În această seară, se votează acordul privind datoria externă a Greciei.  Protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov, iar politiștii au răspuns cu gaze lacrimogene, pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.  Protestatarii au scandat” Nu pentru politicile UE , BCE și FMI 

", informează sursa citată...În această seară, se votează acordul privind datoria externă a Greciei. 

Protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov, iar politiștii au răspuns cu gaze lacrimogene, pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.  Protestatarii au scandat” Nu pentru politicile UE , BCE și FMI ", informează sursa citată.  Mai devreme, în cursul acestei zile, zeci de mii de greci au mărșăluit pe străzile din Atena pentru a manifesta împotriva noului plan de salvare a Greciei.  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro.  Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro.   Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

La Atena, o serie de partizani ai premierului apreciaza ca acordul de luni dimineata constituie o tradare a vointei populare exprimate in referendumul din 5 iunie, cand 61% dintre greci au spus nu austeritatii.   Cu toate acestea, guvernul s-a supus cerintelor creditorilor internationali si a trimis marti seara Parlamentului un prim proiect de lege care prevede cresterea TVA si introducerea unei legi de aur bugetare.  Este o conditie necesara, dar nu si suficienta, pentru continuarea unui proces care ar trebui sa duca, in cateva saptamani, la semnarea unui noi plan de sustinere financiara in valoare de circa 82 de miliarde de euro.  "Acest acord va trece cu voturile opozitiei, dar nu si ale poporului", avertizase ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis. Noua Democratie (conservatorii), Pasok (socialistii) si Potami (centru stanga) au promis ca vor vota legea.  Grecia trebuie sa gaseasca 12 miliarde de euro pana la finele lui august, inclusiv pentru plati catre BCE si FMI. In noaptea de luni spre marti, Grecia a inregistrat un nou default, dupa ce nu a reusit sa onoreze o scadenta catre FMI.
Statul grec a reusit insa sa plateasca marti 148 de milioane de euro catre creditori privati din Japonia. O picatura de apa in raport cu o datorie de aproape 312 miliarde de euro. Dar Atena continua sa plateasca pe cat posibil datoria privata, deoarece un default in raport cu sectorul privat ar putea antrena consecinte mult mai grave decat incetarea de plati in raport cu creditorii publici.
astazi, in ziua votului, functionarii vor intra in greva, la cererea sindicatului Adedy, prima dupa ce Syriza a ajuns la putere.

Angela Merkel a declarat la Sarajevo că se opune unei reduceri a datoriei grecești, în condițiile în care FMI a estimat că o astfel de măsură este chiar necesară, informează Agerpres.
”Am spus că o reducere în sens clasic (a datoriei) este, pentru mine, în afara discuției. Iar aceasta nu s-a schimbat de alaltăieri (marți, de la summitul zonei euro de la Bruxelles) până astăzi”, a declarat cancelarul german în cadrul unei conferințe de presă.  ”În 2012, ne-am ocupat deja de sustenabilitatea datoriei, am decis deja amânări, am decalat deja până în 2020 rambursarea creditelor din fondul de salvgardare al zonei euro”, a amintit Merkel.

PUBLICITATE

Grecia cere o reducere a datoriei care se ridică la 320 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 180  la sută din PIB-ul țării.  Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a susținut această cerere în mod indirect, afirmând că o astfel de măsură este ”necesară”. Pe de altă parte, europenii, începând cu Germania, nu doresc reducerea datoriei.  Angela Merkel a mai declarat că, pentru moment, nu este în măsură să spună ce înseamnă noua cerere pentru ajutor înaintată de Atena, deci nu poate preciza ”nici dacă programul este suficient, nici ce va rezulta din aceasta în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei' Greciei”.

"Acordul este comparabil cu lovitura de stat a coloneilor produsă în Grecia în anul 1967. Summitul liderilor zonei euro este un fel de lovitură de stat; diferenţa majoră este că în anul 1967 nu au fost afectate proprietăţile publice, pe când acum s-a cerut vânzarea tuturor proprietăţilor publice...", a adăugat Varoufakis, potrivit ziarului La Repubblica.

Yanis Varoufakis, fost aliat al premierului de extremă-stânga Alexis Tsipras, a demisionat imediat după referendumul organizat în Grecia pe tema măsurilor propuse de creditorii internaţionali. Varoufakis a explicat demisia prin faptul că prezenţa sa nu ar mai fi fost dorită la reuniunile cu creditorii internaţionali.  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro.  Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro, a declarat premierul Alexis Tsipras. "Acordul este dificil dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat Tsipras.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

Cel mai mare exportator mondial nu se simte bine. Bursele sunt pe roșu, iar Banca Centrală a Chinei e în stare de alertă. Analiștii spun că efectele pe plan mondial se vor simți în curând, cu implicații asupra României: încetinirea activității economice și scăderea exporturilor.

Criza din Grecia pare să fie o furtună într-un pahar cu apă față de uraganul ce vine dinspre est. Piața de capital din China a fost puternic afectată ieri, când peste 40% dintre acţiunile companiilor au fost suspendate de la tranzacţionare, pe fondul declinului puternic al cotaţiilor înregistrat în ultimele zile. Efectele se vor propaga asupra economiei mondiale, cu impact și asupra țării noastre, arată Mihai Ionescu, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR). “2000 de miliarde de dolari înseamnă exact investițiile chineze în Statele Unite și de 13 ori PIB-ul României. Orice cutremur în cadrul marilor puteri – China, SUA, UE, Japonia, face ca reculul să se resimtă în toată lumea. Numai criza din Grecia a produs dureri de cap în Europa și SUA. China este a doua putere economică a lumii și primul exportator mondial. Este locul de unde se dă ora exactă în foarte multe sectoare: metalurgie, materii prime pentru sectorul textil, masă lemnoasă etc. Furtuna din China va bulversa toate piețele. Vor fi afectate bursele de materie primă, de capital, cu impact și asupra costurilor de împrumut și a datoriilor externe”.

Uniunea Europeană a creat premisele pentru creşterea partidelor eurosceptice. Europenii trebuie să continue jocul ori să ofere un compromis pe care nu l-ar fi oferit înainte de votul din Grecia. Prima variantă ar duce la părerea despre UE că este un potenţial inamic al naţiunilor care trec prin perioade grele, iar a doua variantă ar costa credibilitatea liderilor europeni în negocieri viitoare.

Totuşi, dacă Grecia se retrage din UE, impactul asupra euro va fi trivial, însă ce ar putea fi extrem de periculos este părăsirea zonei euro şi supravieţuirea sau chiar înflorirea. Grecia are trei surse alternative de bani. În primul rând Rusia, cu care Grecia are o relaţie cel puţin din anii ’70, lucru care a iritat SUA şi UE. Rusia, pe de altă parte, este interesată de o pârghie pe care să o folosească împotriva europenilor şi americanilor. Rusia nu a spus oficial că va împrumuta Grecia, dar şi-a anunţat interesul pentru unele active greceşti. O altă sursă de finanţare pentru Grecia, deşi mai puţin probabilă decât Rusia, este China şi unii dintre partenerii acesteia. China încearcă să se poziţioneze ca o putere globală veritabilă, iar un ajutor dat Greciei ar crea influenţă regională la un cost scăzut, consideră analistul Stratfor. În sfârşit, mai există şi posibilitatea de finanţare de la fonduri de tip hedge şi firme cu capital privat americane, iar guvernul american nu le va descuraja, mai ales din cauza riscului ca Grecia să fie finanţată de Rusia sau de China. După colaps, Grecia ar putea deveni o oportunitate interesantă pentru investiţii. Grecia este valoroasă, iar în lipsa datoriei, reprezintă o investiţie cu risc mare, dar atractivă.  "Liderii europeni s-au pus singuri într-o poziţie dificilă. Dacă îşi menţin poziţia, deschid uşa ideii că există viaţă după Uniunea Europeană, iar aceasta este ideea pe care liderii europeni nu vor să o valideze. Astfel, este posibil ca UE să negocieze cu Grecia o înţelegere pe care aceştia o pot accepta, dar acesta este un alt precedent pe care UE nu şi-l dorea. Pe lângă toate acestea, Germania îşi face griji pentru viitorul Uniunii Europene. Germanii sunt mai puţin îngrijoraţi de euro sau de datoria Greciei decât sunt de zona de liber schimb, care absoarbe părţi importante din exporturile lor masive. Ochii trebuie să fie pe Germania acum, este în topul leadership-ului european şi va lua următoarea decizie – nu pentru binele UE, dar pentru binele Germaniei", conchide Friedman.