Informaţia a for furnizată de preşedintele Asociaţiei Băncilor Greceşti, Louka Katseli, transmite AFP, preluată de Agerpres.  Retragerile  massive de capital afectează capacitatea băncilor de a funcţiona normal. Louka Katseli i-a îndemnat pe oameni să-şi aducă din nou economiile la bănci pentru a susţine sistemul financiarAceste retrageri masive afectează capacitatea băncilor de a funcţiona normal. Louka Katseli i-a îndemnat pe oameni să-şi aducă din nou economiile la bănci pentru a susţine sistemul financiar.
Băncile greceşti, închise din data de 29 iunie, şi-au reluat luni activitatea, chiar dacă au rămas în vigoare, cu unele relaxări, restricţiile asupra mişcărilor de capital. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase zilnic de la bancomat este fixată la 300 de euro, până vineri, când aceasta va fi majorată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi cum a fost până luni. În plus, populaţia Greciei poate utiliza din nou cardurile de credit pentru cumpărăturile externe. În schimb, majoritatea populaţiei nu poate în continuare să scoată mari sume de bani, să transfere bani în alte ţări şi să deschidă noi conturi bancare.

 Cele mai mari bănci din China au acordat în ultimele săptămâni împrumuturi de 1.300 de miliarde de yuani (209 miliarde dolari) agenţiei China Securities Finance, care finanţează plasamentele în acţiuni, pentru a opri declinul accentuat al cotaţiilor pe piaţa de capital, potrivit Financial Times.  China Securities Finance (CSF) a fost înfiinţată în 2011 pentru a furniza împrumuturi companiilor de brokeraj.  Pe fondul vânzărilor masive de acţiuni care au avut loc pe piaţa de capital chineză de la sfârşitul lunii iunie, agenţia a fost folosită de autorităţile chineze pentru injecţia de fonduri de susţinere a bursei, transmite Mediafax.  Astfel, CSF a dat împrumuturi companiilor de brokeraj, pentru finanţarea investiţiilor lor în acţiuni, dar a şi cumpărat direct acţiuni, iar informaţiile relevă faptul că sprijinul acordat de stat pieţei de capital este mult mai mare decât s-a ştiut iniţial.  În prima jumătate a acestui an, indicele Shanghai Composite a urcat cu până la 60%, în timp ce Shenzhen Composite a crescut de peste două ori. Piaţa de capital a trecut apoi pe scădere şi a pierdut la un moment dat peste 3.000 de miliarde de dolari din valoare.  Indicele Shanghai Composite a crescut cu circa 15% de la un minim atins pe 10 iulie, dar amploarea sprijinului de stat sugerează că revenirea este determinată în mare parte de intervenţia Guvernului.  Revista chineză Caijing a relatat ieri că China Merchants Bank, a şasea mare bancă din China în funcţie de active, a furnizat cel mai mare împrumut, de 186 miliarde de yuani.  Cele mai mari cinci bănci chineze, respectiv Industrial and Commercial Bank of China, China Construction Bank, Agricultural Bank of China, Bank of China şi Bank of Communications au acordat fiecare finanţări de 100 de miliarde de yuani.  În total, 17 bănci au acordat împrumuturi interbancare în valoare de circa 1.300 miliarde de yuani, până pe 3 iulie, potrivit Caijing.  Banca Populată a Chinei a anunţat iniţial că asistă în mod activ CSF pentru a obţine lichidităţi pe piaţa interbancară, prin emisiuni de obligaţiuni şi din alte surse. Ulterior, banca centrală a confirmat că a furnizat împrumuturi direct CSF, fără să specifice suma. 

Berlinul și-a impus marea majoritatea a condițiilor Greciei, însă în Germania numeroase voci susțin că acest succes este mai degrabă un „dezastru” diplomatic, în care cea mai mare putere europeană a suferit o gravă degradare a imaginii.   „În acest weekend, guvernul german a distrus mai multe decenii de diplomație”, acuza lui săptămânalul Der Spiegel, deplângând condițiile draconice, pe care le-a numit o „listă a ororilor”.  Angela Merkel, supranumită adesea „Regina Europei”, și ministrul său de Finanțe, Wolfgang Schäuble, au întruchipat linia dură, care a primit multe critici în străinătate, dar și în țara lor.  „Între a salva și a pedepsi Grecia, granița este fragilă. În această nopate, granița a dispărut”, nota pe Twitter Mathias Müller von Blumencron, de la cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung.Pentru Süddeutsche Zeitung, cotidian de centru-stânga, „Merkel a reușit să reînvie imaginea unei Germanii urâte, rapace și fără inimă, care abia începuse să se estompeze.”  „Fiecare centimă de ajutor pentru Grecia pe care germanii au încercat să o economisească, va trebui cheltuită dublu sau triplu în anii următori pentru a înfrumuseța această imagine.”  Cu puțin înainte de a apărea pe piață ideea unui „Grexit temporar”, sâmbătă, doi comici germani ironizau egoismul național într-un clip intitulat Prețioșii noștri euro germani. Personajele interpretate, doi nemți care se lăfăie într-un lux ostentativ, comentează la telefon situația din Grecia, folosind exclusiv titluri din presa germană:  „Noi, nemții, trebuie să fim întrebați dacă mai vrem să continuăm să plătim”, exclamă primul, în vreme ce al doilea răspunde: „Vindeți-vă insulele, greci hoțomani, și Acopolele...” Iar concluzia filmulețului, care a întregistrat peste un milion de vizualizări pe YouTube, vine tăios: „În vara asta, noi, nemții, avem o ocazie istorică - măcar de data asta să nu comportăm ca niște cretini”.

Miniștrii de finanțe din zona euro au aprobat lansarea negocierilor privind un al treilea plan de ajutor pentru Grecia, după ce Parlamentul elen a aprobat prima serie de reforme cerută de creditorii internaționali ai Atenei, transmite AFP.  "Eurogrup salută adoptarea de către Parlamentul grec a tuturor condiţiilor specificate în declaraţia summitului euro din 12 iulie", se arată într-o precizare a miniştrilor de finanţe de la finalul unei conferinţe telefonice.  "Am decis astăzi (joi - n.r.) să acordăm în principiu Greciei un sprijin financiar pentru o perioadă de trei ani", au precizat miniștrii de finanțe într-un comunicat transmis la sfârșitul conferinței....Vicepremierul bulgar Rumiana Bacivarova Bulgaria transmite că ţara este reticentă faţă de participarea la finanţarea de urgenţă a Greciei, precizând că apelul Comisiei Europene către statele membre ale Uniunii Europene de a ajuta Atena cu noul program de asistenţă nu este privit "pozitiv" de guvernul de la Sofia, transmite BTA.  Bulgaria nu şi-a anunţat deocamdată poziţia, însă direcţia spre care se îndreaptă aceasta "nu este către un răspuns pozitiv", le-a declarat Rumiana Bacivarova reporterilor.  Comisia Europeană a solicitat Bulgariei, ca şi celorlalte opt state din Uniunea Europeană nemembre ale zonei euro, să contribuie printr-o garanţie la finanţarea de urgenţă a Greciei de aproape 13 miliarde de euro.  "Noi respectăm cu stricteţe regulile UE şi credem că de la ţări precum Bulgaria, care urmează regulile în pofida tuturor dificultăţilor şi care nu au resurse, nu ar trebui să se aştepte să salveze state care nu au respectat regulile", a explicat vicepremierul bulgar.  Rumiana Bacivarova a menţionat că discuţiile pe această temă vor continua, decizia finală a Bulgariei urmând să fie anunţată de premierul Boiko Borisov.

Atena nu a plătit o datorie de 450 milioane euro către FMI     Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că Grecia nu a rambursat tranşa scadentă luni, de 450 de milioane de euro, după ce, în 30 iunie, ţara nu au reuşit să achite 1,55 miliarde de euro către această instituţie, intrând oficial în incapacitate de plată.  "Plata de 450 de milioane de euro datorată FMI de către Grecia nu a fost făcută", a informat purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, adăugând că board-ul FMI va analiza în următoarele săptămâni cererea Atenei de extindere a perioadei de achitare a tranşei scadente în 30 iunie.  Conform unui raport intern elaborat de FMI şi obţinut de Reuters, Grecia va avea nevoie de o reducere a datoriei mai mare decât sunt dispuşi să ofere partenerii din zona euro, din cauza pagubelor suferite de economia şi băncile elene în ultimele două săptămâni.    "Deteriorarea dramatică a sustenabilităţii datoriei Greciei scoate în evidenţă nevoia unei reduceri a datoriei a cărei amploare trebuie să fie mai mare decât ceea ce s-a discutat până acum şi ceea ce a fost propus de ESM", susţine FMI, conform Reuters.   Potrivit raportului FMI, partenerii europeni vor fi nevoiţi să acorde Greciei o perioadă de graţie de 30 de ani pentru serviciul tuturor datoriilor sale europene, inclusiv pentru noile împrumuturi, precum şi o prelungire semnificativă a maturităţilor sau, în caz contrar, să accepte, în avans, ştergeri masive pentru împrumuturile acordate Atenei.   Fondul susţine că închiderea băncilor şi introducerea restricţiilor asupra mişcărilor de capital în Grecia "au pus o nouă povară asupra asupra sistemului bancar şi a economiei, conducând la o nouă deteriorare a sustenabilităţii datoriei".   Conform FMI, datoria Greciei va atinge un vârf de aproape 200% din PIB în următorii doi ani, faţă de estimările anterioare, care arătau un maxim de 177% din PIB.

În urmă cu câteva zile, LukOil a respins acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România, anunţând că urma să conteste în instanţă măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române şi că aşteaptă o investigaţie "imparţială". Compania rusă LukOil a argumentat că este un contribuabil prompt la bugetul de stat din România şi un furnizor de produse la calitate pentru clienţii români. "LukOil intenţionează să conteste în instanţă ordinul Parchetului, conform procedurilor, şi mizează pe o investigare imparţială a incidentului, potrivit reglementărilor şi standardelor acceptate atât în România, cât şi în Uniunea Europeană", informa vineri compania rusă.

 "Petrotel-LUKOIL a creat aproximativ 1.000 de locuri de muncă la nivel regional. În ultimii nouă ani, s-au investit 540 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei. LukOil speră că orice obstacole în calea funcţionării acestei companii-cheie vor fi depăşite cu succes", preciza compania.

Săptămâna trecută, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asiguratorii, punând sechestru asupra unor bunuri ce aparţin companiei Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurenţa sumei de două miliarde de euro. Potrivit unui comunicat dat publicităţii miercuri după-amiază de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au extins cercetările şi au dispus măsura controlului judiciar asupra a cinci persoane, între care doi cetăţeni ruşi, cu toţii angajaţi ai SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, a transmis corespondentul MEDIAFAX. Totodată, anchetatorii au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri deţinute de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune şi acţiuni. "În cauză, în urma extinderii cercetărilor faţă de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor bancare deţinute de această entitate juridică la bănci comerciale situate în U.K. şi Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de 1.880.931,388 lei, precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni, deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti", se arată în comunicatul PCA Ploieşti.

Procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti au extins cercetările în dosarul Lukoil faţă de alţi cinci angajaţi ai societăţii care controlează rafinăria de la Ploieşti şi aduc noi acuzaţii suspecţilor din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunţă că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracţiuni de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi noi fapte de spălare de bani. Până în prezent, dosarul privea infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorii susţin că, "urmare a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil S.A., s-a realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 şi 2013".