Delapidatorii si spagarii de la Bruxelles au "tras Romania" in UE

"Romania nu era pregatita in momentul aderarii. Era pregatita din multe puncte de vedere, dar nu in cele esentiale. Vorbesc aici de legislatie, de sistemul judiciar, de functionarea lui, de eficienta si impartialitate in modul de aplicare a legilor, de coruptia institutionala", a afirmat, intr-un interviu la Realitatea TV, ambasadorul olandez, potrivit Mediafax.
Totodata, Matthijs van Bonzel a subliniat faptul ca exista o legatura intre Schengen si respectarea standardelor UE: "Unii politicieni au negat aceasta legatura in cei trei ani de cand ma aflu aici. Dar exista o legatura foarte puternica. Legatura este urmatoarea: odata ce devii membru al UE si indeplinesti toate cerintele impuse de acest statut si poate nu toate statele le respecta in practica dar macar incearca sa faca tot ce le sta in putinta pentru a demonstra ca situatia este sub control. Romania a aderat fara sa indeplineasca aceste cerinte dar acum recupereaza" ajungand la nivelul la care ar fi trebuit sa fie in 2007, a precizat diplomatul.
"Am acceptat Romania doar cu aceasta lista de sarcini fiind de deplin convinsi ca va realiza toate aceste lucruri. Cand citesti raportul MCV (...) da, vedem progrese dar, nu, Romania nu a atins nivelul maxim. Odata ce va ajunge la acest nivel vom merge in Parlament si le vom spune parlamentarilor nostri ca Romania indeplineste toate conditiile pe care ar fi trebuit sa le indeplineasca atunci cand a devenit tara membra UE", a afirmat el.
Van Bonzel a explicat ca printre lucrurile pe care Romania le mai are de indeplinit se afla confiscarea averilor ilicite, rata in prezent fiind de doar 10%.
Ambasadorul a mai spus ca o alta nemultumire a parlamentarilor olandezi este aceea ca statul roman nu a platit compania olandeza care, in urma cu sapte ani, a recuperat epava unei nave esuate pe canalul Dunare-Marea Neagra, desi exista si un verdict al Camerei Internationale de Comert de la Paris.

Cancelarul Angelei Merkel a respins pretențiile financiare ale Greciei pentru atrocitățile comise de naziști în timpului celui de-al Doilea Război Mondial chiar de față cu omologul său elen, Alexis Tsipras, într-o conferință comună de presă susținută la Berlin.

"Din partea guvernului german, problema despăgubirilor de război este închisă din punct de vedere politic și legal", a declarat Merkel, care a arătat că Berlinul este însă conștient de responsabilitatea morală care îi revine.  Guvernul Greciei, condus de Alex Tsipras, solicită compensații financiare pentru ocupația Axei, când zeci de mii de oameni au fost uciși sau au murit de foame, dar și replata unui împrumut forțat acordat de Atena în 1942.  După o întâlnire bilaterală mult așteptată, Merkel și Tsipras au adoptat un ton conciliant și au pledat pentru o mai bună comunicare între cele două guverne, cu scopul de a ajuta la depășirea crizei din Grecia. Liderul Syriza a dat garanții, în numele guvernului său, că va respecta angajamentele luate în fața creditorilor internaționali.

"Sunt cancelarul Germaniei, prin urmare reprezint o singură țară dintre cele 19 din zona euro", a subliniat Angela Merkel, a cărui cuvânt cântărește însă cel mai mult în cazul celor mai sensibile probleme din Europa.

Preşpedintele Comisiei Europene a prezentat o “nota analitică” despre Uniunea Economică şi Monetara. Ea nu conţine acele prevederi pe care şi le doreste, spre exemplu, ministrul german de Finante – un parlament european al ţărilor care fac parte din zona euro – şi nici alte institutii separate sau un buget al zonei euro, separat de actualul buget al UE. Nota lui Jean-Claude Juncker conţine însă prevederi care, odată aplicate, pot duce la crearea unor asemenea instituţii separate.   O asemenea evoluţie va institutionaliza o realitate prezentă în actuala UE – apariţia a doua viteze de integrare, a cercurilor concentrice, cu România situându-se pe ultimul dintre cestea. Însuşi faptul că România nu este parte a Acordului Schengen poate cântări în ejectarea ţării tot mai departe de “inima” viitoarei Uniuni Europene, deoarece acest acord, conceput uiniţial în afara cadrului comunitar, poate servi drept model pentru noua cosntrucţie europeană.   Economistul francez Thomas Piketty vorbeste cu reporterii Der Spiegel despre gestionarea dezastruoasă a crizei financiare în cadrul UE, despre transformarea sa într-o criză a datoriilor şi despre uriaşele erori ale Bruxelles-ului de a nu investi în tânăra generaţie. Iar Piketty consideră că o soluţie pentru iesirea din actuala situatie este apariţia unor instituţii doar ale zonei euro, practic detaşarea unui număr de state UE de cele aflete la periferie. Este o soluţie propusa şi de oficiali germani, despre care a vorbit şi Nicolas Sarkozy, predecesorul sau de la Elysee Valery Giscard d'Estaing, sau fostul cancelar Helmut Schmidt.   În acest context, ne putem pune întrebarea dacă insistenţa Bucureştiului de a prinde trenul Schengen şi graba şi entuziasmul cu care România a aprobat şi s-a supus până acum noilor acorduri europene extrem de dure (precum Pactul pentru Stabilitate sau urmaşul său - Tratatul pentru stabilitate coordonare şi guvernare în uniunea economică şi monetară) si care nu sunt obligatorii decât pentru statele din zona euro, nu semnalează teama că România ar putea rămâne pe o poziţie total periferică, la graniţa estică a UE, într-o regiune tot mai instabilă economic şi securitar.

Potrivit lui Jean-Pierre Gerard, fost membru al Consiliului pentru Politică Monetară din Franţa, statele UE ar putea folosi atât moneda euro cât şi propriile monede pentru a se proteja de fluctuaţiile cursului de schimb valutar.  Alternativ, ar putea fi create mai multe uniuni monetare între state cu economii similare, care ar putea utiliza propriile monede, a declarat Gerard, citat de agenţia de ştiri Sputnik.  Acordul European de Schimb Valutar, cunoscut şi sub numele de "Şarpele Monetar" sau "Şarpele din Tunel", datorită imaginii grafice create de fluctuaţiile monedelor participante în raport cu evoluţia dolarului, a fost introdus în 1971 de guvernele Belgiei, Germaniei, Franţei, Italiei, Luxemburgului şi Olandei ca o metodă de protecţie şi de dirijare a cursului valutar.  Sistemul permitea o fluctuaţie a unei monede participante de plus/minus 2,25% faţă de dolar şi de plus/minus 4,5% în raport cu celelalte monede. Potrivit economistului francez, moneda unică europeană nu oferă suficientă flexibilitate economiilor din Uniunea Europeană.  Gerard şi-a exprimat sprijinul pentru reintroducerea "Şarpelui Monetar", un sistem monetar care a fost folosit în anii 70 de unii membri din Comunitatea Europeană, inclusiv Franţa, pentru a controla fluctuaţiile monedelor naţionale în raport cu dolarul American.  "Sistemul şarpelui monetar, pe care l-am folosit în trecut, a fost complet adecvat.  Ne-a permis să răspundem în mod eficient fluctuaţilor dolarului.

Mai mult, chiar înainte de introducerea euro, au existat uniuni monetare în rândul statelor europene, precum cele create de Belgia şi Luxemburg.  Prin urmare, ar fi posibil să înfiinţăm mai multe astfel de uniuni economice între state cu politici monetare similare, precum Germania şi Olanda", a spus economistul francez într-un interviu pentru publicaţia franceză Antlantico.

Islanda a anuntat joi ca si-a retras candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeana, la doi ani dupa venirea la putere a unui guvern eurosceptic de centru-dreapta care a promis sa puna capat acestui proces lansat in 2009, informeaza AFP.  Ministrul islandez al Afacerilor Externe, Gunnar Bragi Sveinsson, a precizat intr-un comunicat ca a transmis aceasta decizie Letoniei, care detine in prezent presedintia UE si care, la randul sau, a informat Comisia Europeana.    "Interesele Islandei sunt mai bine servite in afara Uniunii Europene", a mentionat ministerul pe pagina sa de internet.   Un guvern de stanga a depus candidatura pentru aderarea la UE intr-o perioada in care o grava criza financiara a zdruncinat increderea cetatenilor in institutiile lor si a suscitat dorinta de a adera la zona euro, in contextul scaderii valorii coroanei islandeze.  Insa o intrebare ramane fara raspuns: cum poate fi eliminat decalajul dintre Bruxelles si Reykjavik asupra cotelor de pescuit, un pilon al economiei islandeze. Aceasta tema spinoasa nu a fost niciodata abordata in cursul negocierilor purtate intre iunie 2011 si ianuarie 2013.  Imediat dupa venirea sa la putere in aprilie 2013, partidul de centru-dreapta a pus capat discutiilor.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat joi la Cluj că, după calculele actuale, România va fi nevoită să plătească, pentru cadrul financiar trecut, 2007-2014, corecţii financiare de un miliarde de euro..    El a precizat că această sumă, dacă nu ar fi trebuit plătită, ar fi ridicat nivelul de absorbţie a fondurilor europene cu procente bune. ”Corecţiile financiare pe actualul cadru financiar astăzi îl estimăm la un miliard de euro. Sunt corecţii financiare venite pe sistemul special, pe achiziţii publice, ca şi subiect, în mare parte a lor. Adică este preţul pe prostie plătit de România pentru faptul că a pus în funcţii cheie oameni, care, din păcate, nu trebuiau să fie acolo. Şi mai ales în zona de achiziţii publice”, a spus Teodorovici.  Ministrul a precizat că toate proiectele aprobate până în octombrie 2011 sunt supuse corecţiilor financiare. ”Până se închid, în 2015, unele vor purta la fiecare cerere de rambursare o corecţie financiară. Unele - 10, 15, 25 la sută. Pentru că aşa a spus Comisia în rapoartele sale de audit. Este o sumă foarte mare. Vă daţi seama, dacă acest miliard de euro, dacă era deja şi el pus de către Comisie pentru rambursare, nu aveam astăzi 53, eram undeva la 60 la sută (n.r. - grad de absorbţie). Dar sunt costuri pe care România sper să le înţeleagă nu neapărat ca valoare ca bani, sunt şi ei importanţi, ci ca pe viitor să evite situaţii similare”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.  Acesta a mai spus că îşi doreşte foarte mult crearea unei comisii parlamentare, care să vegheze la aplicarea legii răspunderii ministeriale. Această comisie ar trebui, în viziunea lui Eugen Teodorovici, ca, pe domeniul aplicării fondurilor europene, să analizeze activitatea fiecărui ministru, din 2007 până în prezent, pentru a se vedea cine a luat sau nu măsurile necesare pentru a susţine o mai mare absorbţie a fondurilor europene.  ”Anul acesta îmi doresc foarte mult să înfiinţăm o comisie parlamentară, care să vegheze la aplicarea legii răspunderii ministeriale. Adică, când tragem linie în 2015 şi vedem exact cât a cheltuit România şi cât a rămas necheltuit - aceia sunt bani publici. Cineva trebuie să plătească. Luat fiecare ministru în parte pe zona de fonduri europene pe care a gestionat-o, din 2007 până în prezent, şi văzut exact cine se face vinovat de acţiune sau de inacţiune. Pentru că în cazul României inacţiunea este extrem de dăunătoare. Îmi doresc (n.r. - această comisie) foarte mult, pentru ca pe viitor la aceste posturi să nu mai râvnească decât cei care au o pregătire în spate. Altfel nu vom schimba nimic”, a declarat ministrul. Eugen Teodorovici a participat joi la Cluj la deschiderea Cluj Innovation Days, un eveniment organizat de Cluj IT Cluster, ajuns la a treia ediţie. (Sursa: Agerpres)