Guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a susţinut vineri, la ora 15:00, un briefing de presă la sediul instituţiei pentru a explica deciziile de politică monetară adoptate de Consiliul de Administraţie al BNR în şedinţa de vineri.  El a apreciat că riscurile interne asupra inflaţiei sunt legate de situaţia postelectorală şi, în special bugetul pe 2017, care, în prezent, reprezintă o incertitudine, programul de guvernare anticipând o construcţie bugetară cu multe noutăţi.   Guvernatorul BNR a declarat că salută declaraţia noului ministru al Finanţelor cu privire la menţinerea deficitului bugetar în limita a 3% din PIB, pe care o consideră un angajament. 

Referitor la impactul măsurilor cuprinse în programul de guvernare asupra inflaţiei şi stabilităţii financiare, care presupun cheltuieli suplimentare consistente, guvernatorul a răspuns în aceeaşi manieră: "Aşteptăm construcţia bugetară". "Pentru a răspunde la această întrebare, avem nevoie să vedem care va fi construcţia bugetară. Ea nu există în prezent. (...) Aşteptăm construcţia bugetară să vedem cum sunt acomodate toate aceste propuneri. Credem că Guvernul va face totul să le integreze. O construcţie bugetară este o treabă grea, nu una pe care putem să o discutăm dacă nu avem cifrele în faţă. Programul de guvernare, dacă este citit cu atenţie, are multe aspecte care îndeamnă la o construcţie bugetară cu multe noutăţi", a adăugat Isărescu.  Pe de altă parte, el a subliniat că măsurile anunţate până în prezent sunt doar câteva dintre cele cuprinse în programul de guvernare. "Acestea sunt numai unele măsuri, urmează şi altele...s-a anunţat un adevărat calendar", a mai spus Isărescu. 

Guvernul Sorin Grindeanu a eliminat plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură. Sumele colectate suplimentar ar fi de 2 miliarde de lei. bani care de altfel, vor fi folosiţi pentru acoperirea majorărilor salariale pentru artişti (cu 50%) pentru creşterea pensiei minime la 500 de lei şi dublarea burselor pentru studenţi. Cota de CAS este de 26,3% din salariul brut formată din 10,5% plătită de angajat şi 15,8% plătită de angajator. Cota CASS este de 10,7% din salariul brut formată din 5,5% plătită de angajat şi 5,2% plătită de angajator.Salariul mediu brut a fost în luna octombrie de 2874 lei. Cinci salarii medii brute ar fi 14.370 de lei. "Toate ţările din europa au plafonare. Benificiul e liminat, nu poate contribuţia să fie nelimitată. Logica existenţei unui plafon nu o poate contesta nimeni. Sunt şanse ca o parte din angajaţi să se orienteye către alte forme de a-ş primi banii, respectiv pe firmă, a declarat pentru Capital Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

Premierul Sorin Grindeanu, proaspăt instalat la Palatal Victoria a anunţat că se va elimina plafonul de cinci salarii medii brute peste care nu se impunea CAS şi CASS, ceea ce le va lua din banii celor 36.000 de salariaţi care câştigau din această măsură.

ADVERTISING

 

inRead invented by Teads

Această eliminare a plafonării CAS-CASS ar aduce la buget venituri de aproape 2 mld. lei, care ar acoperi majorările salariale pentru artişti (50%), creşterea pensiei minime şi dublarea burselor studenţilor.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) a decis, vineri, menţinerea dobânzii de politică monetară la 1,75% pe an.

BNR a mai decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, se arată într-un comunicat al băncii centrale.  De asemenea, CA al BNR a decis gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.   Dobânda de politică monetară este nemodificată din luna mai a anului 2015. 

AGERPRES

Hotărârea privind aprobarea unor acte adiţionale la acordurile de concesiune a unor perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră, încheiate între Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale şi Societatea Naţională de Gaze Naturale "Romgaz", a intrat în vigoare din data de 5 ianuarie 2016, potrivit Monitorului Oficial.
     Guvernul a prelungit acordurile de concesiune pentru opt perimetre de dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră concesionate Societăţii Naţionale de Gaze Naturale "Romgaz", ca urmare a identificării unor rezerve suplimentare de gaze naturale în perimetrele Alămor, Buneşti, Buza, Nocrich-Vest, Lechinţa, Sâncel, Ulieş şi Româneşti în cursul lucrărilor petroliere şi investiţiilor realizate de titularul acordurilor şi a căror exploatare este justificată din punct de vedere economic, conform unui document postat pe site-ul Guvernului.
     Acordurile, al căror termen iniţial era anul 2016, au fost prelungite până la 16 decembrie 2027, cu posibilitatea de prelungire de până la 15 ani, conform art. 27 alin.(2) din Legea petrolului nr. 238/2004.
     De asemenea, a fost stabilit un nou an limită a exploatării economice pentru fiecare zăcământ în parte, şi anume: 2036 - perimetrul Alămor, 2020 - Buneşti, 2035 - Buza, 2022 - Nocrich-Vest, 2023 - Lechinţa, 2026 - Sâncel, 2041 - Ulieş şi 2017 - perimetrul Româneşti.
     Prin actele adiţionale aprobate de Guvern, au fost stabilite şi obligaţiile Romgaz în legătură cu gestionarea deşeurilor rezultate din executarea operaţiunilor petroliere, în conformitate cuusiv cele privind răspunderea de mediu.
     Exploatarea gazelor naturale din cele opt perimetre vizate ar atrage continuarea fără întrerupere a operaţiunilor de exploatare, posibilitatea stabilirii şi a altor lucrări care ar putea duce, ulterior, la identificarea unor noi resurse, un impact bugetar pozitiv asupra bugetului de stat, mai arată documentul postat pe site-ul Guvernului.
     Printr-o Hotărâre de Guvern privind aprobarea actelor de dare în administrare pentru dezvoltare-exploatare şi exploatare petrolieră a 140 de zăcăminte, i s-a acordat Regiei Autonome a Gazelor Naturale "Romgaz", prin încredinţare directă, în baza art. 43 din Legea petrolului nr. 134/1995, dreptul de a exploata aceste zăcăminte "până la sfârşitul exploatării economice a zăcămintelor petroliere".
     Ulterior, în 2004, pentru perimetrele Alămor, Buneşti, Buza, Nocrich-Vest, Lechinţa, Sâncel, Ulieş şi Româneşti au fost încheiate Acorduri de concesiune, care expiră în 2016 - an care la momentul încheierii acordurilor reprezentau data epuizării rezervelor "dovedite" confirmate de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale. 

Specialiştii estimează că unele state vor ajunge să fie izolate din cauza creşterii curentelor naţionaliste. Un exemplu dat este cel al Statelor Unite care, prognozează Stratfor, nu vor mai fi atât de prezente în Orientul Mijlociu sub preşedinţia lui Donlad Trump.  2017 este un an crucial pentru Europa, având în vedere că vor avea loc alegeri în Franţa, Germania şi probabil Italia, state considerate stâlpi ai UE. În contextul în care se vorbeşte tot mai mult despre destrămarea Uniunii Europene, rămâne de văzut în ce măsură alegerile din aceste ţări vor contribui la disoluţia blocului comunitar, mai precizează cei de la Stratfor care prognozează că Europa se îndreaptă către o despărţire în blocuri regionale.  În ceea ce priveşte Rusia, aceasta îşi va întări puterea şi influenţa în anumte domenii ca cyber-spaţiul sau în zone precum Orientul Mijlociu, sunt de părere analiştii de la Stratfor.  De asemenea, aceştia avertizează că în următorii zece ani, Germania va trece printr-o severă criză economică şi îşi va pierde poziţia de lider.  Economia Poloniei, în schimb, va cunoaşte o creştere puternică, Varşovia urmând să aibă o influenţă tot mai mare în Europa.

China a dezvăluit vineri o serie de planuri destinate atragerii de noi investiţii străine în sectoarele bancar, asigurări şi obligaţiuni, în cadrul unei strategii mai ample de liberalizare a celei de-a doua economii a lumii, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.   Această decizie va înlătura o parte din nemulţumirile exprimate de firmele străine cu privire la lipsa de acces pe piaţa chineză, însă deocamdată liniile directoare publicate de Comisia naţională de dezvoltare şi reformă (NDRC), principalul organism de planificare economică din China, nu conţin detalii precise. Documentul emis de NDRC menţionează sectoarele prioritare care vor fi liberalizate dar deocamdată nu este clară amploarea şi intervalul de timp în care vor fi introduse reformele. Vice-preşedintele NDRC, Ning Jizhe, a declarat într-o conferinţă de presă că Guvernul va menţine "unele controale" chiar şi după relaxarea restricţiilor impuse investiţiilor străine, dar nu a oferit alte detalii. "Amploarea relatărilor va fi diferită pentru fiecare sector", a declarat Ning Jizhe.  Alte domenii pe care NDRC le-a selectat pentru liberalizare sunt telecomunicaţiile, educaţia şi Internetul. De asemenea, NDRC a anunţat că ţara va ridica restricţiile pentru investiţiile străine în producţia neconvenţională de petrol şi gaze, un termen care se referă la dezvoltarea de depozite de şist.   Potrivit analiştilor, această liberalizare a anumitor părţi din economia chineză se explică prin necesitatea de a contracara ieşirea capitalurilor din afara Chinei prin introducerea de dolari şi valută de către investitorii străini. Cu toate acestea, China mai are multe de făcut în condiţiile în care în 2016 se situează pe poziţia 84 la nivel global, după Arabia Saudită şi Ucraina, în clasamentul anual alcătuit de Banca Mondială privind uşurinţa demarării unei afaceri.