Miniștrii de finanțe din zona euro au aprobat lansarea negocierilor privind un al treilea plan de ajutor pentru Grecia, după ce Parlamentul elen a aprobat prima serie de reforme cerută de creditorii internaționali ai Atenei, transmite AFP.  "Eurogrup salută adoptarea de către Parlamentul grec a tuturor condiţiilor specificate în declaraţia summitului euro din 12 iulie", se arată într-o precizare a miniştrilor de finanţe de la finalul unei conferinţe telefonice.  "Am decis astăzi (joi - n.r.) să acordăm în principiu Greciei un sprijin financiar pentru o perioadă de trei ani", au precizat miniștrii de finanțe într-un comunicat transmis la sfârșitul conferinței....Vicepremierul bulgar Rumiana Bacivarova Bulgaria transmite că ţara este reticentă faţă de participarea la finanţarea de urgenţă a Greciei, precizând că apelul Comisiei Europene către statele membre ale Uniunii Europene de a ajuta Atena cu noul program de asistenţă nu este privit "pozitiv" de guvernul de la Sofia, transmite BTA.  Bulgaria nu şi-a anunţat deocamdată poziţia, însă direcţia spre care se îndreaptă aceasta "nu este către un răspuns pozitiv", le-a declarat Rumiana Bacivarova reporterilor.  Comisia Europeană a solicitat Bulgariei, ca şi celorlalte opt state din Uniunea Europeană nemembre ale zonei euro, să contribuie printr-o garanţie la finanţarea de urgenţă a Greciei de aproape 13 miliarde de euro.  "Noi respectăm cu stricteţe regulile UE şi credem că de la ţări precum Bulgaria, care urmează regulile în pofida tuturor dificultăţilor şi care nu au resurse, nu ar trebui să se aştepte să salveze state care nu au respectat regulile", a explicat vicepremierul bulgar.  Rumiana Bacivarova a menţionat că discuţiile pe această temă vor continua, decizia finală a Bulgariei urmând să fie anunţată de premierul Boiko Borisov.

Atena nu a plătit o datorie de 450 milioane euro către FMI     Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că Grecia nu a rambursat tranşa scadentă luni, de 450 de milioane de euro, după ce, în 30 iunie, ţara nu au reuşit să achite 1,55 miliarde de euro către această instituţie, intrând oficial în incapacitate de plată.  "Plata de 450 de milioane de euro datorată FMI de către Grecia nu a fost făcută", a informat purtătorul de cuvânt al FMI, Gerry Rice, adăugând că board-ul FMI va analiza în următoarele săptămâni cererea Atenei de extindere a perioadei de achitare a tranşei scadente în 30 iunie.  Conform unui raport intern elaborat de FMI şi obţinut de Reuters, Grecia va avea nevoie de o reducere a datoriei mai mare decât sunt dispuşi să ofere partenerii din zona euro, din cauza pagubelor suferite de economia şi băncile elene în ultimele două săptămâni.    "Deteriorarea dramatică a sustenabilităţii datoriei Greciei scoate în evidenţă nevoia unei reduceri a datoriei a cărei amploare trebuie să fie mai mare decât ceea ce s-a discutat până acum şi ceea ce a fost propus de ESM", susţine FMI, conform Reuters.   Potrivit raportului FMI, partenerii europeni vor fi nevoiţi să acorde Greciei o perioadă de graţie de 30 de ani pentru serviciul tuturor datoriilor sale europene, inclusiv pentru noile împrumuturi, precum şi o prelungire semnificativă a maturităţilor sau, în caz contrar, să accepte, în avans, ştergeri masive pentru împrumuturile acordate Atenei.   Fondul susţine că închiderea băncilor şi introducerea restricţiilor asupra mişcărilor de capital în Grecia "au pus o nouă povară asupra asupra sistemului bancar şi a economiei, conducând la o nouă deteriorare a sustenabilităţii datoriei".   Conform FMI, datoria Greciei va atinge un vârf de aproape 200% din PIB în următorii doi ani, faţă de estimările anterioare, care arătau un maxim de 177% din PIB.

În urmă cu câteva zile, LukOil a respins acuzaţiile de spălare de bani şi evaziune fiscală formulate de procurorii din România, anunţând că urma să conteste în instanţă măsurile asiguratorii dispuse de autorităţile române şi că aşteaptă o investigaţie "imparţială". Compania rusă LukOil a argumentat că este un contribuabil prompt la bugetul de stat din România şi un furnizor de produse la calitate pentru clienţii români. "LukOil intenţionează să conteste în instanţă ordinul Parchetului, conform procedurilor, şi mizează pe o investigare imparţială a incidentului, potrivit reglementărilor şi standardelor acceptate atât în România, cât şi în Uniunea Europeană", informa vineri compania rusă.

 "Petrotel-LUKOIL a creat aproximativ 1.000 de locuri de muncă la nivel regional. În ultimii nouă ani, s-au investit 540 de milioane de dolari în modernizarea rafinăriei. LukOil speră că orice obstacole în calea funcţionării acestei companii-cheie vor fi depăşite cu succes", preciza compania.

Săptămâna trecută, procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti care instrumentează dosarul Lukoil au extins măsurile asiguratorii, punând sechestru asupra unor bunuri ce aparţin companiei Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda până la concurenţa sumei de două miliarde de euro. Potrivit unui comunicat dat publicităţii miercuri după-amiază de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, procurorii acestei structuri au extins cercetările şi au dispus măsura controlului judiciar asupra a cinci persoane, între care doi cetăţeni ruşi, cu toţii angajaţi ai SC Petrotel Lukoil SA Ploieşti, a transmis corespondentul MEDIAFAX. Totodată, anchetatorii au dispus măsuri asiguratorii asupra unor bunuri deţinute de Lukoil Europe Holding Bvatrium Olanda şi SC Petrotel Lukoil SA, fiind puse sub sechestru conturi bancare, prime de emisiune şi acţiuni. "În cauză, în urma extinderii cercetărilor faţă de Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda şi faţă de S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti au fost extinse şi măsurile asigurătorii. Acestea au fost aplicate asupra unor bunuri aparţinând Lukoil Europe Holdings Bvatrium Olanda, până la concurenţa sumei de 2.007.103.675,74 euro, respectiv asupra conturilor bancare deţinute de această entitate juridică la bănci comerciale situate în U.K. şi Olanda, asupra primelor de emisiune în cuantum de 1.880.931,388 lei, precum şi asupra unui număr de 176.840.629 acţiuni, deţinute de aceasta în cadrul S.C. Petrotel Lukoil S.A. Ploieşti", se arată în comunicatul PCA Ploieşti.

Procurorii Parchetului Curţii de Apel Ploieşti au extins cercetările în dosarul Lukoil faţă de alţi cinci angajaţi ai societăţii care controlează rafinăria de la Ploieşti şi aduc noi acuzaţii suspecţilor din acest dosar. Astfel, anchetatorii anunţă că în dosarul Lukoil sunt cercetate infracţiuni de folosire cu rea credinţă a creditului societăţii şi noi fapte de spălare de bani. Până în prezent, dosarul privea infracţiuni de evaziune fiscală şi spălare de bani. Procurorii susţin că, "urmare a politicii comerciale practicate de S.C.Petrotel Lukoil S.A., s-a realizat decapitalizarea societăţii, fapt relevat şi de rapoartele administratorilor societăţii, rapoarte aferente anilor 2012 şi 2013".

Ţările lumii, inclusiv cele europene, sunt prinse într-un  lanţ închis al datoriilor reciproce. Ţările zonei euro spun că nu pot ierta şi mai mult de datorii Grecia deoarece la rândul lor s-au îndatorat pentru a face rost de bani pentru salvarea ei. Puterea creditorilor este evidentă  în cazul Greciei, unde guvernul „revoluţionar“ a devenit un simplu instrument de reformă al „forţelor“ creditoare europene.  De ce creditori se tem creditorii europeni? Doar guvernele au dreptul să ştie deoarece naţionalitatea investitorilor în obligaţiuni este secret de stat. În SUA guvernul publică în fiecare lună un clasament pe ţări al investitorilor care cumpără titluri de trezorerie şi nu se fereşte să arate că Beijingul este cel mai mare creditor.  Nu şi în Europa, unde cele mai mari economii îşi au cea mai mare parte a datoriilor în mâini străine.  În Spania, în lipsa unor date concrete, guvernul a folosit teama de uriaşa Chină ca ţară stăpână pe datoria spaniolă pentru a stinge un potenţial conflict diplomatic între cele două ţări.

Bundestagul, Camera inferioară a parlamentului german, a aprobat vineri cu o majoritate covârşitoare începerea negocierilor pentru acordarea unui al treilea program de asistenţă financiară pentru Grecia, de 86 miliarde de euro.   Astfel, din cei 598 de deputaţi prezenţi - dintr-un total de 631 -, 439 au votat în favoarea cererii guvernului de a primi mandat de negociere a noului program de asistenţă, 119 au fost împotrivă şi 40 s-au abţinut, a anunţat preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert, conform Agerpres.  Deputaţii germani şi-au întrerupt vacanţa pentru votul de vineri, Lammert precizând, în închiderea şedinţei, că ar putea fi rechemaţi înainte de reluarea oficială a sesiunii, la 8 septembrie. Atunci, Bundestagul ar urma să aprobe, ca şi alte parlamente naţionale, planul de ajutor după ce vor fi stabilite detaliile acestuia.  În timpul discuţiilor din legislativ, cancelarul Angela Merkel şi ministrul de finanţe Wolfgang Schaeuble au pledat puternic pentru aprobarea deschiderii negocierilor, şefa guvernului avertizând că, în lipsa unui nou ajutor, pentru Grecia va urma "haosul asigurat".

Potrivit unei anchete de opinie publicate imtr-un cotidian  Francez (LM), majoritatea cetatenilor trilor europene UE se declara in  favoarea suprimării acordurilor Schengen, relatează  si canalul de televiziune France 2. Solicitanții de azil se înmulțesc în Europa și o opinie publică tot mai numeroasă se opune primirii lor.  Potrivit unui sondaj Ifop/Le Figaro, dat publicității vineri, mai mult de jumătate dintre europeni vor să-și controleze ei înșiși frontierele și să pună capăt acordurilor Schengen. Astfel au opinat 53% dintre germani, 63% dintre britanici, iar în Franța opoziția este cea mai importantă: 7 francezi din 10 doresc anularea lor.  Contestatarii acordurilor Schengen provin din toate familiile politice: 53% dintre simpatizanții socialiștilor resping și ei acordurile Schengen. În 2015, cererile de azil au crescut cu 58% în Europa, în cursul primelor cinci luni ale anului. Potrivit sondajului, europenii resping masiv, de asemenea, repartizarea migranților prin cote, pe care ar intenționa s-o impună Bruxelles-ul.