Patronii care au firma sau persoana fizica autorizata cu sediul in propria locuinta si nu deruleaza activitati acolo nu vor fi afectati de majorarea impozitului local pe cladiri, Ministerul Finantelor Publice urmand sa vina cu noi clarificari legislative in acest sens, a declarat, joi, secretarul de stat din MFP Gabriel Biris.  "In privinta impozitului pe cladiri, trebuie clarificat, pentru toata lumea, care a fost intentia legiuitorului. Si anume faptul ca in cazul locuintelor in care avem un sediu de firma unde nu-i activitate sau chiar daca e activitate - nu se inregistreaza cheltuieli, asa cum scrie in Codul Fiscal, impozitul datorat este cel pentru locuinta si nu trebuie facute evaluari pentru cota-parte. Acele prevederi, cu impozitarea diferentiata in functie de cota-parte alocata pentru desfasurarea activitatii sunt aplicabile si ar fi trebuit sa nu fie probleme in sensul acesta. Sunt aplicabile atunci cand sunt desfasurate activitati si se inregistreaza cheltuieli. O sa clarificam, nu e nimic de modificat aici. Credem ca legea e suficient de clara. Si asta a fost intentia de la inceput, ca aceasta reasezare sa nu afecteze asa-numitele firme de apartament, persoanele fizice autorizate care au sediu acasa sau profesiile libere. Asta s-a dorit de la bun inceput" - a spus el, la conferinta TaxEU.

 O suspendare a spaţiului Schengen de liberă circulaţie ar putea avea un potenţial efect perturbator asupra creşterii economice europene, a avertizat ieri Comisia Europeană, în previziunile sale economice de iarnă, transmite AFP. Instituţia a scos în evidenţă ris¬curile economice legate de sosirea masivă de refugiaţi pe teritoriul Uniunii Europene, notând că "percepţia opiniei publice în faţa numărului în creştere de refugiaţi ar putea avea un impact negativ asupra încrederii în economie, încetinind astfel consumul familiilor" În consecinţă, Comisia face apel la depăşirea la nivelul UE a provocărilor politice majore, cum ar fi gestionarea fluxurilor de migraţie.  În prezent, şase din cele 26 de ţări din spaţiul Schengen au introdus controale temporare la frontiere, Austria, Germania, Danemarca, Suedia şi Norvegia pentru a ţine sub control afluxul de migranţi, iar Franţa ca răspuns la ameninţarea teroristă. Uniunea Europeană se pregăteşte pentru o prelungire excepţională de până la 2 ani a termenului de aplicare a acestei măsuri, în condiţiile în care cel prevăzut de legislaţia actuală, de şase luni, se apropie de expirare în unele state.

Patronatele şi sindicatele din industria alimentară vor picheta în data de 9 februarie sediul Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). Oamenii sunt revoltați de măsura de a plăti cei 2 lei pentru fiecare kilogram de deșeu ambalat necolectat și nereciclat. Protestul va avea loc în Piaţa Constituţiei, începând de la ora 11,00, iar potrivit organizatorilor sunt aşteptate peste 2.500 de persoane.  'Marţi (9 februarie 2016, n.r.), de la ora 11,00, va fi un protest de amploare al industrie alimentare pentru penalitatea care ni se impută nejustificat. Ne-am dori ca luni (8 februarie 2016, n.r.) să anunţăm că renunţăm la protest, dar pentru asta ar trebui să existe disponibilitatea pentru dialog din partea Ministerului Mediului', a spus Emil Dumitru, președintele ProAgro.  La rândul său, Ştefan Nicolae, preşedintele Agrostar - Federaţia Naţională a Sindicatelor din Agricultură, Alimentaţie, Tutun, Domenii şi Servicii Conexe, a adăugat: 'Sperăm că atunci măcar doamna ministru (a Mediului, Cristiana Paşca Palmer, n.r.) se va trezi şi va dori să bea cu noi o cafea, şi să-i prezentăm soluţiile pe care le avem'.  Miercuri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristina Paşca Palmer, a declarat, după şedinţa săptămânală de Guvern, referitor la scandalul reciclării ambalajelor, că va avea loc o întâlnire tehnică între ministere şi discuţii cu producătorii în vederea identificării unor soluţii pe acest subiect.

Din nefericire pentru BCE, tot mai multe voci cu autoritate, dar şi mari instituţii financiare internaţionale, pun la îndoială eficienţa instrumentelor monetare rămase la dispoziţia sa. "Efectele secundare ale medicamentului devin tot mai puternice, în timp ce efectele sale curative sunt tot mai slabe", a declarat Axel Weber, fost preşedinte al Bundesbank şi actualul preşedinte al Consiliului Directorilor de la UBS. La Davos, Weber a mai precizat că există o limită clară a obiectivelor care pot fi atinse de BCE prin intermediul relaxării cantitative, după cum scrie Ambrose Evans-Pritchard în The Telegraph, iar "volatilitatea actuală a pieţelor reprezintă prima etapă a mahmurelii, dovadă a preţului pe care trebuie să îl plătim".  Una dintre cele mai dure critici vine, însă, de la banca de investiţii Natixis, al cărui portofoliu de active financiare administrate a fost de 776 miliarde de euro la sfârşitul T3 2015. Analistul Patrick Artus evaluează programele QE din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia şi zona euro şi arată că rezultatele lor sunt negative. În cazul Statelor Unite s-a observat o redresare a creditării la nivelul companiilor, însă noile împrumuturi au fost utilizate mai mult pentru răscumpărarea acţiunilor şi nu pentru creşterea investiţiilor. Este amintită, de asemenea, consecinţa aşa-numitului efect de bunăstare, care a dat naştere unor noi bule speculative pe piaţa obligaţiunilor şi cea imobiliară. În aceste condiţii, băncile centrale se confruntă cu fenomenul ireversibilităţii politicilor monetare ultrarelaxate, după cum mai arată Artus, deşi au existat numeroase promisiuni oficiale de revenire la normalitate odată cu redresarea creşterii economice.

Criza migrației reprezintă probabil cea mai dificilă provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană în ultimele decenii, apreciază fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, care susține că aceasta este mai serioasă decât criza Euro deoarece miza nu este doar una economică, ci este vorba și de acceptarea politică. Barroso spune că o felicită pe Angela Merkel care, în pofida presiunilor la care este supusă în plan intern, a adoptat o atitudine "foarte principială" în ceea ce privește criza refugiaților. Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de solidaritate în criza refugiaților, dar în același timp trebuie să lupte fără milă împotriva teroriștilor, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, prezent la Timișoara, unde i-a fost decernat titlul de doctor Honoris Causa al Universității de Vest.  El a mai spus că lupta împotriva terorismului nu poate fi eficientă "decât prin cooperare europeană, deoarece teroriștii nu respectă granițele". "Este probabil cea mai dificilă provocare pe care a întâlnit-o Uniunea Europeană în ultimele decenii. Pot să văd că este mai serioasă decât criza Euro. De ce? Pentru că miza nu este doar economică, ci acceptarea politică. Iar aceasta din cauză că foarte brusca și masiva intrare de refugiați și migranți ilegali este folosită de către anumite forțe naționaliste și xenofobe împotriva Europei. Astfel, aceasta poate naște probleme politice serioase în Europa", a afirmat Barroso.

'First world' economies are a house of cards, none more so than the US and UK plc's economy. Our service sector based economy is nothing more than consumer debt pilled upon consumer debt, supplied by corporations who are being socialised by the state to keep the game going.  Essentially, what our corporatist economics has done is turn the structure of modern industrialised economics "upside-down" in the 'first world'- creating a top-heavyness based on services that are increasingly fake, fixed, or based on fraud. Governments tax corporations pretend amounts, corporations offer us pretend jobs, and corporations announce pretend profits, and our job is to consume, consume, consume based on debt, debt, debt. Meanwhile, our over-heated, consumer debt-dependent service sector is reliant on the huge manufacturing sector and resources of China and others, and on cheap primary sector resources from the third-world and oil-producing nations. This was the planned global economic system - a 'first world' of consumers (GLOBAL NORTH; Europe, US, Japan), a 'second world' of producers and consumers (GLOBAL MIDDLE; China, Russia, etc) and a 'third world' (GLOBAL SOUTH) of producers and cheap resources - if they're 'lucky'. Only now the whole system is breaking down, and the first world or global north is due south because the debt levels, cheap energy and corporate fix is no longer sustainable. As such, we have a top-heavy service sector economy based on consumption based on debt, most especially in the US and UK. When the bubble bursts, we'll be a lot worse off than Greece.