Bursa din Hong Kong a închis prima şedinţă de miercuri în creştere uşoară cu 0,03%, indicele Hang Seng ajungând la valoarea de 21.191,1 puncte, în creştere cu 5,67 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite EFE.

Bursa din Shanghai a închis prima şedinţă de miercuri în creştere cu 0,31%, indicele Shanghai Composite Index a ajuns la valoarea de 3.176,34 puncte, în creştere cu 9,72 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, transmite EFE.

La New York, Bursele de pe Wall Street au închis luni în scădere, indicele Dow Jones s-a depreciat cu 2,84%, ajungând valoarea de 16,058,35 puncte, în scădere cu 469,68 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.  Indicele Standard and Poor's 500 s-a depreciat cu 2,96%, ajungând la valoarea de 1.913,85 puncte, în scădere cu 58,33 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.

Indicele Nasdaq s-a depreciat cu 2,94%, ajungând la o valoarea de 4.636,10 puncte, în scădere cu 140,40 puncte faţă de valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente.

La bursa New York Mercantile Exchange Nymex, cotaţia barilului de petrol light sweet crude cu livrare în luna octombrie a scăzut cu 3,79 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 45,41 dolari.

Bursa de la Londra a închis marţi în scădere cu 3,03%, indicele indicele principal FTSE-100 a ajuns la valoarea de 6.058,54 puncte, în scădere cu 189,40 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP.

La bursa ICE Futures, cotaţia barilului de petrol Brent cu livrare în luna octombrie a scăzut cu 0,77 dolari, ajungând la închidere la valoarea de 49,28 dolari.

Bursa de la Frankfurt a închis marţi în scădere cu 2,38%, indicele indicele principal DAX 30 a ajuns la valoarea de 10.015,57 puncte, în scădere cu 243,89 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP.

Bursa de la Paris a închis marţi în scădere cu 2,40%, indicele principal CAC 40 ajungând la valoarea de 4.541,16 puncte, în scădere cu 111,79 puncte comparativ cu valoarea înregistrată la închiderea şedinţei precedente, informează AFP.

Într-un comunicat de presă, Banca Poporului din China a precizat că a oferit băncilor comerciale credite pe o săptămână în valoare de 150 de miliarde de yuani, sub forma unor acorduri de tip Reverse Repo, scrie Bloomberg, citată de Agerpres.   Instituţia a explicat că reducerea lichidităţilor pe piaţă, ca urmare a intervenţiilor pe piaţa valutară pentru a susţine yuanul, a făcut necesară această intervenţie. Aceasta a fost cea mai mare operaţiune de tip open-market derulată de Banca Centrală a Chinei după luna ianuarie 2014.   Marile bănci au vândut dolari pe piaţa din Shanghai în majoritatea zilelor după ce în data de 11 august autorităţile chineze au anunţat o devalorizare surprinzătoare a yuanului. Aceste intervenţii scot fonduri din sistemul financiar şi riscă să ducă la creşterea costurilor cu împrumuturilor dacă autoritatea monetară nu injectează lichidităţi suplimentare.  Analiştii intervievaţi de Bloomberg se aşteaptă ca rezervele valutare ale Chinei, cele mai mari din lume, să scadă cu aproximativ 40 de miliarde de dolari pe lună în perioada următoare, până la 3.450 miliarde de dolari la finele anului de la 3.650 la finele lunii iulie, în condiţiile în care Banca centrală intervine pe piaţă pentru a sprijini yuanul. AGERPRES

...cum se cumpara o "statistica" favorabila...

Agenția de rating Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României pe termen lung, în valută și în monedă locală, la BBB-/BBB, cu perspectivă stabilă, arată un comunicat al Ministerului Finanțelor Publice, remis redacţiei.  "Reconfirmarea ratingului și perspectivei stabile a României e susținută de situația foarte bună a finanțelor publice, țara noastră poziționându-se favorabil comparativ cu statele din regiune cu același rating, cu o proiecție a deficitului bugetar pentru 2015 de -1,8% din PIB, sub nivelul de -2,5% înregistrat în cazul statelor cu rating BBB și cu un nivel al datoriei publice de 40,6% din PIB, de asemenea sub nivelul de 43,1% aferent statelor cu același rating. În același timp, un alt factor de susținere a reafirmării ratingului și perspectivei pentru România îl reprezintă așteptările pozitive privind creșterea economică în următorii trei ani", conform comunicatului.  Agenția Fitch a crescut astfel prognoza proprie privind creșterea economică a României pentru perioada 2015 - 2017, estimând o creștere economică reală în medie cu 3,5% comparativ cu prognoza anterioară de 2,8%. Fitch consideră că această evoluție pozitivă va fi susținută în următoarea perioadă de cererea internă, amplificată de relaxarea fiscală la nivelul consumului privat, precum și de o revenire a investițiilor din sectorul privat.   Totodată, agenția apreciază că sectorul bancar din România este stabil, în pofida volatilității mediului extern, băncile din România fiind bine capitalizate, calitatea activelor bancare îmbunătățindu-se ca urmare a măsurilor de reducere a creditelor neperformante.  "Agenția de rating a menționat câțiva factori care ar putea conduce, în mod individual sau colectiv, la acțiuni de îmbunătățire a ratingului acordat României, respectiv continuarea procesului de consolidare fiscal bugetară, care să ducă la o evoluție în scădere a deficitelor bugetare, o reducere susținută a nivelului datoriei externe, un ritm mai accelerat al creșterii economice, precum și convergența progresivă a veniturilor către nivelul statelor cu rating superior", mai arată sursa.  La începutul lunii iulie, agenția de rating Moody's Investors Service estima, într-un raport privind România, că îmbunătățirea competitivității, reducerea dezechilibrelor macroeconomice și revenirea pieței muncii și a consumului intern vor permite României să înregistreze o creștere medie de aproximativ 3% în următorii ani.  Moody's semnala atunci că reducerea deficitelor și îmbunătățirea creșterii economice susțin ratingul "Baa3" cu perspectivă stabilă atribuit României, chiar dacă nivelul relativ ridicat al datoriei externe și riscul încetinirii schimburilor comerciale în regiune pun unele provocări. De asemenea, integrarea economică graduală cu statele vecine continuă să crească productivitatea, pe lângă sprijinul financiar și supravegherea politicilor de către Uniunea Europeană și Fondul Monetar Internațional. În plus, riscurile provenite din sectorul bancar s-au redus, în condițiile în care calitatea activelor băncilor s-a îmbunătățit ca urmare a scăderii creditelor neperformante, se mai arăta în raportul Moody's.   Standard&Poor's atribuie un calificativ "BBB minus" pentru datoriile pe termen lung în valută ale României, potrivit Agerpres.

 Liderii statelor central si est-europene vor cere Aliantei Nord-Atlantice, cu ocazia reuniunii programate in noiembrie la Bucuresti, sa gazduiasca baze militare permanente, in contextul riscurilor privind o eventuala agresiune a Rusiei, afirma Krzysztof Szczerski, consilier al presedintelui Poloniei, citat de Financial Times, transmite Mediafax.  Polonia a cerut de multi ani construirea unor baze NATO permanente pe teritoriul sau, iar noul presedinte, Andrzej Duda, a explicat ca aceasta va fi o prioritate a mandatului sau. Insa state occidentale precum Germania se opun ideii, de teama sa nu amplifice tensiunile cu Rusia.  Andrzej Duda a declarat saptamana trecuta ca Alianta Nord-Atlantica nu trebuie sa trateze Polonia ca "zona demilitarizata" situata in apropierea Rusiei. "In prezent, daca ne uitam la pozitionarea bazelor militare,... linia finala este reprezentata de Germania. NATO nu a luat inca nota de schimbarea orientarii Poloniei dinspre Est spre Vest", afirma Andrzej Duda.  Inaintea summitului NATO programat anul viitor la Varsovia, propunerea privind bazele militare din estul Europei va fi discutata cu ocazia reuniunii de la Bucuresti, care se va desfasura pe 3-4 noiembrie.  Liderii din Romania, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria si Bulgaria vor participa la reuniunea NATO de la Bucuresti, a declarat Krzysztof Szczerski, consilierul pentru Politica externa al presedintelui polonez.  "Un consens in cadrul NATO va trebui sa reflecte intr-o masura mare punctul de vedere al Poloniei", a declarat Szczerski pentru Financial Times. Presedintele Klaus Iohannis a anuntat in martie, in Polonia - dupa intrevederea cu omologul sau polonez de atunci, Bronislaw Komorowski, - ca s-a decis organizarea in toamna, la Bucuresti, a unei reuniuni regionale la nivel de sefi de stat, in pregatirea summitului NATO programat la Varsovia in 2016. "Impreuna cu domnul presedinte Komorovski am convenit sa organizam in toamna acestui an, la Bucuresti, o noua editie a unei intalniri, la nivel de sefi de state, in formatul care a avut loc in iulie, anul trecut, la Varsovia, un format regional, pe care il consideram important si care intareste colaborarea regionala si este un instrument foarte util in pregatirea summitului NATO de la Varsovia din 2016", afirma Klaus Iohannis pe 12 martie.

Yenul, euro și alte monede importante şi-au pierdut strălucirea în ultimii ani în raport cu dolarul, în condiţiile în care Federal Reserve a redus stimulentele, iar decidenţii lumii au încercat să obțină câștiguri pentru economiile lor naționale lente. Dar țările care nu se alătură devalorizarii, cum ar fi acum Statele Unite, pot sfârşi prin a suferi în cazul în care exporta mai puțin și importă mai mult. O scadere abrupta a valorii yuanului ar putea intensifica, de asemenea, unele dintre forțele care, în opinia unor economiști, au provocat contraperformanţa economiei americane.

"Riscul de deflaţie, o stagnare seculară în SUA ar fi stimulată de o devalorizare majoră a monedei chineze", a declarat Lawrence H. Summers, fostul Secretar al Trezoreriei americane. Summers a avertizat, cu toate acestea, împotriva exagerărilor. "Trebuie să fim foarte atenţi cu privire la fluctuațiile pieței și la nesiguranța din rândul participanților,în privinţa unor interventii guvernamentale majore."  Analistii spun că tensiunile valutare ar putea agrava unele dintre problemele înrădăcinate în economia globală, iar mutarea China reprezintă o dilemă pentru Rezerva Federală americană Fed,  care ia în considerare creșterea ratelor dobânzii.

Devalorizarea monedei chineze provine în parte din dorința de a lăsa piețele să influențeze prețul yuanului, o schimbare susţinută de factorii de decizie la nivel mondial. Dacă este bine gestionată, aceasta poate da un impuls China și îi poate oferi flexibilitatea suplimentară de care are nevoie.

Banca Centrală a Italiei a anunţat că datoria publică a ţării a scăzut neaşteptat în iunie, la 2.203 miliarde de euro, cu 14,6 miliarde de euro sub nivelul record din mai, transmit MNI şi ANSA Reducerea vine în pofida scăderii veniturilor din taxe, care s-au situat la 41 miliarde de euro în iunie, comparativ cu 42,7 miliarde de euro în perioada similară din 2014. În primul semestru din acest an, veniturile totale au ajuns la 187,1 miliarde de euro, uşor sub nivelul de 188,1 miliarde de euro înregistrat în perioada similară din 201.Scăderea datoriei Italiei atenuează presiunile asupra finanţelor publice prin îmbunătăţirea sustenabilităţii, după tendinţa crescătoare din ultimele luni, care a culminat în mai cu un nivel record al datoriei, de 2.218 miliarde de euro. Conform estimărilor Băncii Italiei, datoria guvernamentală ar urma să crească anul acesta la 132,5% din PIB şi va începe să scadă din 2016, la 130,9% din PIB şi la 127,4% din PIB în 2017. În 2014, datoria Italiei a crescut la 2.134 miliarde de euro, comparativ cu 2.068 miliarde de euro în 2013. Grecia şi Italia au cel mai ridicat nivel al datoriei din UE, depăşind cu mult plafonul de 60% din Produsul Intern Brut cerut de Uniunea Europeană.  Italia, a treia economie a zonei euro, a ieşit dintr-o recesiune care a durat trei ani, înregistrând un avans de 0,3% în primul trimestru din 2015, după o creştere zero în precedentele trei luni, arată datele publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (Istat). În ritm anual, PIB-ul a crescut cu 0,1% în perioada ianuarie - martie 2015, primul avans din ultimele 13 trimestre. Economia Italiei îşi revine gradual în urma recesiunii dar redresarea este fragilă, PIB-ul urmând să înregistreze o creştere de 0,7% în 2015 şi de 1,2% în 2016, estima recent FMI.