GlaxoSmithKline, una dintre cele mai mari companii farmaceutice din lume, a anuntat ca va investi 275 de milioane de lire (echivalentul a 361 de milioane de dolari) in Marea Britanie, un semnal de incredere in aceasta tara dat in pofida votului cetatenilor britanici pentru iesirea din Uniunea Europeana la referendumul de la finalul lunii iunie, noteaza Reuters.  GlaxoSmithKline, care a militat impotriva Brexitului inainte de referendum, considera ca Marea Britanie ramane o tara atractiva pentru productia de medicamente, gratie fortei de munca calificate si a ratei de impozitare scazute.  GlaxoSmithKline investeste in unitati de productie din nordul Angliei, Scotia si la nord de Londra, pentru a creste productia de medicamente de noua generatie pentru probleme respiratorii si de medicamente biotehnologice. Majoritatea acestor produse sunt destinate exportului. "Este o dovada a fortei noastre de munca calificate din Marea Britanie si a pozitiei de lider a acestei tari in domeniul stiintelor vietii care ne fac sa investim in productia avansata aici", a declarat  Andrew Witty, director executiv al GlaxoSmithKline.  Greg Clark, ministrul britanic pentru Afaceri, energie si strategie industriala, spune ca decizia GlaxoSmithKline reprezinta un vot de incredere dat Marii Britanii si demonstreaza ca "nu exista in Europa un loc mai bun pentru a dezvolta o afacere".

Cancelarul german Angela Merkel a cerut "negocieri lucide", fără grabă, cu "partenerul apropiat" Marea Britanie asupra ieşirii din Uniunea Europeană, notează Reuters.

Miniştrii de externe ai celor şase membri fondatori ai UE au declarat mai devreme că Marea Britanie ar trebui să părăsească blocul cât mai curând posibil după ce britanicii au votat joi pentru a ieşi din blocul de 28 de membri.  Cu toate acestea, Merkel a adoptat un ton mai conciliant.  "Negocierile ar trebui să aibă loc într-un climat bun, profesional", a declarat Merkel după o reuniune a partidului ei conservator la Hermannswerder, în afara oraşului Potsdam, la vest de Berlin.  "Marea Britanie va rămâne un partener apropiat, cu care suntem legaţi din punct de vedere economic", a spus ea, adăugând că nu există nicio grabă ca Marea Britanie să invoce articolul 50 din Tratatul UE - primul pas pe care trebuie să-l ia pentru a pune în mişcare procesul de ieşire, mai notează Reuters, citat de Agerpres.  "Este adevărat că nu ar trebui să dureze o veşnicie, dar eu nu mă lupt acum pentru un interval de timp scurt", a mai declarat Merkel, în contrast cu un apel mai urgent lansat de miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei, Italiei, Olandei, Belgiei şi Luxemburgului care s-au întâlnit în nordul capitalei Germaniei.  Ei au insistat ca Marea Britanie să declanşeze procesul pentru ieşirea din bloc după ce britanicii au votat cu 52%, contra 48%, pentru a ieşi din UE, la care a aderat în urmă cu peste 40 de ani.

România a primit "milioane de dolari" de la CIA pentru a găzdui închisori secrete, a declarat o avocată americană, în prima zi a audierilor de la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), conform unor surse din presă.  În cadrul acestor audieri, România este acuzată că pe teritoriul său, a permis ca CIA să tortureze suspecţi de terorism în cadrul unui program secret de extrădări în timpul preşedinţiei lui George W. Bush, relatează The Associated Press, potrivit surselor.  Un cetăţean saudit, aflat în prezent în custodia Statelor Unite, la închisoarea militară de la Guantanamo (Cuba), a declarat la CEDO că a fost torturat în 2004 într-una dintre aceste închisori CIA. De asemenea, avocata acestuia, a susţinut la CEDO că aceste închisori au funcţionat în România din 2003 şi până în 2005, cu "încuviinţarea şi complicitatea" Guvernului de la Bucureşti, acuzaţii pe care autorităţile române le resping. Europarlamentarul, Norica Nicolai, nu a recunoscut că au fost închisori în ţara noastră.   Avocata americană a adăugat că sauditul Abd al-Rahim Al Nashiri, clientul său, a fost torturat în cadrul închisorii, a fost încătuşat, privat de somn, supus unor zgomote puternice şi lumini intense, pălmuit şi supus unei "hrăniri rectale cu forţa", într-o închisoare CIA din Bucureşti. Curtea a anunţat că va decide în câteva luni dacă România a permis cu bună ştiinţă funcţionarea acestor închisori secrete CIA în care s-a practicat tortura. 

 Sistemul bancar din ţara noastră a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea Băncii Naţionale a României (BNR) şi cedarea de avuţie din partea statului român, iar băncile ce operează la noi au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, "sub atenta supraveghere" a Băncii Centrale, scrie, pe blogul său, Lucian Isar, fost ministru pentru Mediul de Afaceri în guvernul Ponta. "Una din temele predilecte ale retoricii BNR este aceea că, deşi au ratat propriul obiectiv în 11 din ultimii 12 ani, au gestionat sistemul de stat fără ajutor de la statul român. Fals. Sistemul bancar a fost susţinut ascunzând pierderile reale cu ştirea BNR şi cedarea de avuţie din partea statului român. Băncile ce operează în România au fraudat sau au ajutat la fraudarea populaţiei şi a firmelor, sub atenta supraveghere a BNR", spune fostul ministru.  Potrivit lui Isar, "găurile" au fost acoperite prin mai multe canale, unul dintre cele mai transparente fiind acela al titlurilor de stat.  "Toată lumea realizează acum, după 8 ani, că politica monetară şi de credit a generat, declanşat şi agravat criza din România. Cursul de schimb la 3,1, creditare în valută cu mesaje de leu tare, dobânzi la lei extrem de ridicate inclusiv când toate celelalte bănci centrale coborau dobânzile", precizează Isar.  Acesta mai susţine că ascunderea pierderii băncilor de către statul român nu e nouă, iar în cazul Bancorex pierderea a fost acoperită de toţi românii "care făceau plinuţ de benzină, timp de 10 ani". De asemenea, fostul ministru spune că injectarea de bani în sistemul bancar prin canalul titlurilor a fost "orchestrată de BNR" şi achitată de populaţie şi firme prin taxe şi impozite. "BNR a ţinut dobânzile sus în piaţă inclusiv după declararea oficială a crizei în România. Acest «mic» amănunt a afectat negativ economia reală, dar a permis finanţarea datoriei publice la dobânzi ridicate, de care au profitat băncile. Cea mai mare deţinere de titluri o au băncile comerciale, iar ca şi proxy după ajustarea cu dimensiunea bilanţului, cele cu probleme. Mai pe şleau, cu cât mai problematică banca, cu atât mai multe titluri în bilanţ (proporţional)", susţine Lucian Isar.

Miniştrii de externe german şi francez, Frank-Walter Steinmeier şi respectiv Jean-Marc Ayrault, au redactat un document de nouă pagini intitulat "O Europă puternică într-o lume a incertitudinilor", în care propun politici europene comune privind securitatea, migraţia şi întărirea convergenţei economice, informează Reuters. Televiziunea poloneză TVP - postul de stat - a făcut public documentul pe care Frank-Walter Steinmeier urmează să îl prezinte la Praga reprezentanţilor ţărilor din Grupul de la Vişegrad (Polonia Cehia, Slovacia, Ungaria), potrivit site-ului inliniedreapta.net. Documentul are 9 pagini şi a fost publicat în întregime, în limba engleză, pe site-ul TVP. Pe scurt, el prevede ca, în urma Brexitului, UE să devină un superstat.   Astfel, ţările membre vor renunţa la armata proprie şi la serviciile speciale, vor adopta un cod penal comun şi un sistem fiscal comun, vor renunţa la valuta proprie (cei care nu au renunţat deja) şi la banca naţională a fiecărui stat.  De asemenea, politica în privinţa imigraţiei şi graniţelor va fi comună, "refugiaţii" urmând să fie distribuiţi ţărilor membre, iar politica internaţională faţă de terţe ţări şi organizaţii internaţionale va fi şi ea comună. Cea mai intersantă parte a documentului o reprezintă viziunea germano-franceză privind securitatea şi politica de apărare în UE.   În acest sens, documentul de poziţie al Franţei şi Germaniei nu menţionează nicăieri NATO, definind în schimb UE drept o "uniune de securitate".  Viziunea de apărare este precedată de o laudă a "negoţului" cu Iranul şi o altă laudă privind un "rezultat" UE în domeniul securităţii - Acordul de la Minsk, notează site-ul inliniedreapta.net. Din document se poate înţelege că tot ce ţine de apărare şi securitate va trebui tratat la nivel european, în cadrul unui Acord european de securitate, iarăşi fără vreo menţionare a NATO sau a vulnerabilităţilor specifice ale unei ţări. 

Cancelarul german Angela Merkel a cerut sâmbătă "negocieri lucide", fără grabă, cu "partenerul apropiat" Marea Britanie asupra ieşirii din Uniunea Europeană, transmite agenţia Reuters, citată de Agerpres.  Miniştrii de externe ai celor şase membri fondatori ai UE au declarat mai devreme că Marea Britanie ar trebui să părăsească blocul cât mai curând posibil după ce britanicii au votat joi pentru a ieşi din blocul de 28 de membri.   Cu toate acestea, Merkel a adoptat un ton mai conciliant.
"Negocierile ar trebui să aibă loc într-un climat bun, profesional", a declarat Merkel după o reuniune a partidului ei conservator la Hermannswerder, în afara oraşului Potsdam, la vest de Berlin. "Marea Britanie va rămâne un partener apropiat, cu care suntem legaţi din punct de vedere economic", a spus ea, adăugând că nu există nicio grabă ca Marea Britanie să invoce articolul 50 din Tratatul UE - primul pas pe care trebuie să-l ia pentru a pune în mişcare procesul de ieşire, mai notează Reuters.  "Este adevărat că nu ar trebui să dureze o veşnicie, dar eu nu mă lupt acum pentru un interval de timp scurt", a mai declarat Merkel, în contrast cu un apel mai urgent lansat de miniştrii de externe ai Germaniei, Franţei, Italiei, Olandei, Belgiei şi Luxemburgului care s-au întâlnit în nordul capitalei Germaniei.  Ei au insistat ca Marea Britanie să declanşeze procesul pentru ieşirea din bloc după ce britanicii au votat cu 52%, contra 48%, pentru a ieşi din UE, la care a aderat în urmă cu peste 40 de ani.