2015, anul in care se cern rafinariile din Romania. Inceputul anului nu a fost tocmai fericit daca ne raportam la informatiile referitoare la una dintre cele mai vechi industrii din tara noastra - rafinarea titeiului. Sute sau chiar mii de persoane care au activat in acest sector se vad nevoite sa puna capat carierei de rafinor. Pentru a putea observa impactul major al ultimelor decizii, vom face o trecere in revista a istoriei sectorului de rafinare. Prima inregistrare a productiei petroliere din lume dateaza din 1857, an in care la Rafov, langa Ploiesti, a fost construita prima rafinarie din Romania. Anterior acestui an, au existat diverse instalatii de prelucrare a titeiului in Bacau, dar acestea erau simple ateliere mestesugaresti, care foloseau pentru rafinare o metoda asemanatoare obtinerii tuicii in cazanele taranesti. Abia in 1857 fratii Mehedinteanu pun bazele primei rafinarii, utilizand utilaje fabricate in Germania. Din aprilie 1857, Bucurestiul a devenit primul oras din lume iluminat in intregime cu titei distilat. Asa ramane in istoria Romaniei acest an cu cele trei recorduri: prima productie de titei inregistrata oficial (275 tone de titei brut), prima rafinarie din lume si primul oras iluminat cu petrol distilat. In urmatorii ani au fost deschise mai multe rafinarii, care exista si astazi Steaua Romana (1897) si Vega Ploiesti (1905)

În ultimii doi ani, au fost retrase circa 120 de miliarde euro din băncile greceşti, din cele 260 de miliarde rămânând circa 140 de miliarde euro. În ultimele luni, s-au accelerat aceste retrageri de bani, ajungându-se la câteva zeci de milioane pe lună.   În ultima perioadă, grecii au adoptat mai multe măsuri pentru izolarea, pe cât posibil, a sistemului financiar, pentru ca statul să fie cât mai puţin dependent de ceea ce s-ar putea întâmpla, în condiţiile în care, în lipsa unui acord de finanţare între Grecia şi instituţiile financiare internaţionale, băncile ar fi primele afectate, ne-a explicat Aurelian Dochia, adăugând: "Acestea (n.r. instituţiile bancare) nu vor mai primi finanţare de la banca centrală a Greciei. De multă vreme băncile din Grecia trăiesc pe perfuzie cu bani de la banca centrală, care le-a finanţat cu resurse de la Uniunea Europeană. În momentul în care nu va mai exista un acord între Grecia şi organizaţiile internaţionale, cel mai probabil că BCE nu va mai finanţa banca Greciei, care, la rândul său, va opri infuziile către băncile comerciale, acestea din urmă ajungând într-o incapacitate de plată imediată, nemaiputând să dea bani nimănui".  Decizia guvernului grec prin care prevede ca administraţiile locale să-şi transfere depozitele de la băncile comerciale la banca centrală "nu numai că ridică probleme de legalitate şi constituţionalitate, ci şi o problemă de morală", a declarat George Papanikolaou, primar al Glyfada, a treia cea mai mare municipalitate ca mărime din regiunea metropolitană Attica, după Atena şi Pireu, potrivit presei externe.  Glyfada are aproximativ 16 milioane de euro în rezerve de numerar, potrivit oficialului. Decizia este inacceptabilă, adaugă Giorgos Patoulis, preşedintele Uniunii Centrale a Municipalităţilor şi Comunităţilor din Grecia, care a subliniat că "niciun guvern de până acum nu a îndrăznit să se atingă de banii municipalităţilor". 

                                                                                                                                                 

„Va puteti imagina ca angajati ai serviciilor secrete scriu texte in redactii, care apar apoi ca articole semnate de jurnalisti cunoscuti? Stiti care jurnalisti au fost unsi si caror mass-media apartin ei? Aveti habar despre cum se acorda renumitele premii pentru jurnalism?“ Acestor intrebari si multor altele despre manipularea prin presa incearca Udo Ulfkotte sa le dea raspuns, „iluminandu-si“ cititorii asupra meandrelor unei bresle considerate a patra putere in stat. Ca lucrurile nu stau tocmai drept si intotdeauna „pe bune“, ca mass-media a renuntat in parte la functia ei critica si de control, jurnalistul german argumenteaza si demonstreaza cu diverse dovezi. O face pe parcursul a trei sute de pagini ale unei carti non-fiction care a aparut la finele anului trecut in Germania si care este deja un bestseller ajuns la al cincilea tiraj. „Jurnalisti cumparati – cum politicienii, serviciile secrete si marii finantisti ai Germaniei influenteaza mass-media“ a aparut la editura Kopp Verlag din Rottenburg in septembrie 2014 in varianta tiparita, de e-book si audio-book. In doua saptamani a ajuns in top ten al vanzarilor pe Amazon si figureaza in lista de bestseller la categoria non-fiction intocmita de Spiegel (momentan pe locul al saselea).

BUCURESTI - Guvernul propune, în noua lege a salarizării, un salariu minim brut de 1.200 lei și unul maxim brut de 22.000 lei, repartizate pe cinci clase de salarizare, sindicatele acuzând Executivul de incompetență pentru faptul că introduce eronat unele profesii, în categoria meseriilor necalificate și că nu cunoaște, astfel, standardele ocupaționale.  Cele cinci clase de salarizare ar urma sa includa de anul viitor, conform propunerii guvernamentale, persoanele necalificate, cu un salariu minim brut de 1.200 lei, persoanele cu studii medii sau care au absolvit scoli profesionale, fara bacalaureat, persoanele cu studii medii cu bacalaureat, persoanele cu studii superioare de scurta durata (precum asistent medical, arhivar, grefier) si persoanele cu studii superioare de lunga durata (precum medicul, profesorul, dar si presedintele tarii, parlamentarul si ministrul), pentru aceasta ultima categorie fiind propus salariul maxim, de 22.000 lei brut. Cifrele au fost sustinute de catre ministrul delegat pentru Dialog Social, Liviu Pop, intr-o interventie la un post de televiziune, unde, insa, liderii confederatiilor sindicale, aflati in studiou, au aratat ca, prin acest proiect, Guvernul isi demonstreaza incompetenta si faptul ca nu cunoaste standardele ocupationale, deoarece include, de exemplu, profesia de sofer in categoria celor meseriilor necalificate, astfel ca proiectul nu va putea fi aplicat. Pe de altă parte, ministrul Muncii, Rovana Plumb, anunta recent ca numarul claselor de salarizare din sistemul bugetar va fi redus de la 111 la doar 5 clase, proiectul legii salarizarii urmand sa fie finalizat pana la sfarsitul anului. La sfarsitul lunii ianuarie, Guvernul a decis infiintarea unui grup de lucru care sa revizuiasca Legea salarizarii unitare, astfel incat noile prevederi sa fie aplicate incepand cu anul viitor. Conform Ministerului Muncii, din 1.186.000 de bugetari, circa 923.000 au un salariu net sub 1.250 lei, iar majorarea slariului minim pe economie a condus in sectorul bugetar la suprapunerea unor clase de salarizare, fapt ce necesita o corectie.

Vicepremierul grec Ioannis Dragasakis a recunoscut intr-un interviu publicat duminica ca, daca nu se ajunge pana in luna iunie la un acord cu creditorii internationali care sa duca la deblocarea unei noi transe de ajutor financiar, "totul se va dovedi mult mai dificil", transmite AFP.  "Daca ajungem in iunie fara acord, totul se va dovedi mult mai dificil", a recunoscut Dragasakis intr-un interviu pentru saptamanalul To Vima.  Intrebat daca in absenta unui compromis sunt posibile alegeri sau un referendum, vicepremierul elen nu a negat ca aceasta ipoteza exista "undeva intr-un colt de minte", "pentru a cere o solutionare in caz de impas".  Guvernul lui Tsipras este intrebat constant de eventualitatea unor noi alegeri sau a unui referendum, iar pana acum a oferit raspunsuri variabile, de la negare totala pana la o solutie plauzibila.  Creditorii internationali care pun presiune pe Atena si-au intensificat in ultimele zile apelurile la "eforturi", la "mai multa munca" pentru prezentarea unui program de masuri bugetare si reforme care ar putea sa castige sprijinul unanim al partenerilor sai si sa ii convinga sa deblocheze ultima transa de ajutor financiar, vitala pentru finantele tarii.  Guvernul grec raspunde aratand ca a facut propuneri "constructive", dar ca se confrunta cu diferende "politice".  "Nu putem deveni ceva ce nu suntem", a mai afirmat vicepremierul grec, in contextul in care responsabilii eleni insista frecvent ca exista "linii rosii", in special in ceea ce priveste reduceri suplimentare ale cheltuielilor, pe care nu le vor incalca.

Economia mondială este dependentă în continuare de resursele energetice convenţionale, iar criză energetică continuă să se adâncească. Preţul barilului de ţiţei evoluează aproape săptămânal, astfel încât la doar o zi după intervenţia Arabiei Saudite şi a statelor aliate în Yemen, preţul a crescut cu 6, 7%. Giganţii economiei mondiale sunt într-o competiţie acerbă pentru câştigarea supremaţiei pe piaţa „aurului negru”. În anul 2015, asistăm la o confruntare dintre Orientul şi Occidentul lumii, în care Islamul devine nu doar un instrument de ripostă la noile teze şi orientări ale ştiinţelor sociale moderne, dar şi o temă abordată cu obsesie drept singura cauză a acestei noi confruntări? Să fie vorba doar de o avalanşă de discursuri care au drept subiect nu fenomenul islamic contemporan, ci interesul pentru petrolul ţărilor arabe? Spunem acest lucru, ştiut fiind faptul că statele arabe deţin monopolul zăcămintelor pe glob. Rezervele de petrol reprezintă 60,17% din totalul rezervelor confirmate de petrol ale lumii, şi totalizează o sumă de 683,5 milioane de barili, petrol de care, nu o dată, statele occidentale s-au arătat foarte interesate. Arabia Saudită a lansat atacuri puternice asupra rebelilor houthi din Yemen! Iranul priveşte la orașul-port Aden! Rusia veghează asupra Siriei, Europa priveşte parcă din ce în ce mai rezervată, în timp ce Statele Unite ale Americii manifestă atitudine de forţă în raport cu nevoia de democraţie. Zbigniew Brzezinski, fostul consilier pe probleme pe securitate națională al lui Jimmy Carter şi fondator al „Comisiei Trilaterale”, afirma că „S.U.A. sunt prima, ultima şi singura superputere”. Care sunt motivele adevărate ale acestor mişcări de forţă? A devenit numele lui Ossama Bin Laden un „Brand” al răului pentru pentru desfăşurarea unui război împotriva terorismului? De ce este nevoie de un nou război în Orientul Mijlociu? Cine îşi doreşte controlul resurselor de petrol în Irak? Ce loc revine Arabiei Saudite în menţinerea stabilităţii în Orientul Mijlociu? Legitimează non acţiunea neputinţa marilor actori din sfera securităţii internaţionale?  Prezervarea unei lumi unipolare, dominată fără echivoc de S.U.A., a constituit încă de la început unul dintre obiectivele declarate ale neoconservatorilor pe care se sprijină actuala Administraţie de la Washington. Chiar în primul său „Discurs despre Starea Uniunii”, rostit la 29 ianuarie 2002, preşedintele Bush a vorbit despre „noul imperiu american” al secolului al XXI-lea. Cât de adevărat sau nu este acest lucru, este greu de apreciat, însă pentru desfăşurarea unui război împotriva terorismului de ce este amintit mereu numele lui Osama Bin Laden? Să fie acesta motivul de luptă până când resursele de petrol din Irak vor fi epuizate?   În reconfigurarea puterii în Orientul Mijlociu, ce rol revine organizaţiei AlQaida? Să însemne Statul Islamic un nou proiect al S.U.A.? Greu de crezut, însă nu imposibil! Voci din cercul puterii se fac auzite! Alastair Crooke, agent al MI6 - serviciul secret britanic -, dar şi consilier al unor înalţi oficiali europeni pe probleme privind Orientul Mijlociu, consideră că principalii actori internaţionali, de la preşedintele S.U.A., Barack Obama, la Putin şi Rusia, se raportează la gruparea teroristă „Statul Islamic”, din Irak şi Siria, pentru a-şi atinge propriile interese. Faptele devin şi mai stringente, cu atât mai mult cu cât relatile dintre Arabia Saudită şi Stalele Unite ale Americii sunt destul de controversate. Intersele strategice sunt evidente, fapt precizat chiar de preşedintele american Obama. Din ce în ce mai multe voci vorbesc despre interesele occidentalilor pentru „aurul negru”. În Irak, americanii au adus haos, nu democrație, scria, la 12 ianuarie 2007, cotidianul „Financial Times”, într-un articol intitulat „Surge Toward Debacle în Iraq".