Politia greaca a gasit luni si ulterior a detonat controlat un dispozitiv explziv plasat in noaptea de duminica spre luni in fata sediului Ministerului Muncii de la Atena, in centrul Atenei, a declarat o sursa din Politie pentru Reuters. Dispozitivul a fost descoperitin urma unui apel telefonic catre un ziar.  Politia a gasit bomba intr-un rucsac sprijinit de geamurile ministerului, intr-o zona centrala din Atena. A fost una dintre cele 3 pachete suspecte pe care politia le-a examinat la fata locului si apoi le-a distrus controlat.  O echipa de genisti a efectuat cele trei detonari controlate in jurul orei locale 4:30.
Anterior, un apel telefonic anonim catre sediul unui ziar a avertizat ca explozia era iminenta. Incidentul nu a fost revendicat. Astfel de atacuri sunt obisnuite in Grecia, tara cu o lunga istorie de violente politice. Initial la scala mica, atacurile au inceput sa escaladeze dupa 2010, cand guvernul a adoptat prima data nepopularul pachet de masuri de austeritate, in schimbul fondurilr de bailout primite de la Uniunea Europeana si FMI.

Oficiul European de Lupta Antifrauda a constatat suspiciuni de fraudare a banilor europeni in 566 de proiecte in valoare totala de 1,3 miliarde de euro in exercitiul bugetar 2007 - 2013, potrivit Digi 24. Paguba constatata de institutie in Romania ar fi de 231 milioane de euro, potrivit datelor facute publice de catre Departamentul pentru Lupta Antifrauda.  Peste 1.150 de actiuni de control au fost facute in urma sesizarilor venite de la DNA, DIICOT si celelalte institutii abilitate din Romania, se arata in bilantul pentru exercitiul financiar 2007-2013.  Rezultatul arata ca in cazul a 566 de proiecte exista suspiciuni de frauda si alte nereguli, iar impactul posibilei fraude este de peste 231 de milioane de euro. Cifrele au fost prezentate cu ocazia vizitei in Romania a directorului general al Oficiului European de Lupta Antifrauda, Giovanni Kessler. În raport este prezentat și un caz din România. Concret, un consultant care nu este român, dar care a lucrat pentru un proiect major de sănătate în țara noastră. ar fi cerut mită de la cei care ar fi trebuit să contracteze proiectul respectiv.

Uniunea Europeana este intr-o "situatie critica", a recunoscut vineri cancelarul german Angela Merkel, la sosirea la summitul european de la Bratislava, care ar urma sa creioneze contururile Europei post-Brexit, scrie AFP.  "Suntem intr-o situatie critica. Trebuie sa aratam prin actiuni ca putem face mai bine", a spus Merkel.  "Vom discuta despre protectia granitelor externe si despre lupta impotriva radacinilor migratiei", a declarat cancelarul, care se confrunta cu o puternica scadere a popularitatii, in principal din cauza politicii fata de refugiati.  Ea a mentionat domeniilor securitatii, luptei impotriva terorismului, cooperarea in materie de aparare si angajare.  Merkel a citat in special agenda digitala a UE si piata digitala interna.  "Vom lucra impreuna si vom regla problemele pe care le avem in Europa. Asta sper ca va arata summitul de la Bratislava", a mai spus aceasta.

Deşi aceste versuri ale lui Păunescu (România ultimului bal) sunt cunoscute de aproape toată lumea, acum după trecerea anilor fiecare vers este o realitate formidabilă!! Câtă premoniţie a avut în acei ani de început a apocalipsei noastre! Rămâi de-a dreptul cutremurat la fiecare vers citit!! Poezia a fost pusă şi pe o melodie cântată de fiica lui cea mai mică, iar când a cântat-o prima dată, parcă nu avea aceleşi realism ca acum! Este formidabilă!!!

 

VĂ ROG SĂ CITIŢI DIN NOU ACUM SI SĂ RELECTAŢI LA FIECARE ADEVĂR!

    ROMÂNIA, ULTIMUL BAL de Adrian Paunescu

 În loc să fim o ţară numai fraţi,  

 Simţim, în noua epocă barbară,  

C-am fost, în viaţa noastră, blestemaţi 

S-ajungem chiriaşi la noi în ţară.

  

 Din tot ce facem, nu avem nimic,
 Ne macină străine interese,
 Făina noastră n-are spor nici pic, 

 Nici pâinea în cuptor nu ne mai iese.
     

Trăim acelaşi tragic simţământ,   

Sub politicieni şi sub contabili,
Că noi, ca neam, avem destinul frânt   

Şi suntem de prisos şi nerentabili.

Umili, ne cerem scuze de la toţi, 

Că nu ne-au chinuit destul în viaţă,
Şi ne conduc nişte fanarioţi,  

Ce pe cei mici trădarea îi învaţă.
   

Poet nebun, ce vorbe mai îndrugi,
De zici că eşti din neam ce nu se lasă,
Când am ajuns în ţara noastră slugi  

Şi suntem cerşetori la noi acasă?

Şi vii şi morţi, amestecaţi, acum,

Dispuşi să emigreze se arată,
Mormintele se pregătesc de drum, 

În România deromânizată.

 Sus-puşii nu mai au nimica sfânt,
 Ca pe cravate, jurământu-şi schimbă,
 Nu mai avem nici fabrici, nici pământ,  

 Vorbim şi limba noastră-n altă limbă.
   

Şi-acum se-aude clopotul fatal,   

Vin vremuri de urgie şi de grindeni
Şi este seara ultimului bal,   

Din zori, vom fi români de pretutindeni.

Probabil, mâine-aici va fi pustiu   

Şi toţi în pribegie vom porni-o,    

Drum bun, popor pierdut la un pariu,   

Adio, mamă patrie, adio!

Creşterea economiei Germaniei ar putea încetini în trimestrul curent, în principal din cauza cererii slabe de produse industriale pentru export, avertizează banca centrală de la Berlin (Bundesbank).  Conform Bundesbank, Germania a avut cifre slabe în ultimele luni privind producţia industrială şi comerţul. Instituţia arată în raportul său lunar: "După o creştere solidă în primăvară, economia Germaniei pare că va avea o expansiune mai slabă în trimestrul al treilea din 2016. Acest lucru este reflectat parţial în deteriorarea semnificativă a încrederii companiilor. Indicatorii economici de la începutul trimestrului au fost foarte slabi, în principal cei din industrie". Producţia industrială a Germaniei a înregistrat, în iulie, cea mai mare scădere din ultimele 23 de luni, iar exporturile - cel mai mare declin din ultimul an. Potrivit guvernului Germaniei, economia ţării va înregistra un avans de 1,7% anul acesta, după care creşterea va încetini la 1,5% în 2017. În trimestrul al doilea, PIB-ul Germaniei a crescut cu 0,4%, după un avans de 0,7% în primele trei luni din 2016. 

Bogaţii din Asia, ale căror averi sunt mai mari decât cele ale omologilor din America de Nord, au fost principalii investitori în bondurilor băncilor europene, ceea ce a dus la scăderea randamentelor.

Investitorii din Asia tind să fie foarte interesaţi de randamente şi sunt dispuşi să-şi asume riscuri mai mari. Deşi se concentrează pe băncile europene cu divizii solide de retail, ei se complac când vine vorba despre bondurile companiilor de asigurări, a explicat Ben Sy, director în cadrul diviziei de private banking din Hong Kong a băncii JPMorgan.

Datoriile băncilor din Asia sunt mai sigure deoarece guvernele pot interveni înainte ca investitorii să înregistreze pierderi, în timp ce este mai puţin probabil să se întâmple asta în Europa. Nu cred că acei care achiziţionează bonduri europene fac cercetări extinse, a apreciat analistul He Xuanlai, de la Commerzbank în Singapore.

Normele Basel III, elaborate după izbucnirea crizei financiare, vizează mai ales consolidarea fondurilor proprii ale băncilor, precum şi rezervele lor de lichidităţi pentru a limita riscurile de faliment şi a evita noi crize. Ele prevăd impunerea pentru instituţiile bancare a unei rate de fonduri proprii de 8%, până la finalul lui 2018.