Din nefericire pentru BCE, tot mai multe voci cu autoritate, dar şi mari instituţii financiare internaţionale, pun la îndoială eficienţa instrumentelor monetare rămase la dispoziţia sa. "Efectele secundare ale medicamentului devin tot mai puternice, în timp ce efectele sale curative sunt tot mai slabe", a declarat Axel Weber, fost preşedinte al Bundesbank şi actualul preşedinte al Consiliului Directorilor de la UBS. La Davos, Weber a mai precizat că există o limită clară a obiectivelor care pot fi atinse de BCE prin intermediul relaxării cantitative, după cum scrie Ambrose Evans-Pritchard în The Telegraph, iar "volatilitatea actuală a pieţelor reprezintă prima etapă a mahmurelii, dovadă a preţului pe care trebuie să îl plătim".  Una dintre cele mai dure critici vine, însă, de la banca de investiţii Natixis, al cărui portofoliu de active financiare administrate a fost de 776 miliarde de euro la sfârşitul T3 2015. Analistul Patrick Artus evaluează programele QE din Statele Unite, Marea Britanie, Japonia şi zona euro şi arată că rezultatele lor sunt negative. În cazul Statelor Unite s-a observat o redresare a creditării la nivelul companiilor, însă noile împrumuturi au fost utilizate mai mult pentru răscumpărarea acţiunilor şi nu pentru creşterea investiţiilor. Este amintită, de asemenea, consecinţa aşa-numitului efect de bunăstare, care a dat naştere unor noi bule speculative pe piaţa obligaţiunilor şi cea imobiliară. În aceste condiţii, băncile centrale se confruntă cu fenomenul ireversibilităţii politicilor monetare ultrarelaxate, după cum mai arată Artus, deşi au existat numeroase promisiuni oficiale de revenire la normalitate odată cu redresarea creşterii economice.

Criza migrației reprezintă probabil cea mai dificilă provocare cu care se confruntă Uniunea Europeană în ultimele decenii, apreciază fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, care susține că aceasta este mai serioasă decât criza Euro deoarece miza nu este doar una economică, ci este vorba și de acceptarea politică. Barroso spune că o felicită pe Angela Merkel care, în pofida presiunilor la care este supusă în plan intern, a adoptat o atitudine "foarte principială" în ceea ce privește criza refugiaților. Uniunea Europeană trebuie să dea dovadă de solidaritate în criza refugiaților, dar în același timp trebuie să lupte fără milă împotriva teroriștilor, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES, fostul președinte al Comisiei Europene José Manuel Barroso, prezent la Timișoara, unde i-a fost decernat titlul de doctor Honoris Causa al Universității de Vest.  El a mai spus că lupta împotriva terorismului nu poate fi eficientă "decât prin cooperare europeană, deoarece teroriștii nu respectă granițele". "Este probabil cea mai dificilă provocare pe care a întâlnit-o Uniunea Europeană în ultimele decenii. Pot să văd că este mai serioasă decât criza Euro. De ce? Pentru că miza nu este doar economică, ci acceptarea politică. Iar aceasta din cauză că foarte brusca și masiva intrare de refugiați și migranți ilegali este folosită de către anumite forțe naționaliste și xenofobe împotriva Europei. Astfel, aceasta poate naște probleme politice serioase în Europa", a afirmat Barroso.

'First world' economies are a house of cards, none more so than the US and UK plc's economy. Our service sector based economy is nothing more than consumer debt pilled upon consumer debt, supplied by corporations who are being socialised by the state to keep the game going.  Essentially, what our corporatist economics has done is turn the structure of modern industrialised economics "upside-down" in the 'first world'- creating a top-heavyness based on services that are increasingly fake, fixed, or based on fraud. Governments tax corporations pretend amounts, corporations offer us pretend jobs, and corporations announce pretend profits, and our job is to consume, consume, consume based on debt, debt, debt. Meanwhile, our over-heated, consumer debt-dependent service sector is reliant on the huge manufacturing sector and resources of China and others, and on cheap primary sector resources from the third-world and oil-producing nations. This was the planned global economic system - a 'first world' of consumers (GLOBAL NORTH; Europe, US, Japan), a 'second world' of producers and consumers (GLOBAL MIDDLE; China, Russia, etc) and a 'third world' (GLOBAL SOUTH) of producers and cheap resources - if they're 'lucky'. Only now the whole system is breaking down, and the first world or global north is due south because the debt levels, cheap energy and corporate fix is no longer sustainable. As such, we have a top-heavy service sector economy based on consumption based on debt, most especially in the US and UK. When the bubble bursts, we'll be a lot worse off than Greece.

ANRE a eliminat ţinta de 80% propusă pentru anul 2020 privind amplasarea contoarelor inteligente de energie electrică la clienţii finali de către distribuitori, arată un ordin al reglementatorului.  Autoritatea pune decizia pe seama lipsei unei analize relevante privind costurile şi beneficiile acestui proces. ANRE va face analiza cost-beneficiu pentru implementarea sistemelor de măsurare inteligente în perioada 2017-2020, relatează Agerpres.  Reprezentanţii ANRE explică faptul că, în urma proiectelor-pilot implementate până acum, rezultatele nu au fost uniforme, iar autoritatea trebuie să realizeze o analiză cost-beneficiu pentru toţi operatorii de distribuţie. Până acum, ANRE a avizat 18 proiecte-pilot în valoare de aproape 69,6 milioane de lei.  “Până la data de 1 noiembrie 2015, gradul de realizare a proiectelor pilot avizate de ANRE era din punct de vedere valoric de 83%, iar din punct de vedere fizic de aproximativ 85%. (…) Rezultatele post-implementare referitoare la beneficiile vizate sunt nerelevante pentru toate proiectele pilot datorită perioadei foarte scurte de la data finalizării implementării proiectelor pilot şi data raportării realizărilor (lipsa unei durate relevante de monitorizare). Apreciem că este necesară o perioadă de monitorizare de cel puţin 6 luni a proiectelor realizate pentru obţinerea unor date care să ofere premise elocvente pentru fundamentarea deciziilor referitoare la ‘roll-out”, precizează nota de fundamentare a ordinului.

Totodată, analizele cost-beneficiu transmise de operatorii de distribuţie nu permit efectuarea unei analize unitar comparative a rezultatelor obţinute, mai spun reprezentanţii ANRE.

“Nu există uniformitate în evaluarea costurilor şi beneficiilor proiectelor – pilot. Rezultatele analizelor cost-beneficiu sunt pozitive pentru societăţile Enel, E.ON Distribuţie România şi FDEE Transilvania Sud şi negative pentru CEZ Distribuţie. Apreciem că este necesară realizarea de către ANRE a unui model detaliat de analiză cost-beneficiu şi, conform celor prezentate în şedinţa Comitetului de Reglementare din data de 22.12.2015, efectuarea de către ANRE a analizei cost-beneficiu pentru toţi operatorii de distribuţie, prin intermediul unui consultant/ audit de terţă parte, în scopul evitării acuzaţiilor de lipsă de transparenţă sau lipsă de obiectivitate”, arată autoritatea.

"În cazul unor ameninţări grave şi persistente asupra frontierelor externe ale Spaţiului Schengen, Comisia Europeană poate propune Consiliului activarea articolului care prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la frontiere timp de doi ani", a declarat un oficial din cadrul Executivului UE citat de site-ul agenţiei ANSA.  Conform altor surse europene, citate de site-ul TGcom.it, Comisia Europeană ar putea propune oficial suspendarea Schengen cu ocazia viitorului summit al Consiliului European.  Germania, Austria, Suedia şi Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen, în contextul crizei imigraţiei.  Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spaţiul Uniunii Europene în ultimul an, situaţie care a generat dispute între statele membre UE şi măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spaţiului Schengen. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau zilele trecute că Uniunea Europeană are la dispoziţie două luni pentru a soluţiona criza imigraţiei, altfel există riscul destrămării Spaţiului Schengen şi zonei euro.  "Avem la dispoziţie două luni pentru a aduce sub control situaţia imigraţiei: Consiliul European din martie va fi ultima ocazie de a verifica funcţionarea strategiei noastre. Altfel, ne vom confrunta cu o criză precum prăbuşirea Schengen", declara Donald Tusk.  Preocupări similare a exprimat şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. "În acest moment, există risc asupra Schengen, mâine vor apărea întrebări referitoare la necesitatea de a avea o monedă comună: Uniunea Europeană este ameninţată la bază, iar noi abia dacă ne dăm seama de acest lucru", a spus Juncker. Jean-Claude Juncker avertiza că cetăţenii Uniunii Europene vor găsi mai greu locuri de muncă, iar economia comunitară va avea de suferit în cazul în care Spaţiul Schengen s-ar destrăma din cauza crizei imigraţiei. La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, preşedintele Eurogrup, a afirmat că menţinerea spaţiului de liberă circulaţie Schengen este esenţială pentru prosperitatea economică a zonei euro.

La finele săptămânii trecute, România a înregistrat un vârf de consum de gaze naturale, din cauza temperaturilor extrem de scăzute. Potrivit ministrului Energiei, Victor Grigorescu, românii au consumat în această perioadă 62 de milioane de metri cubi pe zi. Într-o zi normală de iarnă, consumul se situează în jurul valorii de 50 de milioane de metri cubi.  (sursa RL).  Exxon a investit acolo 1,3 miliarde de euro și a săpat șapte sonde. Nimeni pe lumea asta nu ar duce la capăt un astfel de program de investiții dacă nu ar fi confirmat deja potențialul acelei zone, unde se estimează peste 100 de miliarde de metri cubi”, a spus Iancu, în cadrul unei conferințe pe tema cogenerării și eficienței sistemului de termoficare, anunţă Agerpres.   Acesta a precizat că, în cadrul discuțiilor de la summitul COP 21 de la Paris, concluziile au propulsat gazul natural drept combustibil al viitorului, în condițiile în care cărbunele și petrolul sunt mult mai poluante. „Ca element de noutate, discuțiile de la Paris impun un plan de acțiune, în cadrul căruia marii perdanți sunt cărbunele și petrolul, iar regele resurselor devine gazul natural”, a adăugat deputatul.Compania românească OMV Petrom și americanii de la ExxonMobil explorează o zonă de mare adâncime în apele românești ale Mării Negre, parteneriat care a început în 2008. În 2012, cele două companii au anunțat descoperirea unui important zăcământ de gaze naturale cu sonda Domino-1 în zona de mare adâncime a blocului Neptun. Potrivit informațiilor publicate până acum de OMV, Sonda Domino-1 a întâlnit o acumulare de gaze naturale care se estimează a fi de 42 până la 84 de miliarde de metri cubi.  Totodată, Iancu a amintit că, în apropierea perimetrului explorat de Exxon și Petrom, Lukoil a confirmat un alt zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi. România a importat zilele trecute gaze din Rusia la un preț mai mic decât cel al gazelor din producția internă, în condițiile în care, anii trecuți, prețul de import era de 530 de dolari pe mia de metri cubi (mai mult decât dublu față de cel autohton – n.r.), a declarat Iulian Iancu.  „Zilele trecute, când a fost ger, am avut o surpriză foarte mare să constatat că am importat 5 milioane de metri cubi de gaze pe zi, în vârf de consum, la un preț sub cel de producție internă, față de 530 de dolari pe mia de metri cubi, cât plăteam pe vremuri”, a spus Iancu. (Sursa Agerpress)