luni, 9 mai 2016

Conform unor documente secrete, Uniunea Europeana va fi nevoita sa scada considerabil nivelul standardelor din domeniile social, legislativ si ecologic, pentru ca produsele americane sa fie acceptate pe piata UE. Daca este sa dam crezare documentelor secrete, precizeaza Suddeutsche Zeitung, SUA aproape ca recurge la santaj pentru a determina blocul sa recurga la concesii.
Potrivit publicatiei mentionate, Washingtonul ameninta sa reduca exportul de automobile din UE in SUA daca blocul va refuza sa cumpere mai multe produse agroalimentare. In plus, SUA nu intentioneaza sa cedeze in chestiunea legata de inlocuirea tribunalelor de arbitraj cu instante nationale pentru judecarea unor litigii comerciale si de investitii.  Documentele secrete la care face referire Suddeutsche Zeitung arata, de asemenea, ca SUA vor sa anuleze principiul UE conform caruia produsele pot primi aprobare pentru comercializare numai daca se dovedeste ca nu dauneaza sanatatii omului si mediului inconjurator. Ca atare, pe piata europeana ar putea sa ajunga produse si plante modificate genetic, explica ziarul....Greenpeace iese la atac cu dezvăluiri incendiare. Organizația a publicat mai multe documente secrete. Statele Unite au exercitat presiuni asupra Uniunii Europene pentru eliminarea sau modificarea legislaţiei privind sănătatea alimentară în vederea negocierilor pentru Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (TTIP), se arată în documente secrete făcute publice. Presa germană citează deja informaţii conţinute în cele 240 de pagini ale documentelor privind negocierile interne SUA-UE, documente care vor fi publicate luni de organizaţia Greenpeace, potrivit Rador.

vineri, 6 mai 2016

RUSIA - Cea mai mare bursă de mărfuri a ţării, al cărei preşedinte este aliatul lui Putin Igor Sechin, încearcă să atragă traderi internaţionali de petrol pe piaţa sa emergentă de contracte futures. Obiectivul este de a creşte veniturile din ţiţeiul Ural prin deconectarea mecanismului de stabilire a preţului de cel mai utilizat benchmark la nivel mondial, ţiţeiul Brent, dar şi de a nu mai exprima preţul petrolului în dolari americani. Dacă Rusia vrea să atragă participanţi internaţionali, Kremlinul va trebui să-i convingă însă pe traderi că nu încearcă pur şi simplu să împingă preţurile în sus, spun unii analişti din sectorul energiei. Guvernul rus depinde de veniturile din petrol pentru a-şi finanţa bugetele. „Scopul este de a crea un sistem unde preţul petrolului rusesc este stabilit corect şi unde petrolul rusesc este tranzacţionat corect”, a declarat Alexei Ribnikov, preşedinte al Spimex.  Rusia, care-şi exportă aproximativ jumătate din ţiţei, se plânge de mult timp cu privire la dimensiunea discounturilor pentru petrolul Ural de calitate mai scăzută în raport cu preţurile Brent. În condiţiile în care preţurile petrolului la nivel mondial s-au înjumătăţit în ultimii doi ani, Rusia ar putea înregistra cel mai pronunţat deficit bugetar ca procent din producţia economică din 2010 şi din acest motiv ţara are nevoie disperată de veniturile din petrol. Existenţa unei pieţe locale futures ar îmbunătăţi situaţia. „Realitatea este că probabilitatea ca Kremlinul să fie adânc implicat în industria petrolului din Rusia este întotdeauna foarte ridicată”, spune Richard Mallinson, analist al Energy Aspects. “Astfel, apar temeri că propunerile ar avea menirea de a genera preţuri mai mari”.  Moscova nu este singura care încearcă să schimbe modul în care sunt stabilite preţurile petrolului la nivel mondial. China, care concurează cu SUA pentru titlul de cel mai mare importator de ţiţei al lumii, încearcă de două decenii să introducă un cadru propriu de tranzacţionare, în timp ce Iranul şi Venezuela, membre ale OPEC, au făcut apel pentru tranzacţionarea petrolului în alte monede decât dolarul american

joi, 5 mai 2016

Rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la 31,471 miliarde de euro, la sfârşitul lunii aprilie 2016, în creştere cu 189 milioane de euro, de la 31,282 miliarde de euro la finalul lunii martie 2016, informează un comunicat al BNR postat pe site-ul oficial. În luna aprilie a acestui an, au avut loc intrări de 622 de miliarde euro, reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice, alimentarea contului Comisiei Europene şi altele.   Pe de altă parte, de la rezervă au ieşit, luna trecută, 433 de milioane de euro reprezentând modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele.  Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, iar valoarea acesteia s-a situat la 3,737 miliarde de euro.  Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 aprilie 2016 au fost de 35,208 miliarde de euro, în creştere de la 34,9 miliarde de euro, la 31 martie 2016.  Plăţile scadente în luna mai 2016 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanţelor Publice, însumează circa 107 milioane de euro.

miercuri, 4 mai 2016

Banca Centrală Europeană (BCE) ar urma să decidă la o reuniune organizată miercuri oprirea tipăririi bancnotei de 500 de euro, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal ...Bancnotele şi monedele euro circulă începând din anul 2002 iar în 2013 BCE a demarat tipărirea celei de-a doua serii de bancnote euro, începând cu cea de 5 euro. Ulterior au fost tipărite noi bancnote de 10 şi 20 de euro. "Există o majoritate în cadrul Consiliului guvernatorilor să se renunţe la bancnota de 500 de euro, ceea ce înseamnă că seria Euro 2 nu va mai include şi bancnota de 500 de euro", a declarat o sursă din interiorul BCE.  O astfel de decizie ar reprezenta o mică victorie pentru cei care susţin că bancnotele mari facilitează finanţarea criminalităţii. Însă chiar şi în conformitate cu planul aflat în discuţie, bancnotele de 500 de euro vor rămâne în circulaţie timp de mai mulţi ani, putând fi utilizate în continuare la plată şi de asemenea vor putea fi răscumpărate la ghişeele băncilor centrale după ce nu vor mai fi tipărite.  Un oficial din zona euro a declarat că această opţiune are legătură cu "tradiţia Germaniei", care a garantat posibilitatea răscumpărării permanente a fostelor mărci germane la ghişeele Bundesbank. Acest oficial a precizat însă că mai rămân de rezolvat unele chestiuni, precum cea referitoare la obligativitatea dezvăluirii modului în care persoanele au intrat în posesia bancnotelor de 500 de euro dacă este vorba de o sumă mai mare de un anumit prag, adaugă wsj.com. 

marți, 3 mai 2016

Rata anuală a inflaţiei în zona euro a coborât la minus 0,2% în aprilie, de la nivelul zero în martie, revenind în teritoriu negativ după ce, la şedinţa de politică monetară din 21 aprilie, preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat că instituţia este gata să "utilizeze toate instrumentele disponibile" pentru a stimula creşterea preţurilor în zona euro, arată o estimare preliminară publicată vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres. Estimările analiştilor indicau o scădere a preţurilor de 0,1% în aprilie, în zona euro.  În aprilie, în zona euro cele mai semnificative majorări de preţuri s-au înregistrat la servicii, care au fost în urcare cu 1%, comparativ cu un avans de 1,4% în martie, urmate de preţurile la alimente, alcool şi ţigări, care au înregistrat un avans de 0,8%, faţă de o creştere zero în martie, în timp ce preţurile la energie au scăzut cu 8,6%, comparativ cu un declin de 8,7%, în martie.  Conform datelor recente ale Eurostat, în Uniunea Europeană şi în zona euro preţurile de consum au stagnat în martie, după ce în februarie au intrat în teritoriu negativ. Un număr de 15 state membre au înregistrat rate anuale negative ale inflaţiei, pe primele locuri fiind România (minus 2,4%), Cipru (minus 2,2%) şi Bulgaria (minus 1,9%). La polul opus, cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Belgia (1,6%), Suedia (1,2%) şi Malta (1%).  Banca Centrală Europeană mizează pe o creştere a preţurilor de sub 2%, însă inflaţia în zona euro a fost sub această ţintă încă de la începutul lui 2013, iar anul trecut a coborât chiar şi în teritoriu negativ, în condiţiile în care preţul la petrol s-a redus semnificativ.   Banca Centrală Europeană (BCE) şi-a redus estimările privind creşterea economică şi rata inflaţiei în zona euro, atât în 2016 cât şi în 2017, în condiţiile în care preţul scăzut al energiei se va răsfrânge şi asupra preţurilor altor bunuri şi servicii. Conform noilor prognoze de inflaţie prezentate de BCE, zona euro ar urma să înregistreze în acest an o inflaţie de doar 0,1%, faţă de 1% cât estima anterior, iar prognoza pentru 2017 a fost revizuită la 1,3% de la 1,6%. De asemenea, conform primelor estimări privind inflaţia în 2018, BCE prognozează o rată de 1,6%, sub ţinta de 2% avută în vedere de gardienii euro. Inflaţia în zona euro a fost sub ţinta avută în vedere de BCE în ultimii trei ani iar cele mai recente prognoze sugerează că situaţia se va repeta şi în următorii trei ani.

duminică, 1 mai 2016

 Miniştrii de finanţe din zona euro (Eurogroup) ar trebui să se reunească în zilele următoare pentru o decizie în cazul Greciei, ca să pună capăt incertitudinilor cu privire la capacitatea ţării de a se finanţa, este de părere preşedintele Consiliului European, Donald Tusk.  Iniţial, miniştrii de finanţe din zona euro programaseră o reuniune a Eurogroup pentru astăzi, însă ulterior aceasta a fost anulată după ce dis¬cuţiile cu autorităţile de la Atena, pe tema reformelor ce trebuie adoptate în schimbul unor noi împrumuturi, s-au încheiat fără succes.  "Trebuie să evităm o situaţie de noi incertitudini pentru Grecia", a spus Donald Tusk, adăugând: "Avem nevoie de o dată concretă pentru o nouă reuniune a Eurogroup în viitorul apropiat. Nu vorbesc de săptămâni, ci de zile". Tusk a menţionat că a avut consultări cu preşedintele Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, şi cu preşedintele Comi¬siei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la situaţia Greciei. La finele săptămânii trecute, creditorii internaţionali i-au cerut Greciei să pună la punct un pachet de măsuri suplimentare de economii, care să fie transpuse în legislaţie, dar să fie implementate doar dacă situaţia o va impune, atfel încât să dea asigurări că Atena îşi va atinge ţintele fiscale convenite.