Potrivit site-ului enikos.gr, Katsambas şi-a prezentat demisia după o întâlnire dintre ministrul elen al Finanţelor, Yanis Varoufakis, şi directorul executiv al FMI Christine Lagarde care a avut loc weekendul trecut la Washington.  Katsambas, care a lucrat pentru FMI între1979-2010, a fost numit reprezentantul Greciei la insituţia financiară internaţională în 2012.  Grecia, ţară aflată în pragul falimentului din cauza neînţelegerilor cu creditorii externi privind reformele ataşate unor programe de asistenţă financiară în valoare totală de 240 miliarde de euro, a pus la încercare răbdarea partenerilor externi prin refuzul repetat de a colabora cu aceştia şi prin anunţarea mai multor măsuri populiste de natură să diminueze veniturile la bugetul de stat.  Săptămâna trecută, mai mulţi reprezentanţi ai guvernului de la Atena au indicat că Grecia nu va putea să plătească o datorie de 450 milioane de euro către FMI scadentă pe 9 aprilie, informaţie care a fost ulterior infirmată de premierul Alexis Tsipras, şi apoi de Lagarde.

Lagarde a precizat, în urma întâlnirii cu Varoufakis, că o "cooperare efectivă" este în interesul tuturor părţilor şi că FMI va continua să lucreze cu autorităţile de la Atena pentru a contribui la revenirea economiei Greciei.  De asemenea, ea a afirmat că discuţiile tehnice cu echipele autorităţilor care supraveghează programul de bailout al Greciei vor reîncepe în această săptămână la Atena şi la Bruxelles, ministrul grec de finanţe luându-şi anagajamentul că va asigura îmbunătăţirea cooperarării autorităţilor elene cu oficialii europeni.

 

Comisia Europeana promoveaza masiv proiectul Firmware care consta intr-o serie de elemente software pe care startup-urile le pot utiliza pentru a-si pune in practica ideile, putand sa solicite si grant-uri de pana la 150.000 euro, scrie EUObserver.  Bugetul este de 300 milioane euro, contribuind si cateva mari companii europene de telecomunicatii.

Denumirea Fiware vine de la "future internet" si de la software, iar programul este un parteneriat public-privat intre UE si o serie de companii care au aderat la program in 2011. Tool-urile software au fost furnizate de o serie de companii telecom mari, precum Telefonica si Ericsson.

Cel mai recent Fiware a fost implementat in proiectele de dezvoltare a unor "orase inteligente" (smart cities) din sapte tari europene, acestea fiind orase in care tehnologia este folosita pe scara larga pentru a imbunatati diverse aspecte ale vietii de zi cu zi.   Pentru a promova Fiware, Comisia investeste 80 milioane euro in 1.000 de startup-uri, banii fiind alocati prin 16 "acceleratoare", organizatii care ajuta micile companii sa se promoveze si sa se dezvolte. Grant-ul maxim pentru un startup este de 150.000 euro, insa conditia este ca acea companie sa foloseasca soft-ul Fiware.

Excedentul de cont curent al Germaniei nu reprezintă o problemă pentru alte state membre ale zonei euro, declară ministrul finanţelor de la Berlin, Wolfgang Schaeuble, răspunzând astfel criticilor privind economia naţională, care se bazează pe exporturi.  Surplusul de cont curent al Germaniei, de peste 7% din PIB-ul ţării, a fost criticat de economişti, fiind considerat o sursă de dezechilibre "nocive" în uniunea monetară.   Săptămâna trecută, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, a declarat, în Parlamentul italian, că "nu există nicio îndoială că excedentul comercial al Germaniei încalcă normele UE privind dezechilibrele excesive".  "Nu am acceptat niciodată ideea că excedentul Germaniei reprezintă o problemă pentru partenerii noştri din zona euro", a subliniat Schaeuble, adăugând că, în opinia sa, politică monetară expansionistă şi gradul ridicat de îndatorare nu reprezintă soluţii, ci cauze principale ale crizei financiare şi datoriilor din ultimii ani.  Amintim că BCE menţine dobânzile la nivelul minim record şi a lansat, la începul lunii martie, un program agresiv de achiziţii lunare de obligaţiuni, de 60 de miliarde de euro.

În noiembrie anul trecut, BCE a preluat de la băncile centrale şi de la autorităţile de reglementare în sectorul financiar-bancar supravegherea directă a celor mai mari 123 de bănci din zona euro, mutare care a stârnit îngrijorare în rândul bancherilor şi politicienilor privind, printre altele, o serie de costuri suplimentare generate de noua măsură.   Procesul deschis de L-Bank reprezintă prima acţiune radicală a unei bănci din Europa împotriva supravegherii BCE şi evidenţiază opoziţia crescândă cu care banca centrală europeană se confruntă din partea unor politicieni şi bancheri din cea mai mare economie a zonei euro.    L-Bank a argumentat că supravegherea BCE limitează capacitatea băncii de a finanţa firmele şi populaţia locală şi a cerut să fie transferată din nou sub controlul unei autorităţi din Germania.  Printre criteriile analizate de BCE la preluarea supravegherii directe asupra unei instituţii bancare se numără mărimea activelor, care trebuie să depăşească 30 de miliarde de euro, precum şi contribuţia băncii la PIB-ul ţării în care operează, o contribuţie de peste 20% din PIB asigurând în mod automat supravegherea directă a BCE.   În ţările în care aceste criterii nu se aplică, cel puţin trei din instituţiile bancare locale sunt trecute sub monitorizarea BCE, cu excepţia cazurilor în care activele băncilor sunt mai mici de 5 miliarde de euro.  De asemenea, BCE poate prelua supravegherea oricărei bănci care deţine operaţii semnificative în cel puţin două ţări.

Potrivit ultimelor date disponibile, activele L-Bank, una dintre cele 21 de instituţii bancare germane supravegheate direct de BCE, totalizau 70 miliarde de euro la finele anului 2013.

 Dacă Grecia nu se va retrage singură din zona euro, piaţa o va forţa să facă acest lucru, întrucât dezechilibrele nu pot rezista pe termen lung. Piaţa sancţionează întotdeauna aceste aspecte". Asistăm la o scenetă fără sfârşit, cu aspecte de butaforie, iar agonia din Grecia nu ajută la nimic".   Doru Lionăchescu opinează că situaţia din Grecia evidenţiază cât de fragilă este democraţia la populism.    Zilele trecute, premierul elen Alexis Tsipras a trimis o scrisoare cancelarului Germaniei Angela Merkel în care avertizează că executivul său va fi obligat să aleagă între achitarea împrumuturilor, în special către FMI, sau continuarea cheltuielilor sociale.   Referitor la această scrisoare, Doru Lionăchescu opinează că gestul premierului grec reprezintă "doar o nouă etapă într-o butaforie pe care o face Guvernul Syrizei".  Analistul economic consideră: "Tsipras are două variante pe care le-a prezentat nemţilor, spunându-le: «ori vă dau vouă banii, ori plătesc salarii şi pensii». Acest ton pe care-l abordează este o tactică de negociere. Grecii mizează foarte mult pe premisa psihologică, pe micul şantaj".   Domnul Lionăchescu subliniază că, în mod cert, la nivel macro, Grecia nu va putea niciodată să-şi plătească datoria

BCE nu se va grăbi să determine când va fi momentul potrivit pentru a retrage măsurile de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro, care au început în martie şi urmează să continue până în septembrie 2016.  Rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas în teritoriul negativ în luna martie, pentru a patra lună consecutiv, dar s-a apropiat la limită de nivelul zero, după ce Banca Centrală Europeană a demarat mult aşteptatul program de relaxare cantitativă.  Potrivit unei estimări preliminare publicate marţi de Oficiul european de statistică (Eurostat), rata anuală a inflaţiei în zona euro s-a situat la minus 0,1% în luna martie, comparativ cu minus 0,3% în luna februarie.  În 22 ianuarie, Mario Draghi a estimat că rata inflaţiei în zona euro va continua să scadă în următoarele luni, înainte de a urca uşor spre sfârşitul anului. Măsurile de politică monetară anunţate de BCE şi posibila majorare graduală a preţului la ţiţei vor duce la o creştere treptată a ratei inflaţiei spre sfârşitul lui 2015 şi în 2016, a explicat Draghi.  Conform estimărilor BCE, rata inflaţiei se va situa anul acesta la 0,7% şi la 1,3% anul viitor - mult sub ţinta de 2% avută în vedere de instituţie. Şi aceste proiecţii ar putea fi revizuite în scădere, deoarece nu reflectă pe deplin recentele scăderi ale preţului la ţiţei.  Pentru a evita riscul unei spirale deflaţioniste, Banca Centrală Europeană a prezentat în 22 ianuarie măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro. Mario Draghi a anunţat achiziţiile lunare combinate de obligaţiuni suverane ale statelor din zona euro şi bonduri corporatiste de până la 60 de miliarde de euro, din martie 2015 până în septembrie 2016. (Sursa: Agerpres)