Numărul cetăţenilor români, bulgari şi polonezi a crescut foarte mult la Bruxelles, din 2000 până în prezent, relevă studiul realizat de Institutul de Statistică şi Analiză din Bruxelles (ISAB).

"În anii '90, erau puţin peste 2000 de persoane provenind din aceste trei ţări, iar acum sunt 65.000. Într-adevăr, înseamnă o creştere foarte mare în ultimii 20 de ani", a declarat Jean-Pierre Hermia, coordonatorul studiului. Populaţia formată din cetăţenii celor trei ţări a crescut de mai bine de 30 de ori într-un deceniu, spune el.  Potrivit studiului, odată cu intrarea României, Bulgariei şi Poloniei în Uniunea Europeană (UE) în anii 2000, cetăţenii acestor ţări au avut un acces mai mare la piaţa europeană a locurilor de muncă, inclusiv la cea din Belgia. Dar, în timp ce ofertele de muncă din străinătate s-au înmulţit pentru cetăţenii acestor ţări, nivelul lor de trai a început să scadă, fiindu-le din ce în ce mai greu să se întreţină, mai ales în România şi Bulgaria.  După cum se precizează în studiu, românii sunt cei mai numeroşi dintre cei care au migrat la Bruxelles. "Ei constituie cea de-a treia naţionalitate străină. În 2015 i-au depăşit pe italieni. Aproximativ 34.000 de români locuiesc în regiunea Bruxelles-Capitale", la nord-est de Pentagon, precizează Jean-Pierre Hermia.

Lucrurile stau altfel în ceea ce-i priveşte pe bulgari. "Este interesant. De fapt, bulgarii sunt foarte concentraţi în zona străzii Haecht, unde se află cartierul istoric al turcilor, în regiunea Bruxelles-Capitale", afirmă Jean-Pierre Hermia. De asemenea, "spre exemplu la Saint Josse sunt mai mulţi bulgari decât turci", dacă nu se ţine cont de turcii care au devenit belgieni. Studiul arată cât de mult se schimbă cartierele, dar şi şcolile şi companiile din întreaga regiune.

În această seară, se votează acordul privind datoria externă a Greciei.  Protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov, iar politiștii au răspuns cu gaze lacrimogene, pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.  Protestatarii au scandat” Nu pentru politicile UE , BCE și FMI 

", informează sursa citată...În această seară, se votează acordul privind datoria externă a Greciei. 

Protestatarii au aruncat cu cocktailuri Molotov, iar politiștii au răspuns cu gaze lacrimogene, pentru dispersarea manifestanţilor violenţi.  Protestatarii au scandat” Nu pentru politicile UE , BCE și FMI ", informează sursa citată.  Mai devreme, în cursul acestei zile, zeci de mii de greci au mărșăluit pe străzile din Atena pentru a manifesta împotriva noului plan de salvare a Greciei.  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro.  Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro.   Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

La Atena, o serie de partizani ai premierului apreciaza ca acordul de luni dimineata constituie o tradare a vointei populare exprimate in referendumul din 5 iunie, cand 61% dintre greci au spus nu austeritatii.   Cu toate acestea, guvernul s-a supus cerintelor creditorilor internationali si a trimis marti seara Parlamentului un prim proiect de lege care prevede cresterea TVA si introducerea unei legi de aur bugetare.  Este o conditie necesara, dar nu si suficienta, pentru continuarea unui proces care ar trebui sa duca, in cateva saptamani, la semnarea unui noi plan de sustinere financiara in valoare de circa 82 de miliarde de euro.  "Acest acord va trece cu voturile opozitiei, dar nu si ale poporului", avertizase ministrul Energiei, Panagiotis Lafazanis. Noua Democratie (conservatorii), Pasok (socialistii) si Potami (centru stanga) au promis ca vor vota legea.  Grecia trebuie sa gaseasca 12 miliarde de euro pana la finele lui august, inclusiv pentru plati catre BCE si FMI. In noaptea de luni spre marti, Grecia a inregistrat un nou default, dupa ce nu a reusit sa onoreze o scadenta catre FMI.
Statul grec a reusit insa sa plateasca marti 148 de milioane de euro catre creditori privati din Japonia. O picatura de apa in raport cu o datorie de aproape 312 miliarde de euro. Dar Atena continua sa plateasca pe cat posibil datoria privata, deoarece un default in raport cu sectorul privat ar putea antrena consecinte mult mai grave decat incetarea de plati in raport cu creditorii publici.
astazi, in ziua votului, functionarii vor intra in greva, la cererea sindicatului Adedy, prima dupa ce Syriza a ajuns la putere.

Angela Merkel a declarat la Sarajevo că se opune unei reduceri a datoriei grecești, în condițiile în care FMI a estimat că o astfel de măsură este chiar necesară, informează Agerpres.
”Am spus că o reducere în sens clasic (a datoriei) este, pentru mine, în afara discuției. Iar aceasta nu s-a schimbat de alaltăieri (marți, de la summitul zonei euro de la Bruxelles) până astăzi”, a declarat cancelarul german în cadrul unei conferințe de presă.  ”În 2012, ne-am ocupat deja de sustenabilitatea datoriei, am decis deja amânări, am decalat deja până în 2020 rambursarea creditelor din fondul de salvgardare al zonei euro”, a amintit Merkel.

PUBLICITATE

Grecia cere o reducere a datoriei care se ridică la 320 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă 180  la sută din PIB-ul țării.  Directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, a susținut această cerere în mod indirect, afirmând că o astfel de măsură este ”necesară”. Pe de altă parte, europenii, începând cu Germania, nu doresc reducerea datoriei.  Angela Merkel a mai declarat că, pentru moment, nu este în măsură să spună ce înseamnă noua cerere pentru ajutor înaintată de Atena, deci nu poate preciza ”nici dacă programul este suficient, nici ce va rezulta din aceasta în ceea ce privește sustenabilitatea datoriei' Greciei”.

"Acordul este comparabil cu lovitura de stat a coloneilor produsă în Grecia în anul 1967. Summitul liderilor zonei euro este un fel de lovitură de stat; diferenţa majoră este că în anul 1967 nu au fost afectate proprietăţile publice, pe când acum s-a cerut vânzarea tuturor proprietăţilor publice...", a adăugat Varoufakis, potrivit ziarului La Repubblica.

Yanis Varoufakis, fost aliat al premierului de extremă-stânga Alexis Tsipras, a demisionat imediat după referendumul organizat în Grecia pe tema măsurilor propuse de creditorii internaţionali. Varoufakis a explicat demisia prin faptul că prezenţa sa nu ar mai fi fost dorită la reuniunile cu creditorii internaţionali.  Liderii zonei euro au ajuns, luni dimineaţă, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro.  Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 35 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro, a declarat premierul Alexis Tsipras. "Acordul este dificil dar am evitat continuarea retragerilor activelor în străinătate. Am evitat un plan de strangulare financiară şi de prăbuşire a sistemului bancar. În această bătălie dură, am reuşit să obţinem restructurarea datoriilor", a afirmat Tsipras.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

Cel mai mare exportator mondial nu se simte bine. Bursele sunt pe roșu, iar Banca Centrală a Chinei e în stare de alertă. Analiștii spun că efectele pe plan mondial se vor simți în curând, cu implicații asupra României: încetinirea activității economice și scăderea exporturilor.

Criza din Grecia pare să fie o furtună într-un pahar cu apă față de uraganul ce vine dinspre est. Piața de capital din China a fost puternic afectată ieri, când peste 40% dintre acţiunile companiilor au fost suspendate de la tranzacţionare, pe fondul declinului puternic al cotaţiilor înregistrat în ultimele zile. Efectele se vor propaga asupra economiei mondiale, cu impact și asupra țării noastre, arată Mihai Ionescu, secretarul general al Asociației Naționale a Exportatorilor și Importatorilor din România (ANEIR). “2000 de miliarde de dolari înseamnă exact investițiile chineze în Statele Unite și de 13 ori PIB-ul României. Orice cutremur în cadrul marilor puteri – China, SUA, UE, Japonia, face ca reculul să se resimtă în toată lumea. Numai criza din Grecia a produs dureri de cap în Europa și SUA. China este a doua putere economică a lumii și primul exportator mondial. Este locul de unde se dă ora exactă în foarte multe sectoare: metalurgie, materii prime pentru sectorul textil, masă lemnoasă etc. Furtuna din China va bulversa toate piețele. Vor fi afectate bursele de materie primă, de capital, cu impact și asupra costurilor de împrumut și a datoriilor externe”.