Comisia Europeană doreşte să înfinţeze în timpul mandatului lui Jean-Claude Juncker o Uniune Energetică Europenă care va avea drept principal scop să fugă ruşi, de gazul şi de energie furnizate de aceştia. Se urmăreşte consolidarea puterii de negociere a statelor membre şi a UE faţă de terţi (în special cu ruşii), dezvoltarea surselor de energie indigene în spaţiul comunitare, diversificarea surselor de energei, mai ales petrol şi gaze naturale, şi consolidarea comunităţii energetice. Cum se traduc în practică aceste dorinţi: toţi europenii vor plăti acelaşi tarif la gaze şi curent, indiferent dacă e român, neamţ sau luxemburghez, se elimină producătorii ineficienţi, se interconectează mai bine statele cu conducte şi reţele electrice, se uşurează accesul la surse energetice. În final, se va ajunge la creşterea securităţii energetice pentru toată Uniunea şi se vor elimina fricile cauzate de toanele ruşilor care închid robinetul ori de câte ori se supără sau nu se înţeleg cu ucrainenii.

Acest plan este foarte generos dar comportă câteva observaţii. Puterea energetică diferă de la stat la stat. Unele sunt furnizoare de securitate energetică iar altele sunt consumatoare. România se află într-o postură fericită. În acest an, importurile de gaze ruseşti tinde spre zero şi la electricitate este un exportator net. În plus, are un potenţial ridicat de creştere a resurselor, prin punerea în valoare a zăcămintelor din Marea Neagră. Din această cauză, la negocierea formării Uniunii Energetice Europene, România trebuie să pună câteva condiţii, pentru că preţul utilităţilor se va egaliza pe întreg întinsul spaţiului comunitar însă veniturile vor fi diferite de la stat la stat.

Agenţia de rating financiar Fitch Ratings a retrogradat vineri ratingul datoriei Greciei cu două trepte, la "CCC", arătând spre "riscul ridicat" în discuţiile dintre Atena şi creditorii săi internaţionali, transmite AFP.  "Lipsa de acces la piaţă, incertitudinile asupra unei deblocări rapide (a ajutorului internaţional) şi tensiunea din sectorul bancar grec au pus o presiune extremă asupra finanţării statului grec", justifică agenţia de notaţie într-un comunicat.   Guvernul grec a trimis vineri o listă cu propuneri de reformă către zona euro şi Fondul Monetar Internaţional, în speranţa că va putea debloca astfel noi fonduri din partea creditorilor, a declarat un oficial guvernamental elen, potrivit Reuters.   La finele lunii trecute, miniştri de Finanţe din zona euro au căzut de acord să ofere Greciei o prelungire cu patru luni a programului de asistenţă, cu condiţia ca Atena să demareze o serie de reforme.   Potrivit surselor citate de Reuters, Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional s-au reunit vineri seară la Bruxelles pentru a discuta propunerile trimise de guvernul grec. Aprobarea UE şi FMI, urmată de acordul miniştrilor de Finanţe din zona euro, este necesară înainte ca Atena să poată beneficia de fondurile care îi vor permite să evite falimentul.     Guvernul condus de premierul Alexis Tsipras a anunţat că ultima listă va include măsuri destinate îmbunătăţirii încrederii investitorilor, creşterii veniturilor din taxe şi reformei justiţiei. De asemenea, guvernul de la Atena ar urma să prezinte cel puţin unele măsuri de reformă a pensiilor, chiar dacă până acum a respins ideea majorării vârstei de pensionare sau diminuării pensiilor.   Atena are nevoie urgentă de noi fonduri pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată şi ieşirea forţată din zona euro. Potrivit unor surse guvernamentale, Grecia riscă să rămână fără lichidităţi până la data de 20 aprilie dacă nu primeşte noi fonduri din partea creditorilor. În ultima vreme, Grecia s-a bazat pe tranzacţiile de tip repo, în cadrul cărora a împrumutat bani pe termen scurt de la entităţile de stat, dar potrivit surselor aceste operaţiuni mai sunt posibile doar câteva săptâmâni.  Capacitatea de finanţare a Greciei este limitată, pentru că nu poate împrumuta de pe pieţele de termen lung şi mediu, iar autorităţile de la Atena trebuie să ramburseze în luna martie şase miliarde de euro către creditorii internaţionali. În prezent, datoria Greciei se situează la 315 miliarde de euro sau 176% din PIB, un nivel considerat nesustenabil de mulţi analişti şi care nu poate fi rambursat în totalitate.

Banca Naţională a României a decis  reducerea dobânzii de politică monetară la 2% pe an, de la 2,25%, începând din data de 1 aprilie, potrivit unui comunicat al băncii centrale.   În plus, Consiliu de Administraţie al BNR a hotărât îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul ratei dobânzii de politică monetară la +/-1,75 puncte procentuale de la +/-2 puncte procentuale. 'În consecinţă, începând cu data de 1 aprilie, rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se va reduce la 3,75% pe an de la 4,25%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se menţine la 0,25%', se precizează în comunicat.  Tot în şedinţa de marţi, banca centrală a decis menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei la 10% şi în valută la 14%, dar şi gestionarea adecvată a lichidităţii din sistemul bancar.

Potrivit site-ului enikos.gr, Katsambas şi-a prezentat demisia după o întâlnire dintre ministrul elen al Finanţelor, Yanis Varoufakis, şi directorul executiv al FMI Christine Lagarde care a avut loc weekendul trecut la Washington.  Katsambas, care a lucrat pentru FMI între1979-2010, a fost numit reprezentantul Greciei la insituţia financiară internaţională în 2012.  Grecia, ţară aflată în pragul falimentului din cauza neînţelegerilor cu creditorii externi privind reformele ataşate unor programe de asistenţă financiară în valoare totală de 240 miliarde de euro, a pus la încercare răbdarea partenerilor externi prin refuzul repetat de a colabora cu aceştia şi prin anunţarea mai multor măsuri populiste de natură să diminueze veniturile la bugetul de stat.  Săptămâna trecută, mai mulţi reprezentanţi ai guvernului de la Atena au indicat că Grecia nu va putea să plătească o datorie de 450 milioane de euro către FMI scadentă pe 9 aprilie, informaţie care a fost ulterior infirmată de premierul Alexis Tsipras, şi apoi de Lagarde.

Lagarde a precizat, în urma întâlnirii cu Varoufakis, că o "cooperare efectivă" este în interesul tuturor părţilor şi că FMI va continua să lucreze cu autorităţile de la Atena pentru a contribui la revenirea economiei Greciei.  De asemenea, ea a afirmat că discuţiile tehnice cu echipele autorităţilor care supraveghează programul de bailout al Greciei vor reîncepe în această săptămână la Atena şi la Bruxelles, ministrul grec de finanţe luându-şi anagajamentul că va asigura îmbunătăţirea cooperarării autorităţilor elene cu oficialii europeni.

 

Comisia Europeana promoveaza masiv proiectul Firmware care consta intr-o serie de elemente software pe care startup-urile le pot utiliza pentru a-si pune in practica ideile, putand sa solicite si grant-uri de pana la 150.000 euro, scrie EUObserver.  Bugetul este de 300 milioane euro, contribuind si cateva mari companii europene de telecomunicatii.

Denumirea Fiware vine de la "future internet" si de la software, iar programul este un parteneriat public-privat intre UE si o serie de companii care au aderat la program in 2011. Tool-urile software au fost furnizate de o serie de companii telecom mari, precum Telefonica si Ericsson.

Cel mai recent Fiware a fost implementat in proiectele de dezvoltare a unor "orase inteligente" (smart cities) din sapte tari europene, acestea fiind orase in care tehnologia este folosita pe scara larga pentru a imbunatati diverse aspecte ale vietii de zi cu zi.   Pentru a promova Fiware, Comisia investeste 80 milioane euro in 1.000 de startup-uri, banii fiind alocati prin 16 "acceleratoare", organizatii care ajuta micile companii sa se promoveze si sa se dezvolte. Grant-ul maxim pentru un startup este de 150.000 euro, insa conditia este ca acea companie sa foloseasca soft-ul Fiware.

Excedentul de cont curent al Germaniei nu reprezintă o problemă pentru alte state membre ale zonei euro, declară ministrul finanţelor de la Berlin, Wolfgang Schaeuble, răspunzând astfel criticilor privind economia naţională, care se bazează pe exporturi.  Surplusul de cont curent al Germaniei, de peste 7% din PIB-ul ţării, a fost criticat de economişti, fiind considerat o sursă de dezechilibre "nocive" în uniunea monetară.   Săptămâna trecută, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat, în Parlamentul italian, că "nu există nicio îndoială că excedentul comercial al Germaniei încalcă normele UE privind dezechilibrele excesive".  "Nu am acceptat niciodată ideea că excedentul Germaniei reprezintă o problemă pentru partenerii noştri din zona euro", a subliniat Schaeuble, adăugând că, în opinia sa, politică monetară expansionistă şi gradul ridicat de îndatorare nu reprezintă soluţii, ci cauze principale ale crizei financiare şi datoriilor din ultimii ani.  Amintim că BCE menţine dobânzile la nivelul minim record şi a lansat, la începul lunii martie, un program agresiv de achiziţii lunare de obligaţiuni, de 60 de miliarde de euro.