Ministrul german de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a avansat posibilitatea ca Grecia să aibă nevoie de o monedă paralelă alături de euro dacă discuţiile cu creditorii internaţionali eşuează, au declarat vineri pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul.Schaeuble a menţionat ideea la o recentă reuniunea dar fără a o susţine, susţin sursele. Oficialul german a citat exemplul statului Muntenegru, care foloseşte euro dar nu este membru al zonei euro.

Declaraţiile sugerează că unii oficiali germani se pregătesc pentru cel mai rău scenariu în cazul Greciei. În timp ce cancelarul Angela Merkel se pronunţă pentru menţinerea Greciei în zona euro, Schaeuble a afirmat că nu exclude ieşirea Greciei din blocul comunitar (Grexit).

'Suntem în mijlocul unor negocieri dificile. Problema este că premierul elen Alexis Tsipras conduce un scuter iar Wolfgang Schaeuble conduce un BMW blindat', susţine Jacob Funk Kirkegaard, de la Peterson Institute for International Economics în Washington.

Introducerea IOU (instrumente financiare informale care recunosc o datorie, dar nu garantează plata acesteia) ar putea face parte din scenariul în desfăşurare în cazul Greciei, susţin analiştii.

Analiştii Goldman Sachs International susţin că aranjamentele valutare din Muntenegru şi Kosovo ca posibile scenarii pentru 'situaţiile hibride care ar putea apărea în Grecia'. 'IOU ar putea fi folosite la acoperirea cheltuielilor interne şi ar circula alături de euro', se arată în raportul Goldman Sachs.AGERPRES

In primul trimestru al acestui an au fost deschise 2.740 de insolvente noi, in scadere cu aproximativ 58% fata de aceeasi perioada a anului anterior, cand s-au inregistrat 6.512 insolvente. Compania Coface a realizat, pe baza datelor furnizate de Registrul Comertului, o analiza din care reiese ca, raportat la 1.000 de firme active, incidenta insolventelor este de patru ori mai mare decat media inregistrata pe plan regional, Romania fiind pe prima pozitie din acest punct de vedere. Conform studiului, 98% din scaderea insolventelor se regaseste in rindul firmelor mici, in timp ce numarul companiilor insolvente care inregistreaza o cifra de afaceri peste un milion de euro  este in crestere cu 13%. Din punctul de vedere al distributiei sectoriale, in top 5 al sectoarelor cu cel mai ridicat nivel al insolventelor raportat la 1.000 de firme active se afla fabricarea produselor textile, asanarea si indepartarea gunoaielor, constructiile, HORECA si industria alimentara. Coface a analizat declaratiile financiare ale companiilor intrate in insolventa in perioada 2008 – 2013, observand ca una dintre principalele cauze a fost supraindatorarea. Astfel, companiile respective au atras resurse financiare suplimentare (gradul de indatorare ajungand la aproape 95% in 2013), orientate spre investitii pe termen lung. Acestea insa nu au generat venituri suplimentare sau o crestere a productivitatii, iar veniturile medii au scazut, fara adaptarea corespunzatoare a cheltuielilor. Companiile care au intrat in insolventa in primul trimestru al anului 2015 au inregistrat o dublare a duratei medii de colectare a creantelor, crescand gradual de la 82 de zile (2008) pana la 155 de zile (2013). Acest lucru a determinat achitarea din ce in ce mai lenta a facturilor catre furnizori, durata medie de plata aproape triplandu-se in aceeasi perioada, ajungand de la 85 de zile (2008) la 239 de zile (2013)

"În perioada iulie-august, Ministerul de Finanţe trebuie să împrumute de la partenerii Greciei 6,7 miliarde de euro, într-un fel sau altul, pentru răscumpărarea unor obligaţiuni din programul SMP", a spus Varoufakis într-o conferinţă la Atena, referindu-se la obligaţiuni cumpărate de BCE în cadrul Securities Market Programme, în perioada 2010-2011. "Răscumpărarea acestor obligaţiuni ar trebui să fie amânată pentru viitorul îndepărtat. Asta este clar", a apreciat ministrul.

"Este necesar ca aceste obligaţiuni care încă sunt blocate de BCE să fie eşalonate în viitoarul îndepărtat. Cum s-ar putea face acest lucru? Printr-un schimb. Ideea unui schimb între Guvernul Greciei şi BCE umple de teamă inima domnului Mario Draghi. Pentru că ştiţi că domnul Draghi este în conflict cu Bundesbank (Banca centrală a Germaniei), care se opune măsurilor de relaxare cantitativă", a spus Varoufakis în Parlamentul de la Atena.

Grecia a reintrat în recesiune în primul trimestru, cu o contracţie a PIB de 0,2%, după un declin de 0,4% în trimestrul anterior. Contracţia economică sporeşte presiunile asupra Guvernului condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras, constrâns să adopte măsurile cerute de creditorii ţării pentru deblocarea programului de ajutor de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro. Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis marţi să nu înăsprească termenii asistenţei financiare de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance – ELA) pentru băncile din Grecia şi a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro.

"Deşi li se atrage atenţia să nu dea datele personale, să fie atenţi unde plătesc cu cardul, în foarte multe cazuri vorbeşti la pereţi. Şi se întâmplă (fraude -n.r.) şi atunci spune că nu a ştiut, că nu e treaba lui etc. Aici este unul dintre punctele foarte greu de depăşit. Eu nu am cum să îl văd pe cel care, de bună voie, şi-a dat toate datele şi apoi vine şi spune "nu am fost eu"", a subliniat Septimiu Tulpan reprezentantul ARB.  Septimiu Tulpan a mai menţionat că "în week-end a fost un atac la mai multe bănci, pe carduri de pe Facebook. Le-au luat la rând. Vroiau să transfere de pe Facebook în Israel. Şi asta pentru că se fac plăţi şi pe Facebook. Dar în momentul în care eu văd că un card pe care nu l-am emis deja a fost încercat de cinci ori pe Facebook să se facă o plată (acţionez - n.r.)", a mai spus oficialul ARB.  El mai dat un exemplu de fraudă sofisticată, de data aceasta de crimă organizată. "Ca să poată să fure din nişte conturi de card au intrat cu un soft prin instalaţia de aer condiţionat a unei clădiri ca să se instaleze. Le-au trebuit trei ani de zile ca să ajungă şi să poată să fraudeze cardul", a subliniat Septimiu Tulpan. Potrivit acestuia, băncile din sistemul bancar din România colaborează foarte bine pe această direcţie, pentru a mări viteza de reacţie şi a contracara tentativele de fraudă. Tulpan a menţionat că rezultatele acestei colaborări se văd prin dispariţia din România a unora dintre tentativele de fraudă la ATM.

Articol excelent - adevarat - sursa cotidianul

De când a sosit la guvernare, executivul lui Ponta anunţă creşteri economice continue şi record la nivelul UE. România se pregăteşte de un val de imigranţi din Europa Occidentală şi de peste Ocean. De atâta creştere economică americanii şi germanii au început să îşi pregătească bagajele pentru a pleca în noul El Dorado al planetei, România. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, un dinozaur iluzionist al finanţelor României de 15 ani, afirma recent că această creştere este nu doar robustă, ci şi sustenabilă. Pentru a clarifica, nu e vorba de echilibrul dintre creşterea economică şi mediu, de creşterea eonomică fără epuizarea resurselor disponibile şi cu grijă faţă de mediu, ci de conceptul de dezvoltare durabilă. Aşadar, creştere economică redcord în UE, robustă şi durabilă. Toate bune şi frumoase, dar de ce boul de contribuabil nu simte această creştere?! De ce nu avem investiţii, sute de kilometri de autostradă, alocări sporite la Sănătate, reduceri de taxe şi impozite, putere de cumpărare mai mare, salarii mai mari, consum sporit, locuri de muncă cu duiumul?! Suntem minţiţi în faţă sau boul de contribuabil e un nesimţit şi nu simte ceea ce Ponta şi Isărescu proslăvesc?!

Răspunsul e că realitatea bate hârtia.

Realitatea e că nu avem investiţii, nu avem sute de km de autostrăzi, nu avem reduceri de taxe, ci din contră, nu avem bani pentru spitale şi şcoli, nu avem explozie a segmentului de IMM, aşa că nu avem nici locuri de muncă, nici salarii mai bune şi deci nici consum sporit. Asta e realitatea. Pe hârtie lucrurile stau cum ne amăgesc Ponta şi veşnicul slujitor al guvernelor postdecembriste, Isărescu. Componenta esenţială a unui buget e capitolul Venituri. În funcţie de acest aspect prioritizezi apoi capitolul Cheltuieli, cu o atenţie sporită la Investiţii. Dacă Veniturile sunt făcute din pix, haosul e la el acasă. Iar Guvernul Ponta îşi creează bugetele pe hârtie, nu din încasări realizate, nici măcar din încasări prognozate, ci din încasări fictive. ANAF şi alte instituţii de Control şi abilitate în a lua măsuri pecuniare-financiare întocmesc o puzderie de procese-verbale de amenzi şi, mai ales, Decizii de Impunere. Zeci de milioane la firmele mici, sute de milioane la cele mijlocii, zeci de milioane la PFA-uri. CAS şi CASS calculat din burtă. Un talmeş balmeş de bani scriptici, care se raportează şi sunt cuprinşi apoi la capitolul Venituri. Numai că toate aceste acte sunt apoi contestate în Instanţă, care, cu capul pe umeri, le declară nule. Aşa că banii calculaţi la Venituri din aceste resurse NU EXISTĂ, deşi ei au fost cuprinşi în buget. Mai departe, la Cheltuieli, banii fictivi de mai sus sunt împărţiţi la ministere pentru a face Investiţii şi a fi alocaţi la cheltuieli funcţionale. Pe hârtie avem creştere economică. În realitate, jale! Baza piramidei, cea care cheltuie efectiv banii, e afectată imens, pentru că nu are ce cheltui deşi i s-au făcut alocări. Nu are cum demara Investiţii, pentru că nu are bani să plătească lucrări. Deşi i s-au alocat bani. Scriptici! În Sănătate e durere, autostrăzile sunt doar colorate pe Master Planul ministrului Rus, iar ISU nu are o nenorocită de pernă gonflabilă să salveze o viaţă omenească.

Veţi spune că nu e aşa, pentru că s-ar crea un blocaj imens la nivel naţional. Ei bine, nu se creează, pentru că ministerele nu sunt lăsate să moară. Ci doar să funcţioneze pe ralanti sau la nivel de avarie. Iar banii necesari, care astupă golul lăsat de banii scriptici, vin din… împrumuturi externe şi de pe piaţa interbancară. Nici nu e nevoie să ne credeţi pe noi, ci credeţi-i pe specialiştii care au întocmit Raportul de Audit de Performanţă al Curţii de Conturi privind „Evaluarea managementului datoriei publice în perioada 2012-2014”: “Apreciem că politica de contractare a împrumuturilor de stat trebuie să fie orientată către efectuarea de cheltuieli productive, şi anume realizarea de investiţii în resurse umane, în infrastructură, în cercetare, investiţii în tehnologie şi tehnică avansată şi alte activităţi benefice pe termen lung, care pot să asigure în viitor atât rambursarea obligaţiunilor emise şi plata dobânzilor aferente, cât şi dezvoltarea economiei în ansamblu”, anunţă Curtea de Conturi. Unde mai e creşterea economică proslăvită de Ponta şi Isărescu?! Tot Curtea de Conturi afirmă că, în numai doi ani, datoria publică a României a manifestat o tendinţă de creştere continuă: nivelul înregistrat la 31 decembrie 2012 era de 54,38 miliarde euro, iar la finele anului 2014 a ajuns la 65,94 miliarde euro. Adică guvernele Ponta au încălţat România cu 11 miliarde de euro datorie, plus faţă de ceea ce era deja împrumutat. Coroborând cele două idei de mai sus, ne întrebăm unde sunt aceste 11 miliarde euro?! În autostrăzi?! În alte investiţii?! Sublime, dar lipsesc cu desăvârşire! Iar varianta că banii sunt în plata dobânzilor pe sumele împrumutate nu stă în picioare, refinanţarea datoriei publice reprezentând doar 0,1% din PIB! Aşa că unde sunt aceşti bani?! În finanţarea cheltuielilor administrative ale ministerelor, cheltuieli care ar fi trebuit să fie efectuate din banii de la Venituri, încasările de pe hârtie rezultate din puzderia de decizii de Impunere, anulate însă de Instanţe! Şi, normal, pentru Investiţii, pentru Dezvoltare, nu mai rămân bani reali!

În aceste condiţii, normal că Executivul Ponta îşi permite amnistie fiscală la “drepturile de autor”. Banii prognozaţi a figura la Venituri din acest capitol se pot da uitării, pentru că oricum ei nu ar fi apărut acolo, întrucât Instanţa ar fi anulat deciziile de Impunere! Iar la Buget, la Venituri, +5 adunat cu -5 dă oricum zero, banii fizici de cheltuială urmând să vină din împrumuturi!

Extrem de interesant este că deşi guvernatorul BNR îi ţine isonul premierului, cuantumul datoriei României în PIB a ajuns la 44,1% în 2014, cu peste 4% mai mult decât pragul considerat sigur şi recomandat de către însăşi Banca Naţională a României!

În aceste condiţii, cu economia noastră în creştere durabilă şi robustă, până una alta, datoria pe locuitor a crescut de la 2.705 euro la 3.313 euro! Atât de robustă şi durabilă ne-a fost creşterea economică că a fost nevoie să mai adăugăm o datorie de 600 euro per cap de locuitor!

Cinci dintre cele mai mari bănci din lume vor plăti amenzi de peste 5 miliarde de dolari pentru manipularea pieţei valutare, un anunţ oficial în acest sens fiind aşteptat miercuri, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), conform Agepres.  Conform acesteia, grupul britanic "Barclays" a acceptat să plătească două miliarde de lire sterline către Autoritatea de Reglementare a Pieţelor Financiare din Marea Britanie (FCA), Departamentul Justiţiei din SUA, Rezerva Federală, Agenţia americană de reglementare a pieţelor materiilor prime (CFTC) şi Departamentul Serviciilor Financiare din New York. Celelalte patru bănci au încheiat în noiembrie o înţelegere cu FCA, CFTC şi autorităţile de reglementare din Elveţia.   "JPMorgan Chase", "Royal Bank of Scotland" şi "Citigroup" ar urma să plătească, fiecare, câte un miliard de dolari Departamentului Justiţiei din SUA. Valoarea amenzii pentru banca elveţiană UBS nu se cunoaşte deocamdată.   Băncile sunt acuzate că au împărtăşit informaţii şi şi-au coordonat tranzacţiile pentru manipularea pieţei valutare într-un mod care să le favorizeze.  Cele cinci bănci şi-au făcut provizioane substanţiale pentru amenzi.