Anchetatorii belgieni au cerut Comisiei Europene să ridice imunitatea diplomatică unor oficial din cadrul OLAF pentru că aceștia ar fi făcut înregistrări ilegale.  O înregistrare se referă la o conversație între Silvio Zammait, reprezentant al lui Dalli, și Inge Delfosse, reprezentantă a ESTOC (European Smokeless Tabacco Council). În timpul discuției, Zammit ar fi cerut zece milioane de euro pentru a aranja o întâlnire între Dalli și șeful lui Delfosse, transmite Malta Today. Un raport al comisiei de supervizare a OLAF arată că înregistrarea a fost făcută fără ca Zammir să știe.
"Acuzaţiile sunt grave. Înregistrarea secretă a unor conversaţii private fără mandat judiciar este ilegală în această ţară", a susținut o sursă apropiată anchetei. Giovanno Kessler, șeful italian al OLAF ar putea fi tras la răspundere dacă se va dovedi că a ordonat interceptările. Kessler este acuzat și că  a deschis mai multe cazuri minore doar pentru a crește rata de succes a instituției. Conform aceluiași raport, el a deschis 423 de astfel de cazuri numai într-o zi, multe împotriva unor companii din România și Bulgaria în privința fondurilor europene. Acestea au fost trecute automat pe lista neagră chiar dacă anchetele împotriva lor au fost întrerupte și acum cer compensații pentru că au pierdut accesul la fondurile UE, scrie Mediafax.

Banca Centrală Europeană (BCE) a suplimentat, miercuri, fondurile de urgenţă destinate băncilor din Grecia cu 2 miliarde de euro, până la nivelul de 78,9 miliarde euro. Cu toate acestea, creditorii europeni au exprimat scepticism în legătură cu perspectivele unui acord rapid cu Grecia în următoarele zile, în contextul în care negocierile cu Atena stagnează de câteva luni. "De la ultima reuniune a Eurogrupului s-au înregistrat unele progrese în negocieri ", a declarat preşedintele instituţiei, Jeroen Dijsselbloem. "Cu toate acestea, numeroase probleme trebuie soluţionate, este necesară aprofundare, detalii, astfel că nu va exista niciun acord luni. Trebuie să fim realişti", a adăugat Dijsselbloem, referindu-se la viitoarea şedinţă a miniştrilor de Finanţe ai statelor din zona euro. Guvernul grec condus de premierul de extremă-stânga Alexis Tsipras caută fonduri pentru plata salariilor şi a pensiilor, precum şi pentru achitarea unei rate de aproape 1 miliard de euro către FMI, în prima jumătate a lunii mai. Miniştrii de Finanţe din zona euro nu au ajuns la un acord pentru deblocarea ajutorului destinat Greciei, în lipsa unui plan complet de reforme din partea autorităţilor de la Atena. Alexis Tsipras a semnalat că ar putea consulta populaţia, prin referendum, dacă să aprobe un acord cu creditorii care nu ar respecta angajamentul din campanie, de a pune capăt austerităţii.  Germania va face tot posibilul, în "condiţii justificate", pentru menţinerea Greciei în zona euro, afirmă ministrul german al Finanţelor, Wolfgang Schäuble, acuzând Guvernul de la Atena că pare să înţeleagă greşit obiectul negocierilor şi că este incapabil să îşi gestioneze situaţia financiară.  Miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro se vor reuni luni, pe fondul stagnării negocierilor între Grecia şi reprezentanţii Comisiei Europene / Băncii Centrale Europene / Fondului Monetar Internaţional.  "Nu cred că problemele se vor clarifica până luni", a spus Schauble într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung, notând că negocierile au înregistrat progrese, dar nu substanţiale.   "Cancelarul Angela Merkel ştie că noi trebuie să facem totul pentru a ţine Grecia în zona euro în condiţii justificate. Negocierile nu trebuie să eşueze din cauza noastră", a explicat ministrul german al Finanţelor, potrivit AP.  Grecia speră să obţină un acord rapid pentru primirea ultimei tranşe - de 7,2 miliarde de euro - din împrumutul total de 240 de miliarde de euro.  "Partea greacă pare să înţeleagă greşit obiectul negocierilor: aici nu este vorba de constituirea unui nou program de asistenţă financiară. Este vorba de îndeplinirea condiţiilor actualului program", a spus Schauble, notând că premierul grec, Alexis Tsipras, a subliniat că nu are nevoie de un nou plan de creditare.  "Dacă Grecia îşi îndeplineşte actualele obligaţii şi va avea nevoie de ajutor suplimentar, vom analiza posibilitatea unui al treilea plan de asistenţă. Dar criteriile sunt departe de a fi îndeplinite", a spus Schauble. 

Potrivit unui recent raport al Curţii Europene de Conturi, au existat finanţări europene, în valoare de 700 de milioane de euro, care nu au mai ajuns în România. Asta deoarece fermierii nu au reuşit să facă rost de cofinanţare, cu toate că proiectele primiseră undă verde.  Relaţia dintre fermieri şi bănci a fost de vină, arată raportul Curţii Europene de Conturi.  Cum aderarea României la Uniunea Europeană a coincis cu declanşarea crizei financiare mondiale, băncile au devenit mult mai reticente la acordarea creditelor. Nu au avut suficientă încredere în agricultori, mai ales că mulţi dintre aceştia erau la primul credit de afaceri, aşa că nu puteau demonstra dacă sunt sau nu bun-platnici.  Tocmai pentru a elimina această neîncredere, au apărut scheme guvernamentale de garantare a împrumurilor luate de agricultori. Însă, potrivit raportului Curţii Europene de Conturi, nici în România şi nici în alte ţări europene aceste garanţii de stat nu au fost eficiente.  Curtea de Conturi nu oferă prea multe detalii despre motivul care a dus la eşecul parţial al acestor garanţii. Însă remarcă o situaţie ironică. Garanţiile pe care fermierii nu le-au atras au fost depuse de stat tocmai în conturi deschise la băncile care nu s-au grăbit să îi crediteze pe fermieri.  Aşa că banii care ar fi trebuit să fie acordaţi drept garanţie pentru afacerile agricole au generat pentru stat dobânzi de aproximativ 50 de milioane de euro.  În ciuda gradului ridicat de absorbţie al fondurilor europene din agricultură, pierderea celor 700 de milioane de euro reprezintă o oportunitate importantă pe care a ratat-o România. Aceşti bani nu ar fi luat forma unor ajutoare, ci a unor investiţii. Aşa că ar fi putut genera locuri de muncă şi ar fi putut ajuta fermele româneşti să lucreze mai eficient.
Sursa: digi24.ro

Sub titlul "Marea înşelăciune", Bild arată că "ţara a evitat astăzi (n.a. marţi, 12 mai 2015) falimentul total cu ajutorul unui credit ascuns".
Deşi banii nu existau în Trezoreria statului, Grecia a utilizat fondurile dedicate creşterii cotei în cadrul FMI pentru plata datoriilor scadente către FMI.  În prezent, cota Greciei la FMI este de 1,1 miliarde DST, după o majorare de circa 273 milioane DST în aprilie 2011, iar valoarea programelor de asistenţă financiară stand-by şi extinse reprezintă 1617,7% din cota ţării.   Informaţia din Bild a fost confirmată de surse guvernamentale de la Atena, iar creditorii internaţionali au aprobat "ingineria financiară", deoarece un default faţă de FMI ar fi determinat ieşirea necontrolată din zona euro. Deşi, din punct de vedere tehnic, Grecia a plătit 750 de milioane de euro către FMI, însă o datorie similară a rămas neacoperită. Pe vremea când era doar şef al Eurogrupului, Jean-Claude Juncker, actual preşedinte al Comisiei Europene, a declarat că "atunci când situaţia devine serioasă trebuie să minţi".  După cum se observă, "principiile" sale au devenit un pilon de bază al construcţiei europene. Rămâne de văzut până când minciuna va fi acceptată ca mijloc legitim de plată al datoriilor suverane. 

Ceva diferit ...

Technically, I'm a Millennial as well.  But just barely.  Cut off between Gen-Xers and Millennials is 1981.  I'm '64.  Those of us between '47 and '84 got caught between the markers of two generations. We're the last to know of the world before Internet and adaptable enough to understand the new world with the Internet.  My advantage is being able to understand both sides of the older crowd who know something was lost with the constant connection but know that the Millennials don't know what it is and simply that the world has changed and the digital component of life is still being absorbed into our lifestyle.  The digital universe doesn't have to mark the end, it's more of the energy crisis and the political paralysis that's doing that.   I might ask who shoved an iPhone and an iPad at their kids to get some quiet time, by the way.  Somehow it's youths' fault that their parents bought gadgets for them so they could have free time back.  It's almost as if these people believe they would have resisted the technology if it had been available to them when they were younger.  Or as if they're immune to it now when I spot just as many older people addicted to their phones and iPads.   The hypocrisy of the baby-boomer generation defies comprehension, to me.  But there I go grouping them all together, you see?  It's way too easy to do.  But I know what happened to those who stuck it out with the idealism of the 60s, the rest of their generation took a steaming dump on them for "not growing up" ever.   Can't tell you how many times I've seen the idealistic baby-boomers get marginalized for not leaving the 60s in the past (in terms of the idealism).

Cutremur mare din nou in Nepal...

Magnitudinea preliminară a cutremurului anunţată de institutul american a fost de 7,1. Seismul s-a produs la ora locală 12.05 (10.05 ora României), în apropierea taberei de bază pentru Everest, la o adâncime de 18,5 kilometri, potrivit site-ului USGS.

Un cutremur cu magnitudinea de 7,8 s-a produs la 25 aprilie în Nepal, provocând moartea a cel puţin 8.046 de persoane şi rănirea altor peste 17.800, relatează Reuters, în pagina electronică.

Potrivit BBC News Online, cutremurul de marţi a fost resimţit atât în capitala indiană Delhi, precum şi la Dhaka, capitala Bangladeshului.

 "A fost unul mare", a declarat Prakash Shilpakar, proprietarul unui magazin artizanal din Kathmandu, pentru Reuters.