Cele 28 de țări membre ale UE și șase țări din fosta Uniune Sovietică s-au întâlnit la Riga, cu ocazia unui summit privind Parteneriatul estic, subminat de criza ucraineană. Liderii UE, în frunte cu Angela Merkel, au dat asigurări joi că-şi vor consolida cooperarea cu țările din Est, dar au fost evazivi în privinţa speranţelor de aderare, ceea ce potoli setea Rusia, ostilă oricărei "intruziuni" în sfera sa de influență. "Parteneriatul estic nu este un instrument de extindere al Uniunii Europene, ci de apropiere de Uniunea Europeană", a subliniat cancelarul german Angela Merkel, la sosirea în Riga. Ucraina, Republica Moldova şi Georgia doresc să adere la Uniunea Europeană”, mai citim în Le Monde.  „Merkel, Hollande şi Tsipras discută despre catastrofa financiară a Greciei”, titrează The Wall Street Journal.

PUBLICITATE

„Angela Merkel and François Hollande au afirmat, în cursul discuţiilor cu premierul grec Alexis Tsipras că vor sprijini personal, dacă va fi necesar, o soluţie de urgenţă pentru pentru catastrofa financiară a Greciei, potrivit unui oficial de la Atena.”

„Mesaj delirant după ce Palmyra a căzut în mâinile ISIS: Am terminat!”, titrează The New York Times. „În Palmyra, Siria și la Ramadi, în Irak, Statul Islamic a practicat strategia unui război de uzură, slăbirind adversarul, pentru ca apoi să-l strivească.”..„Înainte de summit-ul de la Riga, Angela Merkel trânteşte ușa în nas unei noi extinderi a UE”, scrie Le Monde.

Romania delapidata

Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a avansat posibilitatea ca Grecia să aibă nevoie de o monedă paralelă alături de euro dacă discuţiile cu creditorii internaţionali eşuează, au declarat vineri pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.Schaeuble a menţionat ideea la o recentă reuniunea dar fără a o susţine, susţin sursele. Oficialul german a citat exemplul statului Muntenegru, care foloseşte euro dar nu este membru al zonei euro.

Declaraţiile sugerează că unii oficiali germani se pregătesc pentru cel mai rău scenariu în cazul Greciei. În timp ce cancelarul Angela Merkel se pronunţă pentru menţinerea Greciei în zona euro, Schaeuble a afirmat că nu exclude ieşirea Greciei din blocul comunitar (Grexit).

'Suntem în mijlocul unor negocieri dificile. Problema este că premierul elen Alexis Tsipras conduce un scuter iar Wolfgang Schaeuble conduce un BMW blindat', susţine Jacob Funk Kirkegaard, de la Peterson Institute for International Economics în Washington.

Introducerea IOU (instrumente financiare informale care recunosc o datorie, dar nu garantează plata acesteia) ar putea face parte din scenariul în desfăşurare în cazul Greciei, susţin analiştii.

Analiştii Goldman Sachs International susţin că aranjamentele valutare din Muntenegru şi Kosovo ca posibile scenarii pentru 'situaţiile hibride care ar putea apărea în Grecia'. 'IOU ar putea fi folosite la acoperirea cheltuielilor interne şi ar circula alături de euro', se arată în raportul Goldman Sachs.AGERPRES

In primul trimestru al acestui an au fost deschise 2.740 de insolvente noi, in scadere cu aproximativ 58% fata de aceeasi perioada a anului anterior, cand s-au inregistrat 6.512 insolvente. Compania Coface a realizat, pe baza datelor furnizate de Registrul Comertului, o analiza din care reiese ca, raportat la 1.000 de firme active, incidenta insolventelor este de patru ori mai mare decat media inregistrata pe plan regional, Romania fiind pe prima pozitie din acest punct de vedere. Conform studiului, 98% din scaderea insolventelor se regaseste in rindul firmelor mici, in timp ce numarul companiilor insolvente care inregistreaza o cifra de afaceri peste un milion de euro  este in crestere cu 13%. Din punctul de vedere al distributiei sectoriale, in top 5 al sectoarelor cu cel mai ridicat nivel al insolventelor raportat la 1.000 de firme active se afla fabricarea produselor textile, asanarea si indepartarea gunoaielor, constructiile, HORECA si industria alimentara. Coface a analizat declaratiile financiare ale companiilor intrate in insolventa in perioada 2008 – 2013, observand ca una dintre principalele cauze a fost supraindatorarea. Astfel, companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de indatorare ajungand la aproape 95% in 2013), orientate spre investitii pe termen lung. Acestea insa nu au generat venituri suplimentare sau o crestere a productivitatii, iar veniturile medii au scazut, fara adaptarea corespunzatoare a cheltuielilor. Companiile care au intrat in insolventa in primul trimestru al anului 2015 au inregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creantelor, crescand gradual de la 82 de zile (2008) pana la 155 de zile (2013). Acest lucru a determinat achitarea din ce in ce mai lenta a facturilor catre furnizori, durata medie de plata aproape triplandu-se in aceeasi perioada, ajungand de la 85 de zile (2008) la 239 de zile (2013)

"În perioada iulie-august, Ministerul de Finanţe trebuie să împrumute de la partenerii Greciei 6,7 miliarde de euro, într-un fel sau altul, pentru răscumpărarea unor obligaţiuni din programul SMP", a spus Varoufakis într-o conferinţă la Atena, referindu-se la obligaţiuni cumpărate de BCE în cadrul Securities Market Programme, în perioada 2010-2011. "Răscumpărarea acestor obligaţiuni ar trebui să fie amânată pentru viitorul îndepărtat. Asta este clar", a apreciat ministrul.

"Este necesar ca aceste obligaţiuni care încă sunt blocate de BCE să fie eşalonate în viitoarul îndepărtat. Cum s-ar putea face acest lucru? Printr-un schimb. Ideea unui schimb între Guvernul Greciei şi BCE umple de teamă inima domnului Mario Draghi. Pentru că ştiţi că domnul Draghi este în conflict cu Bundesbank (Banca centrală a Germaniei), care se opune măsurilor de relaxare cantitativă", a spus Varoufakis în Parlamentul de la Atena.

Grecia a reintrat în recesiune în primul trimestru, cu o contracţie a PIB de 0,2%, după un declin de 0,4% în trimestrul anterior. Contracţia economică sporeşte presiunile asupra Guvernului condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, constrâns să adopte măsurile cerute de creditorii ţării pentru deblocarea programului de ajutor de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro. Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis marţi să nu înăsprească termenii asistenţei financiare de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance – ELA) pentru băncile din Grecia şi a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro.

"Deşi li se atrage atenţia să nu dea datele personale, să fie atenţi unde plătesc cu cardul, în foarte multe cazuri vorbeşti la pereţi. Şi se întâmplă (fraude -n.r.) şi atunci spune că nu a ştiut, că nu e treaba lui etc. Aici este unul dintre punctele foarte greu de depăşit. Eu nu am cum să îl văd pe cel care, de bună voie, şi-a dat toate datele şi apoi vine şi spune "nu am fost eu"", a subliniat Septimiu Tulpan reprezentantul ARB.  Septimiu Tulpan a mai menţionat că "în week-end a fost un atac la mai multe bănci, pe carduri de pe Facebook. Le-au luat la rând. Vroiau să transfere de pe Facebook în Israel. Şi asta pentru că se fac plăţi şi pe Facebook. Dar în momentul în care eu văd că un card pe care nu l-am emis deja a fost încercat de cinci ori pe Facebook să se facă o plată (acţionez - n.r.)", a mai spus oficialul ARB.  El mai dat un exemplu de fraudă sofisticată, de data aceasta de crimă organizată. "Ca să poată să fure din nişte conturi de card au intrat cu un soft prin instalaţia de aer condiţionat a unei clădiri ca să se instaleze. Le-au trebuit trei ani de zile ca să ajungă şi să poată să fraudeze cardul", a subliniat Septimiu Tulpan. Potrivit acestuia, băncile din sistemul bancar din România colaborează foarte bine pe această direcţie, pentru a mări viteza de reacţie şi a contracara tentativele de fraudă. Tulpan a menţionat că rezultatele acestei colaborări se văd prin dispariţia din România a unora dintre tentativele de fraudă la ATM.