„Omul viitorului e de sânge mixt. Rasa viitorului eurasiatică-negroidă, extrem de asemănătoare cu anticii egipteni, va înlocui multiplicitatea popoarelor cu o multiplicitate de personalităţi.” Puţini ştiu că unul dintre principalii ideatori ai procesului de intregrare europeană a fost cel care a planificat genocidul programat al popoarelor europene. Este vorba de un personaj obscur a cărui existenţă este ignorată de mase, dar pe care cei puternici îl consideră ca fiind tatăl fondator al Uniunii Europene. Numele său e Richard Coudenhove Kalergi. El se mişcă în spatele cortinei, departe de reflectoare, reuşind astfel să atragă în pânzele sale pe cei mai importanţi şefi de stat, care aususţinut şi promovat proiectul său de unificare europeană.  În 1922, la Viena, pune bazele mişcării „Paneuropa” care are ca scop instaurarea unei Noi Ordini Mondiale bazată pe o Federaţie a Naţiunilor condusă de Statele Unite. Unificarea europeană ar fi constituit primul pas spre un unic Guvern Mondial. Cu instaurarea fascismelor în Europa, Planul se deteriorează, iar uniunea Paneuropeană e constrânsă să se dezbine, dar după al Doilea Război Mondial, Kalergi, mulţumită unei activităţi frenetice şi neobosite, dar şi cu susţinerea lui Winston Churchill, din loja masonică B’nai B’rith şi a unor ziare ca şi New York Times, reuşeşte să obţină aprobarea proiectului său din partea Guvernului Statelor Unite....Kalergi declară că locuitorii viitoarelor State Unite ale Europei nu vor fi popare originale ale Bătrânului Continent, ci o subumanitate bestializată de amestecul rasial. El afirmă fără jumătăţi de măsură că e necesarca popoarele europene să se amestece cu rase asiatice şi de culoare pentru a crea o turmă multietnică fără calitate şi uşor de dominat de către elita la putere...teza Planului Kalergi a constituit şi constituie şi astăzi fondamentul politicilor oficiale ale guvernelor menite să promoveze genocidul popoarelor europene prin imigrarea în masă. G.Brock Chisholm, fostul director al Organizaţiei Mondiale aSănătăţii (OMS), demonstrează că a învăţat bine lecţia lui Kalergi când afirmă: „Ceea ce oriunde in lume trebuie să se aplice e să se practice limitarea naşterilor şi căsătoriile mixte, şi asta cu scopul de a crea o singură rasă într-o lume unică ce depinde de o autoritate centrală” ... cit despre migratia asta recenta, ea n-are nimic cu planul Kalergi, el i-a cam scapat din vedere, se pare ca nu le dadea multa sansa...voia sa ii lase in voia sortii si poate asta ar fi fost politica corecta, dar cine stia asta cand s-a provocat "primavara araba". (Kalergi, „Praktischer Idealismus", Honsik, „USA Magazine” 12 august 1955)

"Dorim să atragem şi noi atenţia asupra unor aspecte ce ar putea îngreuna activitatea firmelor mici şi în special a microîntreprinderilor din România, şi anume introducerea unui nou sistem de calcul al taxelor pe clădiri în funcţie de destinaţia lor. După noul Cod Fiscal, taxele pe care firmele care au sediu în locuinţa celor care le conduc vor creşte de la două ori, până la 13 ori pe fiecare cameră pe care o are locuinţa respectivă. Această nouă taxă pe clădiri nu specifică numărul de camere în care activează firma. Este posibil ca o firmă să folosească doar o cameră pe post de birou, dar proprietarul imobilului nu plăteşte o taxă suplimentară pentru că are firma acasă doar pentru camera pe care o ocupă, ci pentru tot imobilul. Astfel, gândiţi-vă că pot fi cazuri în care o firmă care se află într-un apartament cu 4 camere să plătească un impozit pe clădire de 52 de ori mai mare decât nivelul actual. Firmele mici, magazinele de la colţ care rămân cu un profit de câteva sute de lei pe lună, nu au cum să reziste. De aceea cere exceptarea, măcar a microîntreprinderilor de la această modificare”, a declarat Ovidiu Nicolescu, şeful CNIPMMR.  Noul cod fiscal = HOLOCAUST financiar-economic impotriva romanilor, dezastrul facut de basescu devine o glumita proasta fata de CATASTROFA CODULUI FISCAL . . . toti cei care au facut si aprobat acest cod fiscal trebuie bagati la puscarie pentru atentat terorist la siguranta nationala...se dubleaza impozitul pe case si terenuri, se adauga acestui impozit dublat si un nou impozit pe cota indiviza sau pe terenul de sub casa - - - la PFA-uri se majoreaza impozitul pe venit de la 26% la 40% adica se vor inchide TOATE pfa-urile - - - la IMM-uri e o catastrofa si se vor inchide mult mai mult de 100.000 - - - in acest timp profitul corporatiilor SE MARESTE cu 20% din scaderea TVA care nu o sa se resimta NIMIC in preturi pentru populatie si nici nu o sa creeze nici un loc de munca - - - NOUL COD FISCAL = CRESTEREA TAXELOR PENTRU POPULATIE SI MARIREA PROFITURILOR PENTRU MAFIA COMUNISTO/SECURISTA  formata din odraslele nomenclaturistilor swi slugilor lor in uniforma  !!!

Criza petrolieră actuală pune capăt şi propagandei privind impactul economic al zăcămintelor de şist, spune James Howard Kunstler, blogger economic, preluat de Zero Hedge. Petrolul de şist, spune el, se epuizează repede: nu se pot extrage niciodată mai mult de 100 de barili pe zi şi asta doar în primul an; din al doilea an producţia se înjumătăţeşte, iar după patru ani abia se mai poate scoate ceva. „Adevărul este că industria petrolului de şist nu a putut face profit nici la un petrol de 100 dolari pe baril“, scrie el.  Revoluţia fracturării hidraulice a început în jurul anului 2005 şi a fost finanţată prin obligaţiuni corporative cu risc mare şi randament ridicat. Cea mai mare parte câştigurilor din anii trecuţi au venit din pasarea acestor titluri către următorii fraieri. Acum, odată scăderea cu 50% a preţului petrolului în ultimul an, nu mai sunt perspective ca acele obligaţiuni să fie plătite.  Companiile petroliere au vrut să-şi păstreze dimensiunea, numărul de angajaţi şi furnizorii de servicii, fapt pentrui care „au vândut“ în pieţe povestea revoluţiei zăcămintelor de şist. Saga industriei din anii 2005-2015 fost o „cascadorie a disperării“, însă industria petrolului a căzut şi nu-şi va mai reveni. „Niciodată!“  Aceasta ne lasă în faţa unei alte realităţi: tot petrolul disponibil (de şist, maritim, arctic) este scump. Un preţ al ţiţeiului de peste 75 de dolari pe baril prăbuşeşte economia, iar un preţ sub 75 de dolari pe baril loveşte industria petrolieră, observă analistul. Consecinţa se va transfera către piramida datoriilor construită în baza unor asumări că va fi o creştere asigurată de energia abundentă. „De aceea sistemul financiar implodează: nu mai putem împrumuta suficienţi bani din viitor pentru a putea susţine jocul. Nu mai putem plăti nici măcar banii împrumutaţi până acum“, conchide Kunstler.

Colapsul pieţelor materiilor prime     Încetinirea din China a trimis unde de şoc pe pieţele materiilor prime. Indicele Bloomberg Global Commodity, care măsoară evoluţia preţurilor a 22 de materii prime, a coborât la niveluri neatinse de la începutul acestui secol.   Preţul petrolului este cel mai bun barometru al creşterii economiei mondiale, această materie alimentând aproape toate industriile şi sectoarele de producţie de la nivel global. Cotaţia petrolului a pierdut mai mult de jumătate într-un an, apropiindu-se acum de 40 de dolari/ baril pe piaţa SUA.  Totodată, preţul minereului de fier, materie primă esenţială pentru topitoriile din China şi sectorul construcţiilor, a ajuns la 56 de dolari tona, de la 140 de dolari tona în ianuarie 2014.  Criza investiţiilor în resurse  În contextul declinului preţurilor petrolului şi metalelor, multe proiecte miniere pentru care au fost angajate credite importante sunt acum pe pierderi, iar investitorii ar putea să nu mai obţină vreodată beneficii din acestea. Cele mai afectate sunt exploataţiile americane de şist.  În condiţiile în care necesarul de refinanţare din domeniu este tot mai mare, în anii viitori, există riscul contagiunii rapide.

Lumea se află în acest moment în mijlocul unei corecții de piață. Pieţele se prăbuşesc peste tot, și cele mai recente știri din China arată că recenta criză nu se va termina curând, scrie portalul de ştiri Business Insider.  MSCI AC World Equity Index, care măsoară preţurile acţiunilor de pe tot globul, a pierdut 13,6% de la punctul său maxim atins în luna mai.  La peste 10% în jos vorbim despre o corecție - nu este vorba totuşi despre o prăbuşire de 20%, ceea ce constituie, de obicei, o piață făcută ţăndări.  Însă piaţa a fost foarte aproape de a fi spulberată la acest maxim de 20 de procente luni, după ce criza din Asia s-a mutat rapid în Europa și după aceea în America... Germanii consideră că BCE influenţează mai mult politica UE decât Comisia Europeană. Acesta este rezutatul unui sondaj comandat de Deutsche Welle.  La întrebarea cine influenţează cel mai puternic politica europeană, repondenţii consideră Banca Centrală Europeană dă tonul (cu 39 la sută din totalul răspunsurilor validate), urmată de Comisia Europeană (36 la sută) şi Germania (34 de procente). Potrivit institutului de sondare a opiniei publice infratest-dimap, rezultatele oglindesc actuala situaţie politică din Europa, precum şi puternica prezenţă a celor mai importante instituţii europene în mediile de informare. Statelor aflate în criză, precum Grecia, nu li se atestă o prea mare importanţă la nivel decizional.   Importanţa BCE este susţinută şi de simpatizanţii partidelor parlamentare CDU/CSU, SPD şi Verzii ecologişti. Simpatizanţii Partidul Stângii consideră însă că Banca Centrală Europeană este chiar mai importantă decât cred ceilalţi cetăţeni care au participat la sondaj. În privinţa influenţei Germaniei în sistemul decizional european, electoratul conservator şi ecologist este mai convins de importanţa Berlinului, comparativ cu votanţii social-democraţilor şi ai Stângii.  Sondajul a fost comandat de Deutsche Welle şi realizat de Institutul de sondare a opiniei publice infratest-dimap în cadrul săptămânii dedicate temelor europene "Încotro se îndreaptă Europa". Sondajul a fost realizat în perioada 17-19 august, pe un eşantion reprezentativ de 1035 de personae.

 

 

Bursa din Hong Kong a închis prima şedinţă de miercuri în creştere uşoară cu 0,03%, indicele Hang Seng ajungând la valoarea de 21.191,1 puncte, în creştere cu 5,67 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite EFE.

Bursa din Shanghai a închis prima şedinţă de miercuri în creştere cu 0,31%, indicele Shanghai Composite Index a ajuns la valoarea de 3.176,34 puncte, în creştere cu 9,72 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite EFE.

La New York, Bursele de pe Wall Street au închis luni în scădere, indicele Dow Jones s-a depreciat cu 2,84%, ajungând valoarea de 16,058,35 puncte, în scădere cu 469,68 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.  Indicele Standard and Poor's 500 s-a depreciat cu 2,96%, ajungând la valoarea de 1.913,85 puncte, în scădere cu 58,33 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.

Indicele Nasdaq s-a depreciat cu 2,94%, ajungând la o valoarea de 4.636,10 puncte, în scădere cu 140,40 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.

La bursa New York Mercantile Exchange Nymex, cotaţia barilului de petrol light sweet crude cu livrare în luna octombrie a scăzut cu 3,79 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 45,41 dolari.

Bursa de la Londra a închis marţi în scădere cu 3,03%, indicele indicele principal FTSE-100 a ajuns la valoarea de 6.058,54 puncte, în scădere cu 189,40 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna octombrie a scăzut cu 0,77 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 49,28 dolari.

Bursa de la Frankfurt a închis marţi în scădere cu 2,38%, indicele indicele principal DAX 30 a ajuns la valoarea de 10.015,57 puncte, în scădere cu 243,89 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP.

Bursa de la Paris a închis marţi în scădere cu 2,40%, indicele principal CAC 40 ajungând la valoarea de 4.541,16 puncte, în scădere cu 111,79 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP.