La 02 februarie 1905 în Rusia, la St.Petersburg, s-a născut filozoafa  şi scriitoarea americană Zinovievna Alisa Rosenbaum, cunoscută în  lumea literară sub pseudonimul Ayn Rand, care a decedat în luna martie 1982 la New York. Cuvintele acestei scriitoare nicicând nu s-au  potrivit mai bine, ca în aceste vremuri:
,,Când vei constata că, în scopul de a produce, trebuie să obţii  aprobarea de la acei care nu produc nimic, când vei observa cum banii  se scurg spre cei care nu activează în bunuri, ci în favoruri, când  vei înţelege că o mulțime de oameni se îmbogățesc prin luare de mită  şi influența lor e mai eficace decât munca lor, că legile nu te  protejează contra lor, ci dimpotrivă, ei sunt cei care sunt protejaţi
împotriva ta, când vei descoperi că este răsplătită corupția iar  onestitatea devine un sacrificiu de sine, atunci vei putea spune fără  teama de a greşi, că soarta societăţii în care trăieşti este  condamnată."
Ayn Rand (1950)

Parlamentul Greciei a votat  înfiinţarea unei comisii care să analizeze circumstanţele în care guvernul elen a semnat, în 2010, cu Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, cele două acorduri de asistenţă financiară externă în valoare totală de 240 miliarde de euro. "După cinci ani de tăcere în Parlament, în privinţa principalelor probleme care au cauzat catastrofa acordurilor financiare, astăzi iniţiem un proces care va oferi poporului grec răspunsurile la aceste întrebări", a declarat premierul elen Alexis Tsipras. Comisia parlamentară, propusă de guvernul condus de Tsipras, va examina motivele care au dus la contractarea împrumuturilor, precum şi consecinţele implementării reformelor care au fost asociate programelor de asistenţă financiară. Printre aspectele ce vor fi analizate se numără revizuirea în creştere a deficitului bugetar al Greciei pentru 2009 - care a condus la declanşarea crizei financiare a ţării -, restructurarea datoriilor statului în 2011, precum şi recapitalizarea, în 2012, a marilor bănci cu capital de stat.   Fostul premier elen, Antonis Samaras, acum lider al opoziţiei, îl acuză pe Tsipras că, prin înfiinţarea comisiei, nu face altceva decât să distragă atenţia publicului de la probleme presante cu care se confruntă economia naţională.   Înfiinţarea comisiei parlamentare menţionate vine într-un moment în care Grecia mai poate accesa o tranşă în valoare de 7,2 miliarde de euro din programele de asistenţă financiară, însă creditorii au condiţionat acordarea acesteia de adoptarea şi implementarea unor reforme.   Pe de altă parte, viceministrul grec de finanţe, Dimitris Mardas, susţine că Germania, cel mai mare creditor al Greciei, îi datorează Atenei 279 de miliarde de euro, despăgubiri pentru ocupaţia nazistă din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.  Berlinul a respins în mai multe rânduri cererile noului guvern de la Atena, afirmând că problema despăgubirilor de război a fost rezolvată o dată pentru totdeauna.    Statele Unite îi cer Greciei să finalizeze programul de reforme "care să merite sprijinul creditorilor".  Trezoreria SUA a informat luni seara, după o întrevedere la Washington între ministrul elen al finanţelor, Yanis Varoufakis, şi subsecretarul Trezoreriei pentru probleme internaţionale, Nathan Sheets, că Grecia trebuie să se angajeze într-un proces de negocieri tehnice cu partenerii săi internaţionali pentru finalizarea programului de reforme care să merite sprijinul financiar în timp oportun din partea creditorilor". (A.V.)

Șeful Guvernului a anunțat că, de la 1 iunie, taxa pe valoarea adăugată pentrut toate produsele agro-alimentare, inclusiv la băuturi nealcoolice şi la servicii de alimentaţii publice, va fi redusă de la 24% la 9%. De asemenea, de la 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Fiscal, guvernul dorește reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20%.   "I-am ridicat premierului o serie de preocupări în privinţa planului Guvernului de a promova noul Cod Fiscal, astfel încât să reducă substanţial nivelurile TVA, măsură care, potrivit estimărilor Comisiei, are un efect fiscal substanţial negativ. Această măsură nu corespunde recomandărilor generale ale Comisiei privind politicile fiscale, domeniu în care noi recomandăm să ridicăm povara impozitării de pe muncă, în special de pe forţa de muncă slab plătită, către alte baze de taxare care afectează în mai mică măsură creşterea economică şi, inclusiv, consumul", a declarat oficialul european, în urma discuției de la guvern cu premierul Victor Ponta. Valdis Dombrovskis, vicepreședintele Comisiei Europene a declarat miercuri, 8 aprilie, la București că există îngrijorări la Bruxelles legate de planurile Guvernului României din noul Cod Fiscal. ​„Am comunicat Primului Ministru o serie de îngrijorări legate de planurile Guvernului pentru noul Cod Fiscal prin care se vor reduce substanțial ratele de TVA, care, potrivit estimărilor Comisiei Europene ar urma să aibă un efect negativ fiscal substanțial”, a declarat Dombrovskis într-o conferință de presă comună cu premierul Victor Ponta și Ministrul Muncii, Rovana Plumb.  In plus, această propunere nu este în linie cu recomandările generale ale Comisiei Europene în privința politicilor fiscale pentru care, în general, recomandăm să se micșoreze presiunea pe impozitarea muncii în special cea salariile mici, către baze de impozitare care afectează mai puțin creșterea economică, inclusiv consumul.  În orice caz, a subliniat acesta, Comisia este dispusă la discuții detaliate cu Guvernul Românie, pentru a identifica măsurio compensatorii și a găsi cea mia bună variantă pentru a asigura finanțe publice sustenabile în România.

Comisia Europeană doreşte să înfinţeze în timpul mandatului lui Jean-Claude Juncker o Uniune Energetică Europenă care va avea drept principal scop să fugă ruşi, de gazul şi de energie furnizate de aceştia. Se urmăreşte consolidarea puterii de negociere a statelor membre şi a UE faţă de terţi (în special cu ruşii), dezvoltarea surselor de energie indigene în spaţiul comunitare, diversificarea surselor de energei, mai ales petrol şi gaze naturale, şi consolidarea comunităţii energetice. Cum se traduc în practică aceste dorinţi: toţi europenii vor plăti acelaşi tarif la gaze şi curent, indiferent dacă e român, neamţ sau luxemburghez, se elimină producătorii ineficienţi, se interconectează mai bine statele cu conducte şi reţele electrice, se uşurează accesul la surse energetice. În final, se va ajunge la creşterea securităţii energetice pentru toată Uniunea şi se vor elimina fricile cauzate de toanele ruşilor care închid robinetul ori de câte ori se supără sau nu se înţeleg cu ucrainenii.

Acest plan este foarte generos dar comportă câteva observaţii. Puterea energetică diferă de la stat la stat. Unele sunt furnizoare de securitate energetică iar altele sunt consumatoare. România se află într-o postură fericită. În acest an, importurile de gaze ruseşti tinde spre zero şi la electricitate este un exportator net. În plus, are un potenţial ridicat de creştere a resurselor, prin punerea în valoare a zăcămintelor din Marea Neagră. Din această cauză, la negocierea formării Uniunii Energetice Europene, România trebuie să pună câteva condiţii, pentru că preţul utilităţilor se va egaliza pe întreg întinsul spaţiului comunitar însă veniturile vor fi diferite de la stat la stat.

Agenţia de rating financiar Fitch Ratings a retrogradat vineri ratingul datoriei Greciei cu două trepte, la "CCC", arătând spre "riscul ridicat" în discuţiile dintre Atena şi creditorii săi internaţionali, transmite AFP.  "Lipsa de acces la piaţă, incertitudinile asupra unei deblocări rapide (a ajutorului internaţional) şi tensiunea din sectorul bancar grec au pus o presiune extremă asupra finanţării statului grec", justifică agenţia de notaţie într-un comunicat.   Guvernul grec a trimis vineri o listă cu propuneri de reformă către zona euro şi Fondul Monetar Internaţional, în speranţa că va putea debloca astfel noi fonduri din partea creditorilor, a declarat un oficial guvernamental elen, potrivit Reuters.   La finele lunii trecute, miniştri de Finanţe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistenţă, cu condiţia ca Atena să demareze o serie de reforme.   Potrivit surselor citate de Reuters, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional s-au reunit vineri seară la Bruxelles pentru a discuta propunerile trimise de guvernul grec. Aprobarea UE şi FMI, urmată de acordul miniştrilor de Finanţe din zona euro, este necesară înainte ca Atena să poată beneficia de fondurile care îi vor permite să evite falimentul.     Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras a anunţat că ultima listă va include măsuri destinate îmbunătăţirii încrederii investitorilor, creşterii veniturilor din taxe şi reformei justiţiei. De asemenea, guvernul de la Atena ar urma să prezinte cel puţin unele măsuri de reformă a pensiilor, chiar dacă până acum a respins ideea majorării vârstei de pensionare sau diminuării pensiilor.   Atena are nevoie urgentă de noi fonduri pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată şi ieşirea forţată din zona euro. Potrivit unor surse guvernamentale, Grecia riscă să rămână fără lichidităţi până la data de 20 aprilie dacă nu primeşte noi fonduri din partea creditorilor. În ultima vreme, Grecia s-a bazat pe tranzacţiile de tip repo, în cadrul cărora a împrumutat bani pe termen scurt de la entităţile de stat, dar potrivit surselor aceste operaţiuni mai sunt posibile doar câteva săptâmâni.  Capacitatea de finanţare a Greciei este limitată, pentru că nu poate împrumuta de pe pieţele de termen lung şi mediu, iar autorităţile de la Atena trebuie să ramburseze în luna martie şase miliarde de euro către creditorii internaţionali. În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulţi analişti şi care nu poate fi rambursat în totalitate.

Banca Naţională a României a decis  reducerea dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 2,25%, începând din data de 1 aprilie, potrivit unui comunicat al băncii centrale.   În plus, Consiliu de Administraţie al BNR a hotărât îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-1,75 puncte procentuale de la +/-2 puncte procentuale. 'În consecinţă, începând cu data de 1 aprilie, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 3,75% pe an de la 4,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%', se precizează în comunicat.  Tot în şedinţa de marţi, banca centrală a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei la 10% şi în valută la 14%, dar şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.