Exprimându-se în faţa Consiliului de Securitate al ONU, Federica Mogherini a anunţat că prioritatea Uniunii Europene este de a preveni alte pierderi umane în Marea Mediterană.

Ea a dat asigurări că niciunul dintre refugiaţi sau imigranţi nu va fi trimis în ţara de origine împotriva voinţei sale şi a insistat asupra faptului că nu există o soluţie miracol pentru criza din Mediterana.  În opinia sa, criza imigraţiei în Mediterana este cauzată de sărăcia şi conflictele din Africa şi Orientul Mijlociu şi constituie atât o urgenţă umanitară, cât şi un pericol pentru securitate.

 În acest context, Uniunea Europeană vrea să recurgă la mijloace militare pentru a confisca şi chiar distruge în ape libiene nave aparţinând călăuzelor.

O rezoluţie a Consiliului de Securitate este în prezent în discuţie.

Ambasadorul libian la ONU s-a declarat "foarte îngrijorat" în legătură cu acest proiect de rezoluţie.

El a apreciat că problema traficanţilor de persoane va fi soluţionată doar atunci când Libia, în prezent afectată de război, va fi reunificată.  Retorica UE este foarte periculoasa daca bietii oameni care cauta sa se salveze din iadul creat de occident in Africa, sunt pusi pe lista neagra a "pericolelor de securitate". Sa nu uitam ca "securitatea" este unealta inventata de SUA pentru a justifica agresiunea ilegala si imorala.

Fosti si actuali oficiali guvernamentali romani si bulgari au primit interdictie de calatorie in Statele Unite din cauza coruptiei, dar pe un temei legal diferit decat in cazul functionarilor maghiari din Ungaia, a informat, raspunzand la o intrebare, Hoyt Brian Yee, la audierea de marti din subcomisia pentru afaceri europene si Eurasia din cadrul comisiei de afaceri externe a Camerei Reprezentantilor, transmite site-ul Maszol.  Audierea a avut ca subiect viitorul relatiilor americano-maghiare iar intrebarea a fost adresata de catre Dana Rohrabakherner, care este presedintele republican al subcomisiei.  Aceasta a formulat intrebarea catre Departamentul de Stat daca nu aplica Ungariei un standard diferit in comparatie cu Romania si cu Bulgaria. Diplomatul american a negat faptul ca SUA ar trata in mod diferit Ungaria in comparatie cu alte state. Yee nu a dezvaluit identitatea functionarilor romani si bulgari care au interdictie de calatorie in SUA aratand ca, la fel ca in cazul Ungariei, legea nu ii ofera posibilitatea sa dezvaluie identitatea acestora.

Reamintim ca seful Fiscului din Ungaria a se afla pe lista celor sase responsabili de la Budapesta care au primit interdictie de a intra in Statele Unite. Ildiko Vida a respins insa orice acuzatie de coruptie, si a spus intr-un interviu pentru presa maghiara in luna decembrie 2014 ca pe lista SUA se afla si alte persoane din institutia pe care o conduce, fara a dezvalui numele acestora.

La Budapesta a avut loc in decembrie anul trecut un miting impotriva sefei Fiscului, acuzata de coruptie. Ea a fost insa sprijinita ferm de premierul maghiar Viktor Orban, aflat acum intr-o relatie rece cu Administratia americana. Orban a amenintat-o pe sefa fiscului ungar (NAV) Ildiko Vida cu demiterea in cazul in care nu il da in judecata pe purtatorul de cuvant american Andre Goodfriend care a acuzat-o de coruptie, potrivit Budapestbeacon.com. 

- See more at: http://www.mondonews.ro/interdictie-de-calatorie-in-statele-unite-pentru-oficiali-guvernamentali-romani/#sthash.yPURs9j1.dpuf

Faţă de un faliment iminent al Greciei, „troica”( Germania in fapt din moment ce Horst Rauchenbach este guvernatorul greciei desemnat de "troika") prevede un scenariu pozitiv şi trei scenarii negative. Ce pozitiv prevede ca Grecia să îndeplinească toate obligaţiile asumate în aşa fel ca Atena să obţină banii până la finele celui de al doilea program auxiliar. Primul scenariu negativ presupunea ca un guvern reformator să prezinte propuneri real substanţiale la reuniunea Eurogrup din 11 mai. Al doilea scenariu negativ se derulează – şi presupune că Grecia nu vrea să accepte obligaţiile şi în cursul următoarelor săptămâni statul elen nu va putea plăti FMI şi BCE ratele datoriei. În al treilea scenariu, experţii „troicii” se bazează pe un guvern grec complet ne-cooperativ, care, recunoscând datoria şi neputând plăti salariile şi pensiile justifică introducerea unei monede paralelă.

Guvernul grec de stânga al premierului Alexis Tsipras negociază de luni de zile cu ţările zonei euro pentru continuarea ajutorului financiar dar una condiţiile prealabile, cea de a prezenta o listă de reforme, este încă neonorată. Tsipras a încercat să obţină ajutor de la Moscova, o tentativă care nu a adus banii visaţi la Atena...The Eurogrup s-a reunit la Bruxelles pentru a găsi o ieşire din criza greacă, dar, deşi negocierile merg într-o direcţie bună, drumul spre un acord de finanţare este încă lung. Ministrul de Finanţe elen a amintit că „Grecia riscă să nu mai aibă lichidităţi în două săptămâni”. „Problema lichidităţilor este teribil de urgentă, toată lumea o ştie” a declarat ministrul grec de Finanţe, Iannis Varufakis, prezent la Bruxelles la reuniunea omologilor săi din zona euro. El a precizat că în două săptămâni ţara sa nu va mai avea lichidităţi, cu alte cuvinte intră în faliment, însă Atena şi creditorii externi nu au ajuns la un acord privind finanţarea Greciei. Varufakis, care prin acţiunile sale oscilante şi tergiversări a călcat pe nervi delegaţiile creditorilor Greciei, motiv pentru care a fost înlocuit în echipa elenă de negociatori a datoriei externe, a venit luni din nou cu reproşuri, estimând că Eurogrup nu a „considerat util să menţioneze” astăzi această problemă a lichidităţilor preferând să insiste „public asupra marelor avansări obţinute”. Lipsa lichidităţilor se datorează negocierilor prea îndelungate cu creditorii – UE şi FMI - asupra continuării ajutorului internaţional pentru Grecia, guvernul asigurând mereu că va continua să-şi onoreze obligaţiile atât externe cât şi interne”. Negocierile trenează din februarie, noul guvern elen al stângii radicale căutând să forţeze mâna creditorilor şi instituţiilor europene ameninând iniţial cu o ieşire din sistemul euro. Următoarea rambursare importantă a Greciei va fi la 5 iunie, ceea ce lasă un spaţiu de doar câteva săptămâni pentru găsirea unui acord.

Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a afirmat, într-un discurs susţinut la sediul FMI, din Washington, că măsurile de stimulare ale instituţiei vor fi menţinute atâta timp cât va fi necesar, astfel încât oficialii zonei euro să fie convinşi că pot atinge ţintele privind inflaţia, informează Mediafax.  Totodată, Draghi a respins temerile că politicile BCE amplifică decalajul dintre bogaţi şi săraci, transmite MarketWatch.  Remarcile şefului BCE au temperat îngrijorarea din pieţele financiare că datele economice relativ pozitive din Europa vor determina banca să încheie programul de achiziţii lunare de obligaţiuni, în valoare de 60 de miliarde de euro, înainte de termenul stabilit, septembrie 2016.  "Am asistat la un efect substanţial al măsurilor noastre asupra preţurilor activelor şi încrederii în economie, dar ce contează în ultimă instanţă este să vedem un efect echivalent asupra investiţiilor, consumului şi inflaţiei", a spus Draghi.  BCE are ca obiectiv o inflaţie de aproape 2% în zona euro.  Luna trecută, inflaţia a stagnat în zona euro faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar în cele şapte luni precedente a fost negativă. "Vom aplica programul integral, aşa cum am anunţat şi, în orice caz, până vom vedea o ajustare susţinută a evoluţiei inflaţiei", a spus Draghi.  Biroul european de statistică, Eurobank, a raportat miercuri o creştere de 1,6% a economiei zonei euro în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, şi de 0,4% faţă de trimestrul precedent. 

Cotidianul grec Kathimerini relatează că prim-ministrul Alexis Tsipras i-a scris lui Christine Lagarde, avertizând-o că Grecia nu va mai putea să facă plata programată către FMI în luna Mai, în valoare de 762 milioane de euro.  Pensiile și salariile funcţionarilor publici sunt datorate la sfârșitul lunii și în conformitate cu această ştire, Atena ar putea avea greutăţi în a le plăti. Chiar dacă reuşeşte totuşi să plătească pensiile şi salariile, pe 5 Iunie țară trebuie să facă o altă plată de 305 milioane de euro către FMI.  În cele două săptămâni după 5 iunie, există încă trei plăți, aducând totalul lunii Iunie către FMI la peste 1,5 miliarde de euro.

PUBLICITATE

Dacă Grecia nu poate să facă plata de 762 de milioane de euro către FMI în luna Mai este foarte probabil că Guvernul va lupta pentru a efectua plăți de două ori mai mare după o altă rundă de plata pensiilor și salariilor. Dar finanțele publice nu sunt singura problemă - presiunea apare şi în sectorul financiar. Potrivit Bloomberg, presiunile crează o situaţie delicată ca va ţine cu siguranţă capul de afiş al în următoarele câteva săptămâni.

Guvernele din zona euro analizează un plan de susţinere a economiei Greciei în eventualitatea în care ţara ar fi nevoită să iasă din zona euro, potrivit unor persoane apropiate discuţiilor, transmite Bloomberg.  Guvernul elen nu se aşteaptă să aibă nevoie de un astfel de ajutor. Premierul Alexis Tsipras a spus că nu ia în considerare ieşirea din zona euro şi se concentrează pe atragerea ajutorului necesar evitării intrării în incapacitate de plată   Chiar şi aşa, oficialii europeni analizează mecanisme de apărare a Greciei, atât politic cât şi economic, în eventualitatea ieşirii din uniunea monetară, pentru a proteja restul zonei euro, a spus una din surse.  "Întotdeauna există un plan B. Dar trebuie să te întrebi cine are capacitatea să intervină în evenimentul respectiv. Dacă începi să faci o listă îţi dai seama că este foarte scurtă", a spus Filippo Taddei, consilier economic al premierului italian Matteo Renzi.  Miniştrii de Finanţe din zona euro au salutat luni progresele Greciei în discuţiile referitoare la reluarea programului de susţinere financiară, dar oficialii europeni sunt încă îngrijoraţi că Tsipras ar putea să nu fie pregătit să accepte concesiile necesare unui acord.  Înainte ca finanţarea Greciei să fie reluată, statul elen trebuie să prezinte un program cuprinzător de reforme economice, să obţină acordul creditorilor instituţionali, sprijinul miniştrilor de Finanţe din zona euro, precum şi aprobarea Parlamentelor din statele membre. Ministrul elen de Finanţe, Yanis Varoufakis, a declarat luni că Grecia va rămâne fără lichidităţi în două săptămâni, dacă nu primeşte ajutor.  Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a decis ieri să nu înăsprească termenii asistenţei financiare de urgenţă (Emergency Liquidity Assistance - ELA) pentru băncile din Grecia şi a majorat plafonul cu 1,1 miliarde de euro, la 80 de miliarde de euro.  Decizia a venit în urma unui comunicat al miniştrilor europeni de Finanţe, în care aceştia recunosc dorinţa autorităţilor din Grecia de a îndeplini condiţiile de reluare a finanţării ţării.  Grecia mai are dreptul să primească 7,2 miliarde de euro din programul de asistenţă financiară de 240 de miliarde de euro, convenit cu zona euro şi FMI. În lipsa unui acord, deficitul de lichidităţi al Greciei este tot mai mare. Autorităţile de la Atena au fost nevoite în această săptămână să folosească 650 de milioane de euro din rezervele deţinute la FMI, pentru plata unei rate de 750 de milioane de euro către instituţia financiară. Parlamentari ai partidului conservator al cancelarului german Angela Merkel au început să susţină public că ieşirea Greciei din zona euro ar putea fi cea mai bună soluţie atât pentru această ţară, cât şi pentru creditorii acesteia.