Referendumul în care majoritatea cetăţenilor britanici s-au pronunţat în favoarea ieşirii ţării din Uniunea Europeană a generat o amplă criză politică în Marea Britanie. Premierul conservator David Cameron a demisionat, iar formaţiunea de centru-dreapta speră să aleagă alt lider şi să rămână la putere. Partidul Conservator a anunţat luni că nu va repeta nicio etapă a scrutinului intern pentru desemnarea liderului formaţiunii, astfel că Theresa May urmează să fie confirmată mai devreme în funcţiile de preşedinte conservator şi de prim-ministru al Marii Britanii. Anunţul a fost făcut după ce Andrea Leadsom, deputat şi secretar de Stat pentru Energie, s-a retras din cursă. După acest anunţ, formaţiunile de opoziţie Partidul Laburist (centru-stânga) şi Partidul Liberal-Democrat (centru) solicită organizarea de alegeri parlamentare anticipate, în contextul în care viitorul scrutin la termen este programat în mai 2020. "Dată fiind instabilitatea generată de referendumul privind ieşirea din UE, este esenţial ca Marea Britanie să aibă un premier ales în mod democratic", a declarat Jon Trickett, coordonatorul laburist privind alegerile. "Acum pare că vom avea o încoronare a unui nou premier britanic, în persoana Theresei May", a subliniat el, citat de ziarul The Independent.

Banca Centrală a Sloveniei confirmă anchetarea guvernatorului Bostjan Jazbec     Banca Centrală a Sloveniei a confirmat astăzi că guvernatorul Bostjan Jazbec este investigat de poliţie în ancheta care vizează posibile nereguli apărute în procesul de restructurare a unei bănci în 2013, informează agenţia Reuters. Răspunzând unei întrebări adresate de Reuters, un purtător de cuvânt al Băncii Sloveniei a confirmat că Jazbec, care face parte şi din consiliul guvernatorilor BCE, este investigat de autorităţi.  Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi a avertizat ieri că BCE ar putea demara acţiuni în justiţie împotriva autorităţilor slovene, după ce poliţia din Ljubljana a făcut percheziţii la Banca Centrală a Sloveniei şi a sechestrat o serie de documente, transmite Reuters.  Mario Draghi a criticat sechestrarea care încalcă privilegiile şi imunităţile BCE şi a cerut preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker să intervină.   Poliţia slovenă a efectuat miercuri investigaţii la patru locaţii din Ljubljana, inclusiv la Banca Centrală, în scopul strângerii de dovezi într-o investigaţie care vizează posibile nereguli cu privire la restructurarea unei bănci în anul 2013. Potrivit BCE, poliţia a sechestrat informaţii din reţeaua internă a Băncii Centrale a Sloveniei, inclusiv din calculatorul guvernatorului Bostjan Jazbec, care face parte din consiliul guvernatorilor BCE, precum şi de la fostul viceguvernator şi de la o serie de angajaţi ai Băncii Centrale a Sloveniei.  "Documentele sechestrare conţin informaţii aparţinând BCE şi aceste informaţii sunt protejate de legislaţia europeană. BCE va analiza posibilele măsuri juridice în conformitate cu legislaţia din Slovenia", se arată într-o scrisoare trimisă de Mario Draghi procurorului general al Sloveniei, conform sursei citate.

Angela Merkel ar putea avea parte de un coșmar: după ce partidul eurosceptic de dreapta Alternativa pentru Germania a cerut un plebiscit legat de apartenența la Uniunea Europeană, o cere similară a apărut și dinspre Stânga eșichierului politic. Sahra Wagenknecht, vicepreședintă a partidului Die Linke, al treilea partid ca importanță din Bundestag, a lansat un apel pentru ca germanii să-și poată spune cuvântul față de relațiile dintre Berlin și Bruxelles. Ea a afirmat că ar fi o dovadă de aroganță să nu ai încredere în deciziile electoratului....Și Wagenknecht a adăugat:  „Dacă am anula toate alegerile din Europa unde guvernul promisese anterior să facă contrariul a ceea ce au făcut ulterior, atunci nu am mai rămâne cu nici un guvern.”  Constituția Germaniei permite organizarea de referendumuri doar pentru anumite cazuri special....Și partidul eurosceptic Alternativa pentru Germania a promis organizarea unui referendum, dacă va cuceri puterea în urma alegerilor generale din toamna anului viitor.  Un purtător de cuvânt al partidului a descris Bruxelles-ul ca pe „un monstru birocratic” și a adăugat: „Anul viitor AfD va intra în Parlament, iar Dexit-ul va fi în fruntea agendei noastre.”

"Emisiunea de titluri de stat pentru populaţie stabileşte o legătură între lumea financiară şi societate" Lansarea titlurilor de stat destinate populaţiei stabileşte legătura între lumea financiară şi societate, oferă posibilitatea diversificării plasamentelor şi pune bazele educaţiei financiare, a declarat directorul general al Bursei de Valori Bucureşti, Ludwik Sobolewski, potrivit unor surse din presă.  "Cred că această emisiune are o mare importanţă, pentru că stabileşte o legătură între lumea financiară şi societate, populaţie. Oferă, de asemenea, oamenilor posibilitatea de a-şi diversifica modalităţile de a investi bani şi pune bazele educaţiei financiare, care are o importanţă crucială pentru dezvoltarea economică a României", a explicat şeful BVB.   Potrivit acestuia, emisiunea trebuie urmată şi de alte iniţiative de acest fel.  "Suntem cu adevărat capabili şi încrezători că putem să facem posibile şi alte proiecte ambiţioase pentru a susţine prosperitatea economiei româneşti şi, în final, prosperitatea populaţiei", a adăugat Sobolewski, conform aceloraşi surse.

Cum au reuşit ţările bogate să-şi finanţeze o parte din creşterea economică şi să-şi atenueze inflaţia pe seama ţărilor sărace? Un rol deosebit de important l-a avut şi îl are politica spolitoare a dobînzilor înalte, care sporeşte an de an şi în proporţii apreciabile datoria ţărilor în curs de dezvoltare. Pentru a face faţă plăţilor scadente – în condiţiile în care cercurile financiare limitează tot mai mult accesul debitorilor la noi credite, iar cele de afaceri, la pieţele de desfacere – ţările în curs de dezvoltare sînt nevoite să exporte un volum tot mai mare de mărfuri, acceptînd preţurile din ce în ce mai mici oferite de marii consumatori – respectiv statele dezvoltate. Această evoluţie, extrem de dăunătoare pentru lumea a treia, este accentuată de politica companiilor transnaţionale, care domină pieţele produselor de baza exportate de statele sărace. De asemenea, creşterea exagerată a cursului dolarului în perioada 1983-1985 a contribuit, prin mecanisme specifice pieţei capitaliste, la scăderea preţurilor de bază la produsele exportate de ţările în curs de dezvoltare şi creşterea eforturilor lor de a stinge datoria externă.

Vicecancelarul german Sigmar Gabriel a cerut astăzi ca numărul de comisari UE să fie redus şi Bruxellesul să reconsidere modul în care alocă bugetul, la o săptămână după ce Marea Britanie a votat pentru ieşirea din blocul comunitar, relatează Reuters, citat de Agerpres.   "O Europă în care 27 de comisari vor să-şi demonstreze capacitatea nu are sens", a declarat ministrul al econimiei, Sigmar Gabriel, într-un interviu acordat ziarului Neue Osnabruecker Zeitung. "Ar fi bine ca în acest sens să se reducă numărul (comisarilor)", a mai spus el. În ceea ce priveşte bugetul UE, Gabriel a afirmat că este necesar să se verifice dacă este nevoie să fie în continuare alocate circa 40% din fonduri pentru agricultură, în timp ce o sumă mult mai mică merge către cercetare, inovaţie sau educaţie. De asemenea, el a declarat că UE ar trebui să construiască o armată europeană comună.  Sigmar Gabriel a declarat că Brexitul nu pune în pericol UE şi chiar a evocat posibilitatea ca Marea Britanie să adere din nou la UE în câteva decenii, având în vedere că tinerii britanici au votat pentru rămânerea în blocul comunitar. "Un Brexit nu este ireversibil", a declarat astăzi Sigmar Gabriel, într-o conferinţă a partidului său social-democrat (SPD) la Berlin  În interviul acordat ziarului, vicecancelarul german a acuzat Bruxellesul că s-a implicat în probleme care ar putea fi mai bine gestionate de municipalităţi sau de state.  El a declarat că Marea Britanie ar trebui să fie tratată în mod echitabil, însă a adăugat că "nu este acceptabil ca guvernul britanic să se consulte în acelaşi timp în legătură cu ieşirea sa din UE şi cu relaţiile sale viitoare cu blocul comunitar astfel încât să poată alege în cele din urmă ce este mai bun din ambele negocieri". Gabriel a declarat că UE va accepta cu siguranţă Scoţia ca membru dacă aceasta va părăsi Regatul Unit şi va dori să adere la UE.