"BCE a creat linii secrete de finanţare către România şi Bulgaria, pentru băncile elene" - BURSA

"BCE a creat linii secrete de finanţare către România şi Bulgaria, pentru băncile elene" - Banca Centrală Europeană (BCE) a creat linii secrete de finanţare, constând în facilităţi de credit bilaterale, către România şi Bulgaria, în cadrul eforturilor de a convinge băncile centrale să nu oprească susţinerea subsidiarelor băncilor din Grecia, potrivit Financial Times.
Băncile elene Piraeus Bank, National Bank of Greece, Eurobank şi Alpha Bank deţin active substanţiale în Europa de Est. Băncile elene deţin aproximativ 12% din activele bancare din România (prin Piraeus Bank, Banca Românească, Bancpost şi Alpha Bank) şi peste o cincime în Bulgaria.  Dacă aceste active ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen.  "Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul", a spus o persoană apropiată situaţiei. Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei. Linii swap similare, prin care băncile centrale se pot împrumuta de la BCE pentru a reîmprumuta bani pe piaţa locală, au fost utilizate în perioada crizei financiare din zona euro, dar au fost anunţate public.  Reprezentanţii Băncii Naţionale a României au refuzat să comenteze în legătură cu noua linie de finanţare, dar au spus că băncile elene din România sunt solide şi că acestea pot refuza să permită acţionarilor să retragă depozite. De asemenea, aceste bănci pot atrage lichidităţi de la BNR, dacă situaţia se va înrăutăţi. Oflicialii BCE şi ai Băncii Naţionale din Bulgaria au refuzat la rândul lor să comenteze. BCE monitorizează situaţia prim teleconferinţe zilnice cu toate ţările unde băncile elene desfăşoară operaţiuni, între acestea aflându-se şi Albania, Macedonia şi Serbia.

Preşedintele Parlamentului, Zoe Konstantopoulou, a avut un ton vehement împotriva măsurilor de austeritate, părăsind plenul de două ori şi denunţând măsuri care, crede ea, ar duce la "genocid social" şi ar echivala cu o "lovitură de stat".  Miniştrii Finanţelor din zona euro se vor reuni într-o teleconferinţă joi la ora 10.00 (11.00, ora României), pentru a discuta despre criza din Grecia.  Premierul Alexis Tsipras a pledat pentru acceptarea unui acord "incorect", dar care este singura alternativă la "anarhie".  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. "Acordul este dificil, dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras.  Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

Numărul cetăţenilor români, bulgari şi polonezi a crescut foarte mult la Bruxelles, din 2000 până în prezent, relevă studiul realizat de Institutul de Statistică şi Analiză din Bruxelles (ISAB).

"În anii '90, erau puţin peste 2000 de persoane provenind din aceste trei ţări, iar acum sunt 65.000. Într-adevăr, înseamnă o creştere foarte mare în ultimii 20 de ani", a declarat Jean-Pierre Hermia, coordonatorul studiului. Populaţia formată din cetăţenii celor trei ţări a crescut de mai bine de 30 de ori într-un deceniu, spune el.  Potrivit studiului, odată cu intrarea României, Bulgariei şi Poloniei în Uniunea Europeană (UE) în anii 2000, cetăţenii acestor ţări au avut un acces mai mare la piaţa europeană a locurilor de muncă, inclusiv la cea din Belgia. Dar, în timp ce ofertele de muncă din străinătate s-au înmulţit pentru cetăţenii acestor ţări, nivelul lor de trai a început să scadă, fiindu-le din ce în ce mai greu să se întreţină, mai ales în România şi Bulgaria.  După cum se precizează în studiu, românii sunt cei mai numeroşi dintre cei care au migrat la Bruxelles. "Ei constituie cea de-a treia naţionalitate străină. În 2015 i-au depăşit pe italieni. Aproximativ 34.000 de români locuiesc în regiunea Bruxelles-Capitale", la nord-est de Pentagon, precizează Jean-Pierre Hermia.

Lucrurile stau altfel în ceea ce-i priveşte pe bulgari. "Este interesant. De fapt, bulgarii sunt foarte concentraţi în zona străzii Haecht, unde se află cartierul istoric al turcilor, în regiunea Bruxelles-Capitale", afirmă Jean-Pierre Hermia. De asemenea, "spre exemplu la Saint Josse sunt mai mulţi bulgari decât turci", dacă nu se ţine cont de turcii care au devenit belgieni. Studiul arată cât de mult se schimbă cartierele, dar şi şcolile şi companiile din întreaga regiune.

În această seară, se votează acordul privind datoria externă a Greciei.  Protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov, iar politiștii au răspuns cu gaze lacrimogene, pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.  Protestatarii au scandat” Nu pentru politicile UE , BCE și FMI 

", informează sursa citată...În această seară, se votează acordul privind datoria externă a Greciei. 

Protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov, iar politiștii au răspuns cu gaze lacrimogene, pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.  Protestatarii au scandat” Nu pentru politicile UE , BCE și FMI ", informează sursa citată.  Mai devreme, în cursul acestei zile, zeci de mii de greci au mărșăluit pe străzile din Atena pentru a manifesta împotriva noului plan de salvare a Greciei.  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro.  Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro.   Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

La Atena, o serie de partizani ai premierului apreciaza ca acordul de luni dimineata constituie o tradare a vointei populare exprimate in referendumul din 5 iunie, cand 61% dintre greci au spus nu austeritatii.   Cu toate acestea, guvernul s-a supus cerintelor creditorilor internationali si a trimis marti seara Parlamentului un prim proiect de lege care prevede cresterea TVA si introducerea unei legi de aur bugetare.  Este o conditie necesara, dar nu si suficienta, pentru continuarea unui proces care ar trebui sa duca, in cateva saptamani, la semnarea unui noi plan de sustinere financiara in valoare de circa 82 de miliarde de euro.  "Acest acord va trece cu voturile opozitiei, dar nu si ale poporului", avertizase ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis. Noua Democratie (conservatorii), Pasok (socialistii) si Potami (centru stanga) au promis ca vor vota legea.  Grecia trebuie sa gaseasca 12 miliarde de euro pana la finele lui august, inclusiv pentru plati catre BCE si FMI. In noaptea de luni spre marti, Grecia a inregistrat un nou default, dupa ce nu a reusit sa onoreze o scadenta catre FMI.
Statul grec a reusit insa sa plateasca marti 148 de milioane de euro catre creditori privati din Japonia. O picatura de apa in raport cu o datorie de aproape 312 miliarde de euro. Dar Atena continua sa plateasca pe cat posibil datoria privata, deoarece un default in raport cu sectorul privat ar putea antrena consecinte mult mai grave decat incetarea de plati in raport cu creditorii publici.
astazi, in ziua votului, functionarii vor intra in greva, la cererea sindicatului Adedy, prima dupa ce Syriza a ajuns la putere.

Angela Merkel a declarat la Sarajevo că se opune unei reduceri a datoriei grecești, în condițiile în care FMI a estimat că o astfel de măsură este chiar necesară, informează Agerpres.
”Am spus că o reducere în sens clasic (a datoriei) este, pentru mine, în afara discuției. Iar aceasta nu s-a schimbat de alaltăieri (marți, de la summitul zonei euro de la Bruxelles) până astăzi”, a declarat cancelarul german în cadrul unei conferințe de presă.  ”În 2012, ne-am ocupat deja de sustenabilitatea datoriei, am decis deja amânări, am decalat deja până în 2020 rambursarea creditelor din fondul de salvgardare al zonei euro”, a amintit Merkel.

PUBLICITATE

Grecia cere o reducere a datoriei care se ridică la 320 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 180  la sută din PIB-ul țării.  Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a susținut această cerere în mod indirect, afirmând că o astfel de măsură este ”necesară”. Pe de altă parte, europenii, începând cu Germania, nu doresc reducerea datoriei.  Angela Merkel a mai declarat că, pentru moment, nu este în măsură să spună ce înseamnă noua cerere pentru ajutor înaintată de Atena, deci nu poate preciza ”nici dacă programul este suficient, nici ce va rezulta din aceasta în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei' Greciei”.