Cinci dintre cele mai mari bănci din lume vor plăti amenzi de peste 5 miliarde de dolari pentru manipularea pieţei valutare, un anunţ oficial în acest sens fiind aşteptat miercuri, scrie publicaţia britanică Financial Times (FT), conform Agepres.  Conform acesteia, grupul britanic "Barclays" a acceptat să plătească două miliarde de lire sterline către Autoritatea de Reglementare a Pieţelor Financiare din Marea Britanie (FCA), Departamentul Justiţiei din SUA, Rezerva Federală, Agenţia americană de reglementare a pieţelor materiilor prime (CFTC) şi Departamentul Serviciilor Financiare din New York. Celelalte patru bănci au încheiat în noiembrie o înţelegere cu FCA, CFTC şi autorităţile de reglementare din Elveţia.   "JPMorgan Chase", "Royal Bank of Scotland" şi "Citigroup" ar urma să plătească, fiecare, câte un miliard de dolari Departamentului Justiţiei din SUA. Valoarea amenzii pentru banca elveţiană UBS nu se cunoaşte deocamdată.   Băncile sunt acuzate că au împărtăşit informaţii şi şi-au coordonat tranzacţiile pentru manipularea pieţei valutare într-un mod care să le favorizeze.  Cele cinci bănci şi-au făcut provizioane substanţiale pentru amenzi. 

 Premierul conservator britanic David Cameron a declarat că își va respecta promisiunea de a organiza referendumul privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană, după victoria sa la alegerile parlamentare de ieri, potrivit Reuters. "Da, vom organiza referendumul privind viitorul nostru în Uniunea Europeană", a declarat Cameron presei după întrevederea pe care a a avut-o cu Regina Elisabeta a II-a, care l-a desemnat să înceapă procesul de formare a noului guvern.  Cameron a mai spus că va avansa cât de repede posibil cu planul de a oferi puteri sporite Scoției, care a votat în majoritate covârșitoare cu Partidul Național Scoțian, care este pro-independență.  "Pentru Scoția, planurile noastre sunt de a crea cel mai puternic guvern descentralizat din lume, oferind puteri sporite în ceea ce privește fiscalitatea", a afirmat el.  Partidul Conservator al lui David Cameron a obținut cel puțin 326 de locuri în urma alegerilor legislative pentru Camera Comunelor, ceea ce îi asigură majoritatea absolută, după anunțarea, azi, a rezultatelor în 643 din 650 de circumscripții electorale.

O misiune tehnică a Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene soseşte astăzi la Bucureşti pentru discuţii tehnice referitoare la Codul Fiscal şi la stadiul implementării măsurilor cuprinse în programul cu cu cele două instituţii financiare internaţionale, vizita urmând să se încheie în 26 mai.   "Este o misiune tehnică şi eu sper să fie o misiune cu succes la final, astfel încât să putem readuce în discuţie programul cu FMI, Comisia Europeană şi cu Banca Mondială. Am avut chiar săptămâna aceasta la Bruxelles o participare la Consiliul de Miniştri ai Finanţelor, ECOFIN, unde am reiterat faptul că România este angajată ferm în a-şi readuce în discuţie acest program şi a-l închide cu succes în septembrie", a declarat ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, în 15 mai.   El a precizat că scopul misiunii tehnice este acela de a discuta fiecare măsură din Codul Fiscal pe bază de argumente, însă a subliniat că România are nevoie de relaxare fiscală.  Temele asupra cărora România nu a căzut de acord în cadrul discuţiilor anterioare cu instituţiile financiare internaţionale sunt legate de rezolvarea problemelor la complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara şi de liberalizarea pieţei gazelor, însă în ambele cazuri s-au făcut progrese, iar discuţiile vor fi reluate începând de marţi cu misiunea tehnică a FMI, CE şi BM care soseşte la Bucureşti.   "Aspectele asupra cărora nu s-a căzut de acord, în acordul discuţiilor anterioare, au fost cele legate de rezolvarea problemelor la CE Oltenia şi Hunedoara şi de liberalizare a pieţei gazelor. În acest caz s-au făcut progrese, le vom discuta cu reprezentanţii misiunii şi le vom anunţa ulterior", a declarat luni Alexandra Cojocaru, director în cadrul Ministrului Finanţelor Publice.   Actualul acord al României cu Fondul Monetar Internaţional urmează să se încheie în luna septembrie a acestui an. 

Exprimându-se în faţa Consiliului de Securitate al ONU, Federica Mogherini a anunţat că prioritatea Uniunii Europene este de a preveni alte pierderi umane în Marea Mediterană.

Ea a dat asigurări că niciunul dintre refugiaţi sau imigranţi nu va fi trimis în ţara de origine împotriva voinţei sale şi a insistat asupra faptului că nu există o soluţie miracol pentru criza din Mediterana.  În opinia sa, criza imigraţiei în Mediterana este cauzată de sărăcia şi conflictele din Africa şi Orientul Mijlociu şi constituie atât o urgenţă umanitară, cât şi un pericol pentru securitate.

 În acest context, Uniunea Europeană vrea să recurgă la mijloace militare pentru a confisca şi chiar distruge în ape libiene nave aparţinând călăuzelor.

O rezoluţie a Consiliului de Securitate este în prezent în discuţie.

Ambasadorul libian la ONU s-a declarat "foarte îngrijorat" în legătură cu acest proiect de rezoluţie.

El a apreciat că problema traficanţilor de persoane va fi soluţionată doar atunci când Libia, în prezent afectată de război, va fi reunificată.  Retorica UE este foarte periculoasa daca bietii oameni care cauta sa se salveze din iadul creat de occident in Africa, sunt pusi pe lista neagra a "pericolelor de securitate". Sa nu uitam ca "securitatea" este unealta inventata de SUA pentru a justifica agresiunea ilegala si imorala.

Fosti si actuali oficiali guvernamentali romani si bulgari au primit interdictie de calatorie in Statele Unite din cauza coruptiei, dar pe un temei legal diferit decat in cazul functionarilor maghiari din Ungaia, a informat, raspunzand la o intrebare, Hoyt Brian Yee, la audierea de marti din subcomisia pentru afaceri europene si Eurasia din cadrul comisiei de afaceri externe a Camerei Reprezentantilor, transmite site-ul Maszol.  Audierea a avut ca subiect viitorul relatiilor americano-maghiare iar intrebarea a fost adresata de catre Dana Rohrabakherner, care este presedintele republican al subcomisiei.  Aceasta a formulat intrebarea catre Departamentul de Stat daca nu aplica Ungariei un standard diferit in comparatie cu Romania si cu Bulgaria. Diplomatul american a negat faptul ca SUA ar trata in mod diferit Ungaria in comparatie cu alte state. Yee nu a dezvaluit identitatea functionarilor romani si bulgari care au interdictie de calatorie in SUA aratand ca, la fel ca in cazul Ungariei, legea nu ii ofera posibilitatea sa dezvaluie identitatea acestora.

Reamintim ca seful Fiscului din Ungaria a se afla pe lista celor sase responsabili de la Budapesta care au primit interdictie de a intra in Statele Unite. Ildiko Vida a respins insa orice acuzatie de coruptie, si a spus intr-un interviu pentru presa maghiara in luna decembrie 2014 ca pe lista SUA se afla si alte persoane din institutia pe care o conduce, fara a dezvalui numele acestora.

La Budapesta a avut loc in decembrie anul trecut un miting impotriva sefei Fiscului, acuzata de coruptie. Ea a fost insa sprijinita ferm de premierul maghiar Viktor Orban, aflat acum intr-o relatie rece cu Administratia americana. Orban a amenintat-o pe sefa fiscului ungar (NAV) Ildiko Vida cu demiterea in cazul in care nu il da in judecata pe purtatorul de cuvant american Andre Goodfriend care a acuzat-o de coruptie, potrivit Budapestbeacon.com. 

- See more at: http://www.mondonews.ro/interdictie-de-calatorie-in-statele-unite-pentru-oficiali-guvernamentali-romani/#sthash.yPURs9j1.dpuf

Faţă de un faliment iminent al Greciei, „troica”( Germania in fapt din moment ce Horst Rauchenbach este guvernatorul greciei desemnat de "troika") prevede un scenariu pozitiv şi trei scenarii negative. Ce pozitiv prevede ca Grecia să îndeplinească toate obligaţiile asumate în aşa fel ca Atena să obţină banii până la finele celui de al doilea program auxiliar. Primul scenariu negativ presupunea ca un guvern reformator să prezinte propuneri real substanţiale la reuniunea Eurogrup din 11 mai. Al doilea scenariu negativ se derulează – şi presupune că Grecia nu vrea să accepte obligaţiile şi în cursul următoarelor săptămâni statul elen nu va putea plăti FMI şi BCE ratele datoriei. În al treilea scenariu, experţii „troicii” se bazează pe un guvern grec complet ne-cooperativ, care, recunoscând datoria şi neputând plăti salariile şi pensiile justifică introducerea unei monede paralelă.

Guvernul grec de stânga al premierului Alexis Tsipras negociază de luni de zile cu ţările zonei euro pentru continuarea ajutorului financiar dar una condiţiile prealabile, cea de a prezenta o listă de reforme, este încă neonorată. Tsipras a încercat să obţină ajutor de la Moscova, o tentativă care nu a adus banii visaţi la Atena...The Eurogrup s-a reunit la Bruxelles pentru a găsi o ieşire din criza greacă, dar, deşi negocierile merg într-o direcţie bună, drumul spre un acord de finanţare este încă lung. Ministrul de Finanţe elen a amintit că „Grecia riscă să nu mai aibă lichidităţi în două săptămâni”. „Problema lichidităţilor este teribil de urgentă, toată lumea o ştie” a declarat ministrul grec de Finanţe, Iannis Varufakis, prezent la Bruxelles la reuniunea omologilor săi din zona euro. El a precizat că în două săptămâni ţara sa nu va mai avea lichidităţi, cu alte cuvinte intră în faliment, însă Atena şi creditorii externi nu au ajuns la un acord privind finanţarea Greciei. Varufakis, care prin acţiunile sale oscilante şi tergiversări a călcat pe nervi delegaţiile creditorilor Greciei, motiv pentru care a fost înlocuit în echipa elenă de negociatori a datoriei externe, a venit luni din nou cu reproşuri, estimând că Eurogrup nu a „considerat util să menţioneze” astăzi această problemă a lichidităţilor preferând să insiste „public asupra marelor avansări obţinute”. Lipsa lichidităţilor se datorează negocierilor prea îndelungate cu creditorii – UE şi FMI - asupra continuării ajutorului internaţional pentru Grecia, guvernul asigurând mereu că va continua să-şi onoreze obligaţiile atât externe cât şi interne”. Negocierile trenează din februarie, noul guvern elen al stângii radicale căutând să forţeze mâna creditorilor şi instituţiilor europene ameninând iniţial cu o ieşire din sistemul euro. Următoarea rambursare importantă a Greciei va fi la 5 iunie, ceea ce lasă un spaţiu de doar câteva săptămâni pentru găsirea unui acord.