense, contribuţii la acţiuni umanitare şi burse, se constituie fondul Preşedintelui României, fondul preşedintelui Senatului, fondul preşedintelui Camerei Deputaţilor, fondul prim-ministrului, care se aprobă anual prin buget, în limita sumei maxime de 500 mii lei".  Potrivit OUG, ministrului delegat pentru fonduri europene i se deleagă calitatea de reprezentant şi de ordonator principal de credite pentru activităţile aferente domeniului pentru care a fost învestit, cu excepţia reprezentării în instanţă a MDRAPFE. Totodată, ministrul delegat pentru fonduri europene emite ordine şi instrucţiuni în domeniul în care a fost învestit şi reprezintă ministerul în raporturile cu celelalte ministere, cu alte autorităţi publice şi instituţii publice interne şi internaţionale, pe domeniul în care a fost învestit. Conform aceluiaşi act normativ, cheltuielile necesare desfăşurării activităţii viceprim-ministrului fără portofoliu şi a cabinetului acestuia se asigură de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului (SGG).  OUG mai prevede că se înfiinţează Agenţia pentru Competitivitate, instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată integral de la bugetul de stat, în subordinea SGG. Agenţia este condusă cu de un preşedinte cu rang de secretar de stat, numit şi eliberat din funcţie prin decizie a prim-ministrului. Organizarea, funcţionarea, atribuţiile şi structura organizatorică a instituţiei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea SGG.  În aceeaşi OUG se mai spune că SGG îndeplineşte atribuţiile de minister de resort faţă de Regia Autonomă "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", Regia Autonomă "Monitorul Oficial" şi faţă de Administraţia Naţională de Meteorologie.   Potrivit OUG, Administraţia Naţionala de Meteorologie are statut de regie, se organizează şi funcţionează pe bază de gestiune economică şi autonomie financiară, sub autoritatea SGG. OUG mai prevede că managementul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării" se realizează de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării", instituţie publică cu personalitate juridică, finanţată de la bugetul de stat, aflată în subordinea SGG.  În termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a acestei OUG, Ministerul Mediului şi SGG încheie protocol de predare-preluare pentru aplicarea măsurilor referitoare la Administraţia Naţională de Meteorologie şi Rezervaţia Biosferei "Delta Dunării", care va cuprinde obligatoriu creditele bugetare pe anul 2017 aferente Administraţiei "Delta Dunării". OUG a fost adoptată având în vedere hotărârea Parlamentului pentru acordarea încrederii noului Guvern şi luând în considerare necesitatea stabilirii măsurilor care să permită desfăşurarea, în cel mai scurt timp, în noul cadru organizatoric, a activităţii Executivului şi a ministerelor. Potrivit OUG, în cazul neadoptării acestor măsuri, "nu se pot asigura punerea în aplicare a Programului de guvernare acceptat de Parlament şi îndeplinirea principalului rol al Guvernului de a realiza politica internă şi externă a ţării şi de a exercita conducerea generală a administraţiei publice, cu repercusiuni directe asupra cetăţenilor, elemente care vizează interesul public şi constituie situaţii de urgenţă şi extraordinare". 

Mina Irina

BNR: "Conform unui sondaj realizat de BEI, aproape trei sferturi dintre respondenţi consideră că au efectuat un volum corespunzător de investiţii în ultimii trei ani. Pe de altă parte, ponderea firmelor care consideră că au investit prea puţin este mai ridicată în România comparativ cu alte ţări din UE. Concluziile sondajului indică faptul că firmele cu un volum prea scăzut de investiţii apreciază că au un stoc de capital de calitate inferioară - semnalând implicit întârzieri în realizarea investiţiilor. Pe ansamblu, companiile româneşti percep, de asemenea, calitatea stocului lor de capital ca fiind inferioară celei corespunzătoare companiilor din alte state membre UE.
Firmele din România investesc preponderent în active corporale, un volum relativ redus de resurse fiind direcţionat către cercetare şi dezvoltare şi către pregătirea profesională a salariaţilor. Perspectivele privind investiţiile în România sunt mixte, iar nivelurile productivităţii firmelor din România se menţin net inferioare mediei UE, conform BEI"....Dupa cate am inteles eu, Isarescu se referea in special la firme când spunea despre "clientii bancilor". Firmele sunt clientii importanti, si pentru banci si pentru economie in general, fiindca ele folosesc împrumuturile pentru a produce, pentru a inmulti banii imprumutati, ele creaza locuri de munca, platesc impozite mai mari etc.  Noi persoanele fizice vom fi întotdeauna mai putin importanti si pentru banci, si pentru firmele care ne furnizeaza utilitati... pentru toata lumea.
 Nu putem negocia cu bancile, dar nici cu furnizorii de energie electrica sau gaz, pe când firmele care au consumuri mari pot negocia si platesc mai putin pe unitate.
 Daca unii nu inteleg de ce este normal ca cei care cumpara mai mult sa plateasca mai putin pe unitate, pentru ca exista si costuri fixe, este problema lor, dar asa va fi întotdeauna intr-o economie de piata.

Klaus Iohannis isi incheie astazi vizita in SUA cu momentul culminant: intilnirea de la Casa Alba cu Donald Trump. Vizita presedintelui roman la omologul sau american va culmina cu o conferinta comuna de presa, prima astfel de conferinta la Casa Alba pentru un presedinte roman din ultimii 30 de ani. E de asteptat ca Trump sa vorbeasca despre parteneriatul strategic SUA - Romania si implicatiile sale militare, geopolitice si economice, dar si despre valorile comune privind statul de drept.  Klaus Iohannis va fi primit la Casa Alba de Donald Trump la ora locala 14.00 (21.00, ora Romaniei). Dupa ce va semna in Cartea de Onoare, presedintele roman va avea convorbiri tete-a-tete cu Trump timp de zece minute. Ulterior, vor incepe convorbirile oficiale intre cele doua delegatii. Potrivit programului Casei Albe, va urma o conferinta de presa comuna a celor doi presedinti.  Daca atentia presei americane se va indrepta spre chestiunile de politica interna, precum audierea in Senat a fostului sef FBI James Comey, pentru Romania sunt de interes garantiile SUA pentru securitatea din estul Europei, dar si pozitia Administratiei Trump in chestiunea justitiei si a statului de drept.  Intalnirea lui Iohannis cu Donald Trump va fi precedata de o intrevedere cu secretarul de Stat Rex Tillerson, intalnire ce va avea loc la ora locala 12.40, la Departamentul de Stat.

Comisia Europeana va investiga dacă "Transgaz" a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţă, încălcând normele Uniunii Europene (UE).  Margrethe Vestager, comisar responsabil cu politica în domeniul concurenţei, a declarat: "Comisia este hotărâtă să se asigure că, în întreaga Uniune Europeană, consumatorii beneficiază de securitatea aprovizionării cu energie la preţuri accesibile. O piaţă unică europeană a energiei integrată şi competitivă este esenţială în acest sens. Prin urmare, trebuie să investigăm dacă Transgaz şi-a folosit în mod abuziv poziţia dominantă prin izolarea pieţei de gaze din România şi prin împiedicarea integrării acesteia în reţeaua europeană de gaze".  Ţara noastră este al treilea mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană (după Ţările de Jos şi Marea Britanie) şi dispune de rezerve importante de gaze naturale, inclusiv zăcămintele de gaze naturale descoperite recent în Marea Neagră. "Transgaz" este unicul operator al sistemului de transport de gaze naturale din România.  Investigaţia antitrust a Comisiei se va concentra asupra indiciilor potrivit cărora "Transgaz" a elaborat o strategie de restricţionare a exporturilor de gaze naturale din România către alte state membre ale UE.  Executivul comunitar precizează: "Această strategie ar fi putut fi pusă în aplicare în mai multe moduri, inclusiv utilizând: taxele de utilizare a sistemelor de transport legate de interconectare, investiţii insuficiente sau întârzieri în construirea infrastructurii corespunzătoare, precum şi argumente tehnice nefondate, ca pretext pentru a împiedica exporturile sau pentru a justifica întârzierile în ceea ce le priveşte".  Comportamentul "Transgaz", dacă este confirmat, poate reprezenta o încălcare a normelor antitrust ale UE (articolul 102 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene), constituind o restrângere a concurenţei şi conducând la limitarea alegerii rutei de aprovizionare.  Comisia mai susţine: "Acest lucru ar putea conduce la preţuri mai ridicate şi la reducerea securităţii aprovizionării cu gaze naturale prin scăderea lichidităţii pe pieţele angro de gaz din România. În ultimă instanţă, acest comportament ar putea dăuna consumatorilor din UE şi ar fi în contradicţie cu obiectivele uniunii energetice care vizează o integrare mai profundă şi o mai mare securitate a aprovizionării pe pieţele energetice europene".  Deschiderea procedurii oficiale de investigare are loc în urma controalelor efectuate în iunie 2016 în România.  Comisia va efectua acum cu prioritate o investigaţie aprofundată. Deschiderea unei proceduri oficiale de investigare nu aduce atingere rezultatului acesteia, menţionează Executivul comunitar.