Un conflict commercial între Uniunea Europeană şi Statele Unite ar fi în dezavantajul ambelor părţi, atrage atenţia Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, într-un interviu acordat revistei germane Bild, informează Mediafax.  Juncker a criticat din nou atitudinea preşedintelui Donald Trump de a saluta ieşirea Marii Britanii din UE.  "Chiar vor americanii să ajungă la război comercial cu Europa? Un război comercial ar fi dăunător atât intereselor Europei, cât şi intereselor Statelor Unite", a afirmat Jean-Claude Juncker într-un interviu acordat revistei germane Bild.  Juncker a atras atenţia că Uniunea Europeană tratează cu seriozitate tonul protecţionist al lui Donald Trump şi se pregăteşte pentru orice situaţie în relaţiile comerciale bilaterale.  Juncker a făcut aceste declaraţii în contextul întrevederii pe care cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a avut-o vineri, la Washington, cu preşedintele SUA, Donald Trump. Cu această ocazie, Angela Merkel a pledat pentru reluarea negocierilor între Uniunea Europeană şi Statele Unite pe tema Tratatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP).  Joi, Steven Mnuchin, secretarul american al Trezoreriei, a dat asigurări că Washingtonul nu vrea conflicte comerciale, însă unele acorduri internaţionale ar trebui, în opinia lui, revizuite.

Planul Marshall este inca in vigoare...

Berlinul "datoreaza sume imense de bani" NATO, a scris sambata pe contul sau de Twitter presedintele SUA, Donald Trump, relateaza Agerpres.  "Germania datoreaza sume imense de bani NATO & Statele Unite trebuie sa fie platite pentru apararea puternica si foarte costisitoare pe care o ofera Germaniei!", a scris Trump pe contul sau, la o zi dupa intalnirea pe care a avut-o la Casa Alba cu cancelarul german Angela Merkel.  Agentia de presa germana DPA aminteste ca, la conferinta de presa comuna cu Merkel, Trump a declarat ca este "foarte nedrept pentru Statele Unite" ca aliatii europeni profita de pe urma sumelor pe care SUA le aloca apararii. "Aceste tari trebuie sa plateasca ceea ce datoreaza", a declarat el vineri, multumindu-i totodata cancelarului Merkel pentru angajamentul Germaniei de a-si spori contributia la bugetul NATO alocand 2% din PIB pentru cheltuielile de aparare.  Intr-un alt mesaj postat pe Twitter, Trump s-a referit si la intrevederea pe care a avut-o cu cancelarul Merkel. "In pofida a ceea ce ati auzit din STIRILE FALSE, am avut o intrevedere GROZAVA cu cancelarul german Angela Merkel", a mai scris el.

Presedintele american Donald Trump a fost vineri gazda cancelarului german Angela Merkel la Casa Alba, relateaza Reuters. Intalnirea celor doi fusese programata initial marti, dar a fost amanata din cauza furtunii de zapada care a lovit coasta de est a Statelor Unite.  Trump a reafirmat cu ocazia intrevederii cu Merkel ca membrii NATO trebuie sa isi achite corect obligatiile financiare fata de alianta. El a apreciat insa, potrivit agentiei Reuters, eforturile guvernului de la Berlin pentru cresterea bugetului apararii si atingerea unei cote de cel putin 2% din PIB. In replica, Angela Merkel a declarat ca Germania se angajeaza sa atinga nivelul respectiv al alocarii bugetare pana in 2024, adauga AFP, citata de Agerpres.

Xinhua reaminteste ca in ianuarie, Trump a acordat un interviu presei europene, in care a sustinut ca NATO este o organizatie depasita, deoarece nu lupta impotriva terorismului. Dupa ce si-a preluat mandatul de presedinte, el a coborat insa tonul criticilor la adresa aliantei nord-atlantice. Vineri, el a declarat ca i-a reafirmat cancelarului Merkel sprijinul sau puternic pentru NATO, precizeaza AFP.

Baietii Orban sunt copii de sef de inchisoare si care si-au schimbat numele in 90

"Am văzut cu stupoare că Guvernul României doreşte să se amâne liberalizarea preţului la gazele naturale", a afirmat Ludovic Orban, într-o conferinţă de presă şi a tras "un semnal de alarmă asupra acestei poziţii incalificabile a PSD şi a Guvernului Grindeanu". Orban a declarat, astăzi seară, într-o conferinţă de presă susţinută la Constanţa, că România şi-a asumat printre obligaţiile ca membru al Uniunii Europene şi liberalizarea preţului la gazele naturale.  Ludovic Orban a afirmat, citat de News.ro: "După un boicot tacit făcut de preşedintele comisiei de Industrie şi Servicii din Camera Deputaţilor, Iulian Iancu, cunoscut şi ca omul Gazprom în folclorul politic, am văzut cu stupoare că Guvernul României doreşte să se amâne liberalizarea preţului la gazele naturale. Trag un semnal de alarmă asupra acestei poziţii incalificabile a PSD şi a Guvernului Grindeanu. România trebuia să liberalizeze preţul la gaze încă din 2015. Liberalizarea, neliberalizarea preţului la gaze şi mai ales interzicerea exporturilor de gaze naturale ne-a adus în procedură judiciară la Curtea Europeană, odată cu adoptarea Ordonanţei 64 care a reglementat liberalizarea preţului la gaze a fost suspendată această procedură. Nu putem să ne jucăm cu obligaţiile pe care ni le-am asumat ca membru al Uniunii Europene. Liberalizarea preţului la gaze trebuie făcută aşa cum este reglementat în Ordonanţa 64 emisă de Guvernul Cioloş." El a explicat şi care sunt motivele pentru care PSD procedează astfel.  Liberalul a precizat, citat de News.ro: "Care sunt substraturile acestei poziţii a PSD? După părerea mea, arată că Guvernul acţionează pentru a servi interesele unor companii. La ora actuală, pe piaţa de furnizare a gazului operează în regim de monopol două companii: E ON şi Engie, una dintre companii fiind şi partener la Gazprom într-un proiect al unei conducte - Northstream, care să asigure aprovizionarea cu gaz rusesc a Europei".  Orban consideră că, dacă nu va fi liberalizat preţul la gazele naturale, atunci România va pierde o finanţare nerambursabilă de aproape 180 de milioae de euro.  Ludovic Orban a precizat: "Neliberalizarea preţului la gaze va duce la pierderea de către România a unei finanţări nerambursabile de aproape 180 de milioane de euro pentru realizarea tronsonului de pe teritoriul României a magistralei de gaz natural Brua (Bulgaria, România, Ungaria, Austria) care face legătura între resursele de gaz foarte mari care au fost identificate la Marea Neagră şi reţeaua europeană de transport a gazului, adică reducere dependenţa Europei de gazul rusesc. Pierderea acestei finanţări poate compromite acest proiect, nu face altceva decât să favorizeze interesele companiei Gazprom, că nu întâmplător v-am spus despre domnul Iancu, că în folclor este cunoscut ca reprezentant al intereselor Gazprom".

Companiile le pot interzice angajatilor sa poarte la locul de munca valul islamic, precum si alte insemne religioase, a decis astazi Curtea Europeana de Justitie, potrivit Reuters. Decizia a fost data in urma plangerilor a doua femei din Franta si Belgia, concediate pentru ca au refuzat sa isi dea jos valul islamic la job.
Decizia, cu o mare incarcatura simbolica intr-un context extrem de tensionat din cauza crizei imigrantilor, vine cu cateva sapatamani inainte de alegerile din Olanda si Franta. In ambele tari, relatiile cu refugiatii proveniti din state islamice ocupa un loc major pe agenda dezbaterilor publice.  "O regula interna care interzice portul al vedere de simboluri politice, filosofice sau religioase nu constituie o discriminare directa", arata Curtea.

Principiul „Europei cercurilor concentrice“ prinde contur, după ce ieri Franţa şi Germania au anunţat că susţin proiectul anunţat miercuri de preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker, a cărui linie de forţă este împărţirea Europei în „zone” diferite de integrare - celebrul concept al „Europei cu două viteze”. România va fi pe o orbită marginală, dacă proiectul devine funcţional.  „Proiectul unei Europe cu două viteze este deosebit de frustrant. Realizarea lui ar da senzaţia că am fost minţiţi tot timpul. Spun asta pentru că ideea aderării României a avut drept fundament să importăm instituţiile europene. Ne-am dorit nu portofelul european, ci instituţii ca în Vest, spitale ca în Vest, ne-am dorit să ne simţim cetăţeni europeni. Când am fost primiţi în Uniune, ei ştiau la ce nivel suntem.  Ni s-au fixat obiective de etapă - între care realizarea unor privatizări, ca să dau un singur exemplu. Nu că privatizările nu sunt bune. Dar unele s-au făcut sub presiune, neţinându-se cont de condiţiile de piaţă, pentru a ne încadra în obiectivele de etapă. Au fost situaţii în care, în transformarea economiei noastre, ei şi companiile lor au fost avantajaţi. Dar noi am mers înainte ca să «ne încadrăm» în obiectivele de etapă. Ca acum ei să vină să spună: e doar vina voastă că nu aveţi instituţii europene, că nu sunteţi aliniaţi, prin ur­mare rămâneţi la periferie! Ar fi extrem de frus­trant”, comen­tează Flo­rin Pogo­naru, preşe­dintele Aso­ciaţiei Oame­nilor de Afa­ceri din Româ­nia (AOAR) şi preşedinte al Coaliţiei pentru Dez­voltarea Ro­mâniei. Economistul Dragoş Cabat comen­tează, la rândul său: „Noi ne-am dorit şi ne dorim să fim în grupul întâi, al acestei Europe noi, dar nici nu avem moneda euro, nici geografia nu ne ajută de data asta. Vom rămâne în grupul al doilea, cu toate consecinţele ce rezultă de aici. Când Uniunea era «împreună», oricât de mic erai erai băgat în seamă”, comentează economistul Dragoş Cabat.