Fenomenul de imigrație masivă, cu care se confruntă Europa la ora actuală, amenință însăși civilizația de pe bătrânul continent, a avertizat premierul Ungariei, citat de AFP.  "O migraţie în masă are loc în prezent în lume şi ea ar putea schimba faţa civilizaţiei europene. Dacă acest lucru se va întâmpla, va fi ireversibil. Dacă vom ajunge la o Europă multiculturală, nu vom mai putea să ne întoarcem înapoi, nici la o Europă creştină, nici la o lume a culturilor naţionale", a subliniat Viktor Orban, la o conferință desfășurată la Budapesta, avertizând că, dacă facem acum o greşeală, aceasta va fi una ireparabilă.  Declaraţia premierului maghiar vine în contextul în care Comisia Europeană vrea repartizarea statelor membre ale UE, prin cote obligatorii, a numărului tot mai mare de imigranţi ilegali din Africa şi Orientul Mijlociu care sosesc în Europa. Mai multe state şi-au exprimat opoziţia faţă de această propunere, pe care Viktor Orban a calificat-o drept "absurdă".

Liderii Uniunii Europene şi reprezentanţii statelor membre ale Parteneriatului Estic au semnat, la Riga, o declaraţie, potrivit căreia UE îşi reafirmă susţinerea faţă de cele şase state asociate. Republica Moldova, considerată ”performerul” parteneriatului, ar fi dorit să primească asigurări pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina şi Georgia ar fi sperat la liberalizarea vizelor, însă în concluziile Summitului nu se regăsesc aceste lucruri.

În ce priveşte aşteptările Moldovei, Georgiei şi Ucrainei, încă dinaintea summitului acestea au fost spulberate. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la sosire, că cele şase state partenere nu sunt pregătite să adere la Uniunra Europeană.  ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din ele. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi', a subliniat preşedintele Comisiei Europene.   Mai mult, în declaraţia adoptată, se arată şi faptul că UE este sceptică vizavi de respectarea suveranităţii statelor şi a integrităţii teritoriale, despre care se afirmă că ”nu pot fi luate ca pe un drept în secolul 21 pe teritoriul european”, făcând referire la evenimentele din Ucraina şi Georgia. Din acest motiv, liderii europeni vor susţine în continuare independenţa Ucrainei, cerându-le partenerilor să respecte prevederile pactului de la Minsk.  ”Cerem urgent eliberarea tuturor ostaticilor şi a persoanelor reţinute în mod ilegal. Uniunea Europeană îşi reafirmă poziţiile luate după Summitul din Ucraina de pe 27 aprilie, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopol”, se arată în declaraţia adoptată.

După sosirea oficială, liderii UE au ţinut să sublinieze faptul că Parteneriatul Estic nu este creat împotriva Rusiei şi că nu este un afront adus Kremlinului, aşa cum partea rusă a afirmat.

”Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar să fiu sincer: frumuseţea chiar contează. Dacă Rusia ar fi mai şarmantă, mai atractivă, poate ar mai compensa faptul că este distructivă, agresivă şi foloseşte violenţa împotriva vecinilor ei”, a transmis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la deschiderea Summitului Parteneriatului Estic.

Mai mult, ministrul de Externe al Marii Britanii, Philip Hammond, a punctat şi faptul că fiecare stat ”are libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor, făcând referire la influenţa Rusiei în statele partenere.  Acest lucru a fost inclus şi în declaraţia adoptată la finalul summitului. ”Participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a decide liber nivelul de ambiţie şi obiectvele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană. Este la latitudinea UE şi a partenerilor suverani să decidă cum vor proceda în relaţiile lor”, se arată în declaraţia adoptată.

La finalul summitului de la Riga, şi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit de rezultate, reiterând faptul că Moldova are nevoie de Uniunea Europeană.

”Atingem obiectivul parteneriatului estic. Perspectiva pentru Moldova, după părerea mea, trebuie să rămână una europeană”, a spus Iohannis, la Riga.

Ultimul Summit al Parteneriatului Estic a fost în 2013, la Vilnius, cel mai mare eşec fiind pentru Ucraina. Imediat după, situaţia în Ucraina a degenerat, culminând cu EuroMaidanul şi, mai apoi, cu războiul cu Rusia şi anexarea Crimeei de către Rusia. După Summitul de la Vilnius însă, mare câştigător a fost Republica Moldova care, în februarie 2014, a obţinut liberalizarea vizelor, iar în iunie  2014 a semnat Acordul de Asociere cu UE. De altfel, Republica Moldova este văzută ca statul cu cele mai mari performanţe din cadrul Parteneriatului Estic.

Adevarul economic din Romania nu falsurile guvernamentale ...

'60% dintre companiile din economia românească având active de peste 1,5 milioane de euro sunt în dificultate, se confruntă cu un impas financiar şi trebuie să facă ceva. Atrag atenţia asupra faptului că aceste companii sunt în insolvenţă iminentă sau în dificultate. Vorbim aici de multe companii mici şi medii din România. Concluziile care reies de aici sunt că scăderea numărului de insolvenţe este un indicator cantitativ neconcludent despre starea economiei româneşti. Companiile aflate în impas şi care au trecut prin insolvenţă nu şi-au revenit semnificativ. Insolvenţa este un concept foarte mult folosit în funcţie de obiectivul pe care ni-l propunem. Multe companii apelează la insolvenţă atunci când vor să-şi atingă anumite scopuri. Insolvenţa este o stare de fapt ce trebuie constatată şi înţeleasă. Cu cât se sesizează mai repede, cu atât şansele de a salva o companie sunt mai mari. Fac un apel la presa de specialitate să nu mai folosească insolvenţa pentru senzaţional. Nu este relevant acest lucru pentru starea economiei româneşti', a explicat Cionca.  În context, el a arătat că, la nivelul primelor trei luni din 2015, numărul companiilor din România aflate în insolvenţă a scăzut cu 56% faţă de anul anterior, dintre care 84% erau reprezentate de companii care nu aveau activitate.

'Percepţia, la ora actuală, faţă de insolvenţă din România este că numărul companiilor aflate în insolvenţă a scăzut cu 56% în primele trei luni, dar la o analiză mult mai atentă încercăm să vedem care sunt cauzele acestei scăderi: este vorba despre o însănătoşire a economiei româneşti sau vorbim despre efectul a altceva?', a spus reprezentantul CITR Group.  Potrivit acestuia, în anul 2013, au fost 8.402 cazuri în care au fost deschise proceduri generale de insolvenţă pentru companii, iar alte 21.000 de cazuri au vizat deschiderea de proceduri simplificate, pentru companii care nu aveau fonduri sau active. În 2014, până la intrarea în vigoare a noii legi a insolvenţei, au fost două situaţii, respectiv 5.547 de companii aflate într-o procedură generală a insolvenţei şi 12.936 de companii confruntate cu proceduri simplificate.  'Ulterior, după intrarea în vigoare a noii legi, s-au deschis 1.309 proceduri generale şi 1.599 de proceduri simplificate. Scăderea a fost cauzată, spunem noi, de introducerea pragului de 40.000 de lei impus de Legea 85/2014 pentru deschiderea procedurii. O altă cauză a fost că majoritatea companiilor mici au fost lichiditate sau radiate. Din totalul companiilor intrate în insolvenţă în anul 2014, un procentaj de 84% erau companii fără active, fără bunuri', a precizat Andrei Cionca.

Conform datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), numărul societăţilor intrate în insolvenţă a scăzut, în primul trimestru din acest an, cu 57,59%, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014, ajungând la 2.884 unităţi. Faţă de nivelul din luna februarie, în martie, numărul firmelor intrate în insolvenţă a crescut cu 52,18%.

Cel mai mare număr a fost înregistrat în municipiul Bucureşti, respectiv 576, în scădere cu 51,27%. Pe următoarea poziţie se situează judeţul Constanţa cu 145 (-33,79%), urmat de judeţele Bihor şi Maramureş cu acelaşi număr de insolvenţe, respectiv 143.

În primul trimestru au fost înmatriculate 29.558 persoane fizice şi juridice, cu 0,9% mai multe decât în aceeaşi perioadă din 2014. Cele mai multe înmatriculări au fost realizate în Bucureşti, respectiv 5.052, pe locurile următoare aflându-se judeţele Cluj, cu 1.515, şi Timiş, cu 1.230. Din punct de vedere al clasificării CAEN, cele mai multe înmatriculări, 8.414, au fost înregistrate în domeniul 'Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor', în scădere cu 15,29% faţă de ianuarie - martie 2014.

Nivelul ridicat şi în creştere al cheltuielilor guvernamentale a stat la baza problemelor fiscale ale Franţei în ultimele decenii, potrivit FMI.  "În Franţa are loc o redresare economică solidă, pe termen scurt, dar rigiditatea structurală continuă să afecteze perspectivele pe termen lung", potrivit unui raport al Fondului referitor la perspectivele economiei franceze.  Raportul arată că se impun în continuare eforturi pentru rezolvarea problemelor fundamentale ale Franţei, respectiv şomajul structural ridicat, potenţialul scăzut de creştere şi cheltuielile publice record.  Avertismentul FMI vine într-o perioadă dificilă pentru zona euro, cu temeri în creştere legate de riscul intrării Greciei în incapacitate de plată, care ar afecta întreaga uniune monetară. Comisia Europeană anticipează pentru acest an o rată a şomajului de 10,3%, care va scădea uşor anul viitor, la 10%. Potrivit Comisiei, PIB-ul Franţei va avansa în acest an cu 1,1% şi cu 1,7% în 2016.  Preşedintele francez Francois Hollande s-a angajat să reducă rata şomajului, care în martie a fost de 10,6%, conform datelor Eurostat. Problema este importantă pentru Hollande, care a spus că nu va mai candida la preşedinţie în 2017, dacă nu va reuşi să creeze mai multe locuri de muncă.

OPEC ar putea inunda piaţa cu petrol timp de ani de zile, dacă va opta să nu modifice plafonul de producţie al organizaţiei, la o reuniune mult aşteptată din luna iunie, relatează MarketWatch.  "Dacă nu vor face nimic şi nu vor găsi o cale să se pună de acord, vom pluti cu toţii într-o supraproducţie de petrol pentru foarte mult timp", a avertizat Kevin Kerr, preşedintele Kerr Trading International.  Discuţiile despre producţia de petrol a OPEC au reapărut odată cu apropierea viitoarei reuniuni a organizaţiei, după cea care a avut loc în noiembrie 2014, la care participanţii au decis să nu modifice producţia, provocând scăderea cotaţiilor. OPEC a menţinut în ultimii trei ani nivelul cumulat al producţiei de ţiţei la 30 de milioane de barili pe zi, iar analiştii anticipează că organizaţia va menţine acest plafon şi la reuniunea din 5 iunie de la Viena.  "Dacă OPEC va decide să nu modifice plafonul va da un semnal important că este hotărâtă să continue această politică pentru a nu ceda din cota de piaţă, chiar dacă preţurile scad din acest motiv", a spus Bhushan Bahree, director la IHS pentru cercetări în domeniul OPEC şi al Orientului Mijlociu.  În luna aprilie, OPEC a livrat 30,93 milioane de barili de petrol pe zi, aceasta fiind cea mai mare producţie a organizaţiei după noiembrie 2012. Producţia Arabiei Saudite, cel mai mare producător din cadrul OPEC, este în creştere, depăşind în aprilie 10 milioane de barili pe zi.

Fostul premier italian Silvio Berlusconi avertizează că este inevitabil ca Italia să renunţe la moneda euro şi să revină la liră, dacă Uniunea Europeană va continua să aplice actualele reglementări economice. "Revenirea la liră va fi inevitabilă, vrând-nevrând, dacă Europa va continua să acţioneze aşa cum a făcut în aceşti ani de criză, impunând reguli şi modele care au agravat situaţia în ţări precum Italia", a declarat Berlusconi într-un interviu pentru publicaţia Giornale di Umbria.
"Moneda euro a fost o idee corectă, născută şi gestionată în mod greşit. Recunosc că în ultimele luni situaţia s-a mai schimbat, mai ales datorită lui Mario Draghi, pe care, după cum ştiţi, eu l-am propulsat la conducerea Băncii Centrale Europene, blocând candidatul cancelarului german Angela Merkel", a mai declarat Belusconi.  "Sigur că Mario Draghi, fiind singur, nu a putut face miracole, dar a luat decizii importante, inclusiv cea de reducere a valorii monedei euro pentru a stimula exporturile şi cea de a injecta lichidităţi. Sunt două decizii care merg în direcţia indicată de noi. Efectul este că Europa a început creşterea economică, după ani de criză: întreaga Europă, cu excepţia Italiei şi a câtorva alte ţări. Poate că premierul Matteo Renzi ar trebui să reflecteze asupra acestei situaţii", a mai spus Berlusconi... in realitate moneda Euro a fost "inventata pentru a facilita preluarea capacitatilor de productie, energetice si a resurselor natural ale tarilor Europei de catre Rusia . Rusii (ststul) este in present actioner majoritar in toate companiile de anvergura din Europa - urma ca Germania sa preia administrarea tuturor tarilor cotropite economic de rusi, iar Grecia a fost un test de inceput prin numirea unui "guvernator german" in persoana lui horst reichenbach - GRECII SE OPUN - EXCELENT !!!!!-  IN CURIND SE VOR ALATURA SI ITALIENII, PORTUGHEZII SI SPANIOLII - ISLANDA SI IRLANDA DEJA FAC OPINIE SEPARATA !!!!