duminică, 27 martie 2016

Cu cât mai des oamenii inteligenţi socializează cu prietenii lor, cu atât mai nemulţumiţi de viaţă devin, este concluzia studiului realizat de doi psihologi, care au pus în discuţie viziunea modernă conform căreia un amplu contact social face indivizii mai fericiţi.  Cercetătorii consideră că "teoria savanei" stă la rădăcina fericirii moderne. Această teorie dictează că factorii care le creau senzaţia de satisfacţie primilor oameni funcţionează încă şi la oamenii moderni.  Cei doi psihologi s-au axat doar pe doi factori care, conform părerii lor, fac diferenţele de bază între viaţa modernă şi modul în care strămoşii noştri au trăit, şi anume densitatea populaţiei şi cât de des individul interacţionează cu prietenii lui.  Conform Descoperă, aceştia au observat că oamenii care trăiesc în zone mai dens populate au raportat niveluri mai mici de satisfacţie. Socializarea mai frecventă cu prietenii a avut o asociere mai pozitivă cu nivelurile de satisfacţie a vieţii. Aceşti doi factori interacţionează puternic, însă, cu inteligenţa.  Autorii studiului au explicat că "în rândurile celor extrem de inteligenţi" interacţiunea socială mai frecventă este, de fapt, legată cu o satisfacţie redusă. Potrivit articolului din Washington Post, fericirea auto-raportată este mai mare în oraşele mici decât în ​​oraşele mari. Observaţia a fost numită de cercetători "variaţia fericirii urban-rurale"...Potrivit abordării lui Kanazawa şi Li, creierul strămoşilor noştri, care au fost vânători şi culegători, s-a adaptat perfect la viaţa din savana africană, unde oamenii trăiau în grupuri a câte aproximativ 150 de persoane.  Interacţiunea socială ar fi fost crucială pentru supravieţuire, în ceea ce priveşte cooperarea şi găsirea unui partener de viaţă, dar în acelaşi timp şi spaţiul era la fel de important. Cercetătorii consideră că indivizii mai inteligenţi se pot adapta mai uşor la provocările vieţii moderne şi pot mai uşor să părăsească rădăcinile sociale ancestrale. Pentru cei mai inteligenţi, ar putea apărea un risc între aspiraţiile spre obiective mai mari şi cele legate de trecutul evolutiv

sâmbătă, 26 martie 2016

Nora fostului șef al SRI, Virgil Măgureanu acuză, într-un interviu la Romania TV, că cel mai căutat român, Codruț Marta, ar fi fost ucis, iar fostul președinte al României, Traian Băsescu știe multe detalii.  "Am fost la acea masă. Mie mi s-a părut o glumă. La un moment dat, Dragoș Dobrescu s-a enervat și a zis: ăsta trebuie să dispară! Da, mă, îl îngropăm într-o pădure, lângă București. După 10 zile, a venit soțul meu, verde la față, și a zis că a dispărut Marta, ăștia l-au omorât. Eu cred că toată lumea știe că această persoană a fost ucisă, dar ne facem că nu vedem, toată lumea tace. Sunt interese mult mai mari, la niveluri foarte mari. De la președintele României în acel moment, Traian Băsescu, în jos. Toată lumea ascunde această crimă. Cel mai bun prieten al lui Elan Schartzenberg era, în acea perioadă, Vasile Cămărăscu, șeful SRI pe București. La aceeași discuție s-a mai vorbit și despre o secretară, despre care ulterior s-a aflat că s-a sinucis, dar nu a fost sinucidere, ci a fost lichidată. Am scris în denunț cine era la masă, cine era la discuții și în strânsă legătură. Erau oameni cu funcții importante, oameni care luau parte la diverse mese. Am auzit de o sumă de 10 milioane de euro. Marta era responsabil de o tranzacție. Supărarea domnilor de la acea masă venea pentru că nu mai știau unde sunt banii respectivi. Soțul meu mi-a cerut să nu vorbesc cu nimeni niciodată despre acest subiect. Fostul meu soț a fost foarte șocat, era verde la față, nu-i venea să creadă când a aflat ce a pățit Codruț Marta. Și el se temea de acest grup. Acești oameni sunt foarte influenți. Am auzit, la discuții, despre autocare cu votanți pentru Traian Băsescu. Dragoș Dobrescu, Walter Florian și alții sunt printre oamenii care dădeau bani pentru campania lui Traian Băsescu din 2009", a spus, la România TV, Alina Măgureanu, fosta noră a lui Virgil Măgureanu, cel care a condus SRI între 1990-1997, potrivit stiripesurse.ro.

joi, 24 martie 2016

Câteva sute de refugiați au blocat miercuri seară, în nordul Greciei, traficul rutier spre și provenind din Macedonia, cerând redeschiderea rutei Balcanilor. În apropierea barajelor au fost desfășurate forțe de poliție, care nu au acționat însă împotriva protestatarilor. Unii dintre aceștia și-au instalat corturi pe carosabil, iar alții s-au întins pe asfalt în fața vehiculelor care încercau să înainteze.  Blocarea traficului în vecinătatea localității Polykastro, la 25 de kilometri de graniță, a alimentat în cursul serii tensiunile cu șoferii autoturismelor și camioanelor blocate, potrivit canalelor de televiziune din Grecia. Veniți în cursul zilei de la un centru de primire din regiune, protestatarii au invadat autostrada care face legătura între orașul Salonic și frontieră, dar și alte drumuri secundare de acces. Reprezentanți ai acestor manifestanți au afirmat că vor să rămână la fața locului până la redeschiderea graniței cu Macedonia, pentru a-și putea continua drumul spre Europa Occidentală.  Aproape 50.000 de migranți și refugiați sunt blocați în Grecia de la închiderea la sfârșitul lui februarie a rutei Balcanilor, decizie adoptată de Austria și țări limitrofe. Potrivit statutului lor, ei pot fi expulzați ca migranți economici, integrați planurilor europene de repartizare în Europa sau pot solicita azil în Grecia.  Sorta lor este distinctă de a refugiaților sosiți cu începere de la sfârșitul săptămânii trecute, care, în baza unui acord încheiat pe 18 martie între Turcia și UE, pot fi trimiși înapoi în Turcia chiar dacă sunt solicitanți de azil sirieni.

miercuri, 23 martie 2016

UE doreşte ca Ankara să primească înapoi solicitanţii de azil şi exercită presiuni ca Ankara să-i primească pe migranţii economici ce au sosit în Grecia şi nu se califică să primească azil.
"Există voinţă politică, însă este vorba despre o provocare logistică, în care trebuie să susţinem Grecia", le-a scris Tusk liderilor. Turcia şi UE negociază totodată un acord prin care Ankara ar putea să primească înapoi sirieni - din Grecia -, iar în schimbul acestui lucru blocul european este pregătit să facă mai mult în reinstalarea unor solicitanţi de azil direct din Turcia, au declarat luni, la Bruxelles, unele surse diplomatice. Întâlnirea liderilor UE cu Davutoglu este umbrită, însă, de preluarea ziarului de opoziţie Zaman de către Guvernul turc.  "Libertatea presei este un element non-negociabil al identităţii noastre europene", a declarat preşedintele Parlamentului European (PE) Martin Schulz, precizând că a discutat această problemă luni, anterior, cu Davutoglu.  Relaţiile cu Turcia sunt "dificile", a subliniat el, adăugând că "este necesar, în interesul refugiaţilor, să cooperăm". Actuala criză umanitară din Grecia urmează, de asemenea, să domine summitul de la Bruxelles. Liderii europeni urmează să se angajeze să susţină Atena şi să promită că UE "va face tot posibilul pentru a ajuta în gestionarea situaţiei", potrivit unui proiect al unei declaraţii comune, la care DPA a avut acces. Peste 13.000 de persoane aşteaptă să treacă din Grecia în Macedonia, au estimat unele agenţii umanitare luni dimineaţa. Presa locală scria că frontiera dintre cele două ţări era închisă, inclusiv pentru trenuri de marfă.

marți, 22 martie 2016

Într-o şedinţă de joi de la Bruxelles, Draghi a spus liderilor UE că cel mai important lucru pe care îl pot face este să stabilească un traseu pentru zona euro. Când Portugalia a cerut un acord concret pentru a discuta o uniune bancară în cadrul următorului summit din iunie, Cancelarul german Angela Merkel a spus că nu ar trebui să se vorbească despre asta, şi a cerut să nu fie numită pentru că discuţiile au fost private.   Merkel încă se luptă să îşi reasigure electoratul că poate să ţină sub control problema refugiaţilor, iar o problemă sensibilă cum ar fi cea a subscrierii depozitelor bancare domestice în restul zonei euro ar putea aduce repercusiuni majore pentru liderul german.
Draghi deja s-a luptat cu disidenţii germani în lupta împotriva inflaţiei în zona euro. El a spus că BCE nu are alternative la tăierile de dobânzi anunţate şi la măsurile de stimulare economică, şi a încurajat ţările din UE să îşi susţină băncile centrale prin reasigurarea asiguratorilor, bancherilor şi deponenţilor deopotrivă în legătură cu eventuale riscuri sau instabilitate economică venite în urma măsurilor.  ”Este destul de clar că deşi politica monetară a fost singura care a împins economia din Uniunea Europeană în ultimii ani, nu se poate adresa unor nevoi structurale ale zonei euro”, a spus Draghi. El a adăugat că BCE ar trebui să folosească toate instrumentele posibile, în condiţiile în care piaţa o cere.

luni, 21 martie 2016

În ultimele decenii ale secolului al XX-lea, de care ne-am despărţit de curând, renumitul politilog Alwin Toffler afirma că, între instrumentele puterii cele mai importante sunt: forţa, banii sau puterea financiară şi informaţia. Majoritatea celorlalte resurse ale puterii derivă din acestea. Forţa, folosită în primul rând pentru a pedepsi, este cea mai puţin versatilă sursă de putere. Banii sau puterea financiară pot fi folosiţi atât pentru a răsplăti cât şi pentru a pedepsi, putând fi convertite în multe alte surse, sunt un instrument al puterii mult mai flexibil. Informaţia – este elementul esenţial şi cel mai versatil instrument, având în vedere că poate duce la evitarea unor situaţii care necesită utilizarea forţei sau a banilor, putând fi folosită în a-i convinge pe ceilalţi să acţioneze conform motivaţiilor celui care deţine informaţia, indiferent de interesul conştient al celorlalţi. Informaţia înseamnă putere de cea mai înaltă calitate