Banca Angliei pare pregătită să taie dobânda cheie în această săptămână, pentru prima oară după 2009, încercând să stopeze efectele negative asupra economiei ale votului prin care britanicii au decis să părăsească Uniunea Europeană (Brexit), conform traderilor. Reuniunea de politică monetară a Băncii Angliei este programată în 4 august, iar traderii anticipează că instituţia va decide să reducă dobânda cheie cu 25 de puncte de bază, la 0,25%. Conform Bloomberg, probabilitatea ca Banca Angliei să micşoreze dobânda săptămâna aceasta este de 96%.  Amintim că, luna trecută, economistul şef al Băncii Angliei, Andrew Haldane, declara că banca centrală britanică trebuie să acţioneze "prompt şi consistent" ca să stimuleze economia şi să crească încrederea. În primul său discurs public după ce Marea Britanie a votat pentru Brexit, Haldane a apreciat că Banca Angliei trebuie să vină cu un "pachet de măsuri complementare de relaxare a politicii monetare" la şedinţa de politică din 4 august. "Acest răspuns monetar, dacă vrea să consolideze aşteptările şi încrederea, trebuie să fie livrat prompt şi consistent. Prin prompt vreau să spun luna viitoare", a subliniat economistul şef al Băncii Angliei.

Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, trage un semnal de alarmă cu privire la acţiunile clasei politice.  Expertul BNR se referă la strategia „România Competitivă”, elaborată de specialişti ai BNR, Guvernului şi Academiei, al cărei principal obiectiv este să ducă România spre o creştere economică sustenabilă de 5%. Valentin Lazea, economistul-şef al BNR, spune că actuala creştere economică este una provenită dintr-o economie „dopată cu stimulente” şi care va genera dezechilibre, potrivit Digi24.

Cum se obţine o creştere economică sănătoasă?

„Până acum, prin eliminare, s-a ajuns la formula cea mai simplă: relaxări fiscale şi creşteri salariale. Aceste tipuri de stimulente durează un timp limitat şi provoacă dezechilibre. Strategia se concentrează asupra factorilor de producţie: forţa de muncă, investiţiile şi productivitatea muncii”, a spus Lazea.

 Sascha Steffen, de la Institutul german ZEW, Viral Acharya, de la Universitatea NewYork şi Diane Pierret, de la Universitatea din Lausanne, autorii studiului, arată că "ris¬curile reale nu sunt reflectate în exerciţiul UE" (n.a. analiza "Capital Shortfalls of European Banks since the Start of the Banking Union" se găseşte la adresa http://pages.stern.nyu.edu/~sternfin/vacharya/). Metodologia de calcul este similară celei utilizate de Center for Risk Management din cadrul Universităţii Lausanne, a cărei ipoteză principală este declinul burselor globale cu 40% într-un interval de şase luni. Pentru cele 51 de bănci evaluate de EBA, necesarul de capital suplimentar ar fi de 882 de miliarde de euro pentru a se asigura o rată de adecvare a capitalului CET1 de 5,5%. În contrast semnificativ cu rezultatele prezentate de EBA, autorii studiului arată că băncile mari din Franţa se află pe primul loc în topul necesarului de capital, estimat la 248 de miliarde de euro, urmate de cele patru bănci din Marea Britanie (185,3 miliarde), cele şase bănci din Spania (116,4 miliarde), două dintre băncile din Germania (114,4 miliarde) şi cele cinci bănci din Italia (96,6 miliarde). Pentru băncile din Austria, necesarul de capital suplimentar a fost estimat la 7,17 miliarde de euro.  Profesorul Steffen a mai precizat pentru Financial Times că deficitul de capital este aşa de mare încât multe dintre băncile incluse în testul de stres al EBA ar avea nevoie de susţinere guvernamentală chiar şi în condiţiile aplicării procedurii de bail-in. De exemplu, în cazul Germaniei, deficitul de capital reprezintă 250% din valoarea cumulată a datoriilor subordonate şi capitalurilor sociale ale băncilor, în Franţa este de 162%, iar în Italia puţin peste 100%, conform articolului din FT.  Unul dintre cititorii FT nu a fost convins de metodologia autorilor şi a remarcat faptul că "o cădere a burselor nu implică şi creşterea pierderilor din creditare pentru bănci". Profesorul Viral Acharya a răs¬puns că o capitalizare de piaţă aproape de zero a unei instituţii financiare conduce automat la imposibilitatea finanţării acesteia de pe piaţa interbancară, iar "o bancă se prăbuşeşte când îngheaţă piaţa finanţării". În ziua publicării testelor de stres, Jeffrey Gundlach, directorul executiv al fondului de hedging DoubleLine Capital, a declarat că "investitorii au intrat într-o lume a extremei automulţumiri", după cum scrie Reuters, şi par a fi "hipnotizaţi să creadă că nimic nu poate merge greşit". Gundlach recomandă vânzarea tuturor activelor financiare, fiind convins că urmează o cădere masivă a burselor international.

Locuitorii din emisfera nordică se vor bucura să vadă pe parcursul lunilor iulie şi august ale acestui an un curent de meteori Perseide.  Pentru a observa fenomenul astronomic, nu vom avea nevoie de echipamente speciale, ci trebuie doar să ne îndreptăm atenţia spre zona de nord-est a orizontului şi să avem puţină răbdare.

 

Evenimentul va atinge apogeul în data de 12 august.

 

,În acest an, nu vom vedea doar 80 de Perseide într-o oră, ci 150 sau chiar 200, în acelaşi interval de timp", a explicat astronomul american Bill Cooke pentru Space.com.

Perseidele vor putea fi văzute în perioada 17 iulie - 24 august, iar punctul culminant al întregului fenomen se va produce în data de 12 august. Mai mult decât atât, astronomii îi sfătuiesc pe cei cu adevărat pasionaţi de astfel de evenimente să nu rateze nici alinierea planetelor Mercur, Venus, Marte, Jupiter şi Saturn, preconizată pentru data de 21 august.

Testele EBA au analizat modul în care pot face faţă băncile unei presupuse perioade de trei ani de şoc economic, iar conform rezultatelor, Monte dei Paschi ar avea o rată de adecvare a capitalului Tier 1 de minus 2,23% în 2018, într-un asemenea scenariu. "Banca Monte dei Paschi" este afectată de credite neperformante de miliarde de euro. Conform EBA, banca italiană va avea probleme să-şi atingă pe deplin nivelul de capital Tier 1 (CET1), care arată capacitatea unei bănci de a face faţă şocurilor. Pe lista EBA cuprinzând instituţiile cu risc pentru industria financiară a UE, din cauza semnelor de întrebare cu privire la capitalul CET1 se mai numără: Raiffeisen Landesbanken Austria (capital CET1 de 6,12%), Banco Popular Spania (7,01%), UniCredit Italia (7,12%), Barclays Marea Britanie (7,30%), Allied Irish Banks Irlanda (7,39%), Commerzbank Germania (7,42%), Bank of Ireland (7,69%), Deutsche Bank Germania (7,8%), Societe Generale Franţa (8,03%), RBS (8,08%). În cazul, Erste Group Austria, nivelul CET1 este de 8,19%, iar al Banco Santander Spania - de 8,69%. Testele de stres actuale se deosebesc de cele anterioare derulate de autoritatea bancară, pe care o instituţie de credit "le trecea" sau "pica". Rezultatele testelor urmează să fie transmise de EBA autorităţilor naţionale de reglementare. Conducerea EBA mai atrage atenţia că nivelul creditelor neperformante din Europa a devenit o temă majoră de îngrijorare pentru investitori.  "Avem credite neperformante de 1.000 miliarde de euro, ceea ce reprezintă o cifră mare", a declarat, înaintea publicării rezultatelor testelor de stres, Andrea Enria, preşedintele EBA, citat de CNBC. Oficialul EBA a adăugat: "Acest nivel a început să crească în toate ţările. Problema este ajustarea nivelului - îl ajustăm suficient de rapid? Nu trebuie ajustat prea rapid pentru că putem ajunge la un impas masiv în privinţa capitalului, dar nici prea încet, întrucât băncile nu vor mai putea credita şi astfel rămân neprofitabile pe perioade lungi de timp". 

Dar, istoria BNR cu Sorin Ovidiu Vîntu este mult mai lungă decât acest caz cu Bogdan Olteanu. "Prin 1997-1998-1999 Vîntu a făcut câteva razii prin managementul BNR de atunci recrutând câţiva directori şi chiar un viceguvernator cărora le-a vândut ideea de a crea un mare grup financiar românesc – Gelsor, având în spate banii de la FNI, un fond de investiţii care reuşea să aspire mii de români cărora le mărea săptămânal investiţia, aproape ca la Caritas" susține Cristian Hostiuc, director editorial al Ziarului Financiar, într-un editorial publicat pe zf.ro

"Pe lista celor care s-au lăsat fermecaţi de Vîntu, dar mai ales de banii lui, s-au regăsit Vlad Soare, fost viceguvernator, Daniel Dăianu (acum membru în Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale), George Mucibabici (acum şef la Deloitte România), Vasile Săvoiu, director în cadrul BNR sau Adrian Radu, şeful operaţiunilor financiare ale BNR" scrie Cristian Hostiuc.

"Într-o Românie extrem de cenuţie la acea vreme, 10.000-20.000 de dolari pe lună, dacă nu chiar mai mult, daţi de Vîntu (din banii de la FNI) au constituit un puternic argument de a lăsa o instituţie de stat pentru ceea ce mai târziu s-a dovedit a fi o escrocherie " argumentează acesta în editorialul publicat.  "De asemenea, Vîntu l-a convins pe Nicolae Văcăroiu, fost premier şi actual preşedinte al Curţii de Conturi, pe Florin Georgescu, fost ministru de Finanţe şi actualmente prim viceguvernator al BNR şi pe Corneliu Croitoru, fost viceguvernator al BNR (1990-1998) să vină în conducerea unei bănci – Banca de Investiţii şi Dezvoltare şi să obţină autorizaţia de funcţionare pe baza renumelui lor, care prin faptul că erau şi politicieni (membri ai PSD) controlau Banca Naţională" mai afirmă directorul editorial ZF.