Autorităţile americane au amendat băncile europene "Deutsche Bank" şi "Credit Suisse" cu o sumă cumulată ce depăşeşte 12 miliarde de dolari. Acestea au fost acuzate că au vândut credite toxice clienţilor, informează Reuters. Această penalizare aprofundează dezavantajul instituţiilor bancare europene faţă de rivalele lor din State. "Credit Suisse" a ajuns la un acord să plătească autorităţilor SUA 2,5 miliarde de dolari pentru a rezolva reclamaţiile conform cărora banca a indus în eroare investitori, în privinţa valorilor mobiliare garantate cu ipoteci vândute în perioada premergătoare crizei financiare din 2007-2008. În cadrul acordului, banca elveţiană va achita alte 2,8 miliarde de dolari pe o perioadă de cinci ani, pentru a compensa impactul asupra consumatorilor. Acordul urmează să fie trimis consiliului de administraţie al băncii, pentru a fi aprobat. Instituţia bancară a declarat: "Credit Suisse va înregistra un cost înainte de impozitare de aproximativ 2 miliarde de dolari în plus faţă de rezervele existente. Această măsură va fi inclusă în rezultatele aferente trimestrului IV 2016". Acordul final se află la nivelul sumei de 5-7 miliarde de dolari, solicitată iniţial de către Departamentul de Justiţie al SUA, la debutul negocierilor. Decizia băncii elveţiene a venit după ce "Deutsche Bank" a convenit cu Departamentul Justiţiei din Statele Unite că va plăti 7,2 miliarde de dolari pentru vânzarea şi punerea în comun a titlurilor sale ipotecare toxice. În septembrie, "Deutsche Bank", anunţa că ar putea primi o amendă de până la 14 miliarde dolari de la Departamentul Justiţiei din Statele Unite într-un litigiu legat de creditele imobiliare toxice vândute înainte de criza financiară din 2007-2008. Grupul bancar german era acuzat, ca şi alte mari grupuri financiare, că a vândut înainte de izbucnirea crizei financiare de acum 9 ani credite imobiliare împachetate în produse financiare complexe, botezate RMBS, către investitori, deşi ştia că erau toxice. Banca americană "Goldman Sachs" a primit în aprilie o amendă de 5,06 miliarde dolari pentru fapte similare, comise înainte de criză. 

Energia electrica pentru populatie se va scumpi cu peste 50%, pana in 2030 - strategia energetica. Pretul final al energiei electrice platite de consumatorii casnici din Romania va creste cu circa 53% in deceniul urmator, potrivit datelor din forma finala a strategiei energetice, publicate pe site-ul Ministerului Energiei. Populatia va ajunge sa plateasca circa 200 de euro/MWh. "In perioada 2017- 2020, pretul energiei electrice este de asteptat sa ramana la un nivel apropiat celui din prezent. Cresterea pe termen lung a pretului energiei electrice are loc in ansamblul UE, Romania ramanand in continuare printre statele membre cu cele mai scazute preturi cu energia electrica, semnificativ sub media europeana. De asemenea, cresterea veniturilor va compensa cresterea preturilor, astfel incat ponderea cheltuielilor cu energia electrica in bugetul gospodariilor va ramane la un nivel asemanator celui din prezent, desi consumul de energie electrica urmeaza sa creasca apreciabil", se mentioneaza in Strategie, informeaza Economica.

Banca Monte dei Paschi di Siena nu va reuşi probabil să atragă o cerere suficientă pentru majorarea de capital de 5 miliarde de euro, ceea ce va conduce la cea mai mare naţionalizare a unei bănci din Italia din ultimele decenii, au declarat persoane apropiate situaţiei, citate de Bloomberg. Niciun investitor important nu s-a arătat interesat de vânzarea de acţiuni, a anunţat banca. Un schimb de obligaţiuni cu acţiuni ar aduce băncii aproximativ 2,5 miliarde de euro, potrivit instituţiei. Interesul investitorilor va fi probabil insuficient, au spus sursele. Fondul suveran din Qatar, care a analizat interesul investitorilor, nu s-a angajat să cumpere acţiuni, iar alte instituţii financiare au indicat că vor investi în Monte dei Paschi doar dacă aceasta va reuşi să atragă bani de la investitori importanţi. Directorul general al Monte dei Paschi, Marco Morelli, a căutat investitori în întreaga lume pentru susţinerea planului de reorganizare, care include vânzarea de acţiuni, schimbul de obligaţiuni contra acţiuni şi vânzarea unor credite neperformante în valoare de 28 de miliarde de euro. Naţionalizarea Monte dei Paschi, care ar fi cea mai mare din Italia după anii '30, ar putea fi urmată de salvarea băncilor Veneto Banca şi Banca Popolare di Vicenza, în cadrul unui program guvernamental de 20 de miliarde de euro. Intervenţia statului şi pierderi pentru deţinătorii de obligaţiuni reprezintă cel mai probabil scenariu pentru Monte dei Paschi, consideră Manuela Meroni, analist la Intesa Sanpaolo. Ea a explicat într-o notă adresată clienţilor că o soluţie pentru Monte Paschi poate reduce riscul sistemic în sectorul bancar Italian. Acţiunile Monte dei Paschi au scăzut joi dimineaţă cu 7%, iar de la începutul acestui an cu 87%, reducând capitalizarea băncii la 478 de milioane de euro, conform sursei citate.

"Deutsche Bank" a acceptat plata a 37 de milioane de dolari şi a recunoscut că a indus în eroare investitorii pe platformele sale de tranzacţionare de acţiuni, pentru închiderea unei investigaţii federale şi statale în Statele Unite, evitând în acest fel costuri mai mari pentru litigii, transmite Bloomberg. Banca recunoaşte că a încălcat legile federale şi ale statului New York prin faptul că nu a comunicat problemele tehnice ale platformelor sale de tranzacţionare, au anunţat vineri Comisia americană pentru bursă şi valori mobiliare şi procurorul general al statului New York, Eric Schneiderman, relatează News.ro.  Schneiderman a spus: "Comunicatele înşelătoare, în folosul propriu, care induc în eroare investitori nu vor fi tolerate. Sistemele electronice de plasare a ordinelor, care direcţionează aceste ordine pe diferite pieţe, inclusiv platformele private de tipul dark pool, fac parte din sistemul modern de tranzacţionare a acţiunilor, iar companiile care le promovează trebuie să fie corecte". Directorul general al "Deutsche Bank", John Cryan, a anunţat în februarie că vrea să rezolve rapid litigiile băncii, dar banca germană continuă să aibă probleme rezolvate de ale instituţii financiare, inclusiv unele legate de tranzacţiile cu instrumente financiare garantate prin ipoteci şi suspiciunile de manipulare a dobânzilor.   Departamentul de Justiţie a deschis negocieri în urma cărora va cere "Deutsche Bank" până la 14 miliarde de dolari pentru închiderea investigaţiei privind tranzacţiilor cu instrumente garantate prin credite ipotecare. De la începutul lui 2008, "Deutsche Bank" a plătit deja în SUA peste 9 miliarde de dolari pentru închiderea investigaţiilor.  Banca mai este investigată de autorităţile americane şi britanice pentru că nu ar fi reuşit să identifice prin controale interne tranzacţii de 10 miliarde de dolari prin care ar fi fost transferate circa 10 miliarde de dolari din Rusia, potrivit unor persoane apropiate situaţiei. Acordul convenit vineri se adaugă altor acorduri convenite de bănci pentru închiderea investigaţiilor referitoare la corectitudinea tranzacţiilor. În ianuarie, "Barclays" a acceptat plata a 70 de milioane de dolari, iar "Credit Agricole" 84,3 milioane de dolari, în urma acordurilor cu "SEC" şi procuratura generală din New York.

Liderii zonei euro (Eurogrupul) au decis suspendarea acordului recent pentru restructurarea datoriilor Greciei, potrivit BBC.  Creditorii sunt nemulţumiţi că guvernul Greciei intenţionează să cheltuiască 617 milioane de euro pe bonusuri de Crăciun acordate pensionarilor săraci.  Mecanismul European de Stabilitate (European Stability Mechanism - ESM), instituţia care ajută guvernele din zona euro când au probleme, a susţinut că nu i-a fost cerut să fie de acord cu aceste bonusuri. Reprezentanţii ESM au adăugat că vor examina propunerea de plată pentru pensionari. „Având în vedere propunerile recente ale guvernului elen de a cheltui resurse financiare suplimentare pentru pensii şi pentru Taxa pe Valoarea Adăugată, instituţiile de conducere şi-au suspendat, temporar, decizia”, a declarat un purtător de cuvânt al ESM.„Instituţiile evaluează, în prezent, impactul deciziilor guvernului din Grecia legat de scopurile şi angajamentele programului ESM”, a explicat purtătorul de cuvânt.  Acordul de restructurare a datoriilor între Grecia şi ESM a fost încheiat pe 5 decembrie şi va reduce povara dobânzii asupra datoriilor ţării. Guvernul elen a anunţat bonusurile pentru pensionarii săraci trei zile mai târziu, dar fără să consulte reprezentanţii Zonei Euro.  Pe 5 decembrie, miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au aprobat un set de măsuri de restructurare pe termen scurt a datoriei suverane a Greciei. După reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, Klaus Regling, şeful Mecanismului European de Stabilitate, a declarat că procesul de implementare a măsurilor va începe în câteva săptămâni.