Potrivit lui Jean-Pierre Gerard, fost membru al Consiliului pentru Politică Monetară din Franţa, statele UE ar putea folosi atât moneda euro cât şi propriile monede pentru a se proteja de fluctuaţiile cursului de schimb valutar.  Alternativ, ar putea fi create mai multe uniuni monetare între state cu economii similare, care ar putea utiliza propriile monede, a declarat Gerard, citat de agenţia de ştiri Sputnik.  Acordul European de Schimb Valutar, cunoscut şi sub numele de "Şarpele Monetar" sau "Şarpele din Tunel", datorită imaginii grafice create de fluctuaţiile monedelor participante în raport cu evoluţia dolarului, a fost introdus în 1971 de guvernele Belgiei, Germaniei, Franţei, Italiei, Luxemburgului şi Olandei ca o metodă de protecţie şi de dirijare a cursului valutar.  Sistemul permitea o fluctuaţie a unei monede participante de plus/minus 2,25% faţă de dolar şi de plus/minus 4,5% în raport cu celelalte monede. Potrivit economistului francez, moneda unică europeană nu oferă suficientă flexibilitate economiilor din Uniunea Europeană.  Gerard şi-a exprimat sprijinul pentru reintroducerea "Şarpelui Monetar", un sistem monetar care a fost folosit în anii 70 de unii membri din Comunitatea Europeană, inclusiv Franţa, pentru a controla fluctuaţiile monedelor naţionale în raport cu dolarul American.  "Sistemul şarpelui monetar, pe care l-am folosit în trecut, a fost complet adecvat.  Ne-a permis să răspundem în mod eficient fluctuaţilor dolarului.

Mai mult, chiar înainte de introducerea euro, au existat uniuni monetare în rândul statelor europene, precum cele create de Belgia şi Luxemburg.  Prin urmare, ar fi posibil să înfiinţăm mai multe astfel de uniuni economice între state cu politici monetare similare, precum Germania şi Olanda", a spus economistul francez într-un interviu pentru publicaţia franceză Antlantico.

Islanda a anuntat joi ca si-a retras candidatura pentru aderarea la Uniunea Europeana, la doi ani dupa venirea la putere a unui guvern eurosceptic de centru-dreapta care a promis sa puna capat acestui proces lansat in 2009, informeaza AFP.  Ministrul islandez al Afacerilor Externe, Gunnar Bragi Sveinsson, a precizat intr-un comunicat ca a transmis aceasta decizie Letoniei, care detine in prezent presedintia UE si care, la randul sau, a informat Comisia Europeana.    "Interesele Islandei sunt mai bine servite in afara Uniunii Europene", a mentionat ministerul pe pagina sa de internet.   Un guvern de stanga a depus candidatura pentru aderarea la UE intr-o perioada in care o grava criza financiara a zdruncinat increderea cetatenilor in institutiile lor si a suscitat dorinta de a adera la zona euro, in contextul scaderii valorii coroanei islandeze.  Insa o intrebare ramane fara raspuns: cum poate fi eliminat decalajul dintre Bruxelles si Reykjavik asupra cotelor de pescuit, un pilon al economiei islandeze. Aceasta tema spinoasa nu a fost niciodata abordata in cursul negocierilor purtate intre iunie 2011 si ianuarie 2013.  Imediat dupa venirea sa la putere in aprilie 2013, partidul de centru-dreapta a pus capat discutiilor.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a declarat joi la Cluj că, după calculele actuale, România va fi nevoită să plătească, pentru cadrul financiar trecut, 2007-2014, corecţii financiare de un miliarde de euro..    El a precizat că această sumă, dacă nu ar fi trebuit plătită, ar fi ridicat nivelul de absorbţie a fondurilor europene cu procente bune. ”Corecţiile financiare pe actualul cadru financiar astăzi îl estimăm la un miliard de euro. Sunt corecţii financiare venite pe sistemul special, pe achiziţii publice, ca şi subiect, în mare parte a lor. Adică este preţul pe prostie plătit de România pentru faptul că a pus în funcţii cheie oameni, care, din păcate, nu trebuiau să fie acolo. Şi mai ales în zona de achiziţii publice”, a spus Teodorovici.  Ministrul a precizat că toate proiectele aprobate până în octombrie 2011 sunt supuse corecţiilor financiare. ”Până se închid, în 2015, unele vor purta la fiecare cerere de rambursare o corecţie financiară. Unele - 10, 15, 25 la sută. Pentru că aşa a spus Comisia în rapoartele sale de audit. Este o sumă foarte mare. Vă daţi seama, dacă acest miliard de euro, dacă era deja şi el pus de către Comisie pentru rambursare, nu aveam astăzi 53, eram undeva la 60 la sută (n.r. - grad de absorbţie). Dar sunt costuri pe care România sper să le înţeleagă nu neapărat ca valoare ca bani, sunt şi ei importanţi, ci ca pe viitor să evite situaţii similare”, a explicat ministrul Fondurilor Europene.  Acesta a mai spus că îşi doreşte foarte mult crearea unei comisii parlamentare, care să vegheze la aplicarea legii răspunderii ministeriale. Această comisie ar trebui, în viziunea lui Eugen Teodorovici, ca, pe domeniul aplicării fondurilor europene, să analizeze activitatea fiecărui ministru, din 2007 până în prezent, pentru a se vedea cine a luat sau nu măsurile necesare pentru a susţine o mai mare absorbţie a fondurilor europene.  ”Anul acesta îmi doresc foarte mult să înfiinţăm o comisie parlamentară, care să vegheze la aplicarea legii răspunderii ministeriale. Adică, când tragem linie în 2015 şi vedem exact cât a cheltuit România şi cât a rămas necheltuit - aceia sunt bani publici. Cineva trebuie să plătească. Luat fiecare ministru în parte pe zona de fonduri europene pe care a gestionat-o, din 2007 până în prezent, şi văzut exact cine se face vinovat de acţiune sau de inacţiune. Pentru că în cazul României inacţiunea este extrem de dăunătoare. Îmi doresc (n.r. - această comisie) foarte mult, pentru ca pe viitor la aceste posturi să nu mai râvnească decât cei care au o pregătire în spate. Altfel nu vom schimba nimic”, a declarat ministrul. Eugen Teodorovici a participat joi la Cluj la deschiderea Cluj Innovation Days, un eveniment organizat de Cluj IT Cluster, ajuns la a treia ediţie. (Sursa: Agerpres)

Noul cvintet, care s-a reunit în capitala belgiană miercuri după-amiază, este format din reprezentanţi ai guvernului grec, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (BCE), Mecanismului european de stabilitate (MES) şi Fondului Monetar Internaţional.  O componenţă foarte apropiată de 'troica' mult detestată, cu diferenţa că guvernul Alexis Tsipras se prezintă ca membru deplin al acestei echipe căreia doreşte să-i schimbe imaginea asociată din 2010 cu vizitele foarte exigente în condiţii de înaltă securitate ale unor tehnocraţi veniţi să treacă în revistă acţiunile ministerelor greceşti.  Asta nu împiedică ca, printre participanţii la discuţii, să se afle Declan Costello din partea Comisiei Europene (CE), Klaus Masuch (BCE) şi Rishi Goyal (FMI), respectiv şefii de misiune ai fostei 'troici'.   'Negocierea grupului de la Bruxelles se va derula la nivel politic şi tehnic la Bruxelles, între omologi', susţine sursa greacă.  Liderii greci ai stângii radicale, constrânşi la un anumit număr de concesii în negocierile cu creditorii de la începutul lunii ianuarie, încearcă să rămână fermi şi să evite reluarea misiunilor funcţionarilor internaţionali în capitala greacă.  Totuşi, 'pentru chestiuni precise' şi în scopul de 'a risipi toate îndoielile' privind datele legate de Grecia, 'Grupul de la Bruxelles' va putea 'numi consilieri tehnici' care să se deplaseze la Atena pentru a aduna informaţiile necesare, a precizat sursa guvernamentală greacă.  'Putem lucra fără să punem niciodată piciorul în Grecia? Nu! Deci tehnicienii vor merge', a spus luni despre acest lucru ministrul de finanţe francez, Michel Sapin. Consilierii tehnici vor începe să activeze la Atena de joi, a declarat ministrul de finanţe Yanis Varoufakis la postul de televiziune Mega.  'În funcţie de temele abordate şi de datele necesare', aceşti funcţionari vor face deplasarea la Atena, unde 'un loc de muncă' le va fi amenajat la hotel şi unde le vor fi transmise informaţiile necesare, a spus ministrul elen la Paris, unde a avut o întrevedere cu omologul său francez.  'Dar nu veţi mai vedea aceste 'invazii' în ministerele' capitalei, imagine cu care Varoufakis a asimilat vizitele precedente ale troicăi. Cei mai înalţi reprezentanţi ai instituţiilor creditoare nu vor mai veni la Atena, lăsând locul simplilor funcţionari, a adăugat el.  Până la 20 aprilie, a spus ministrul, 'grupul de la Bruxelles' va trebui să facă în aşa fel încât ţara să dispună de lichidităţi suficiente pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt şi să evalueze programul de reforme.  Ministrul s-a declarat încrezător că proiectul de lege iminent privind măsurile de încurajare la plată a arieratelor la plata impozitelor ar putea aduce încasări de 6 până la 8 miliarde de euro şi să permită finanţelor statului să atingă un excedent bugetar primar de 1 până la 1,5% în 2015. SURSA: Agerpres

Fondul suveran al Norvegiei, cu active de cinci ori mai mari decât PIB-ul României, are investiţii de 115 milioane de euro în companiile româneşti listate la bursă.   Principalele investiţii pe bursa de la Bucureşti ale fondului norvegian sunt acţiunile BRD SocGen, cu o valoare de 35,4 milioane de euro la finalul anului trecut. Fondul deţinea 2,4% din capitalul băncii. Urmează acţiunile OMV Petrom, cu o valoare de 20,8 milioane de euro în contul unei deţineri de 0,37% din capitalul companiei. Pe locul al treilea se situează acţiunile Transgaz, în valoare de 16,4 milioane de euro echivalente unei deţineri de 2,19% din capital. La Banca Transilvania, fondul are o deţinere de 1,17% din capital.  Valoarea investiţiilor în acţiuni ro­mâneşti este redusă, raportat la activele de peste 760 miliarde de euro ale fondului. Dar faptul că România a atras investiţii mai mari în ultimul an de la unul dintre cele mai mari fonduri su­verane din lume arată că listările com­paniilor de stat din anii trecuţi au atras atenţia investitorilor interna­ţionali.  Fondul şi-a majorat investiţia pe majoritatea componentelor portofo­liului său din România. Excepţie au făcut acţiunile Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Romgaz (SNG). Pachetul de acţiuni Romgaz, cumpărat de fond la listarea companiei în 2013, a fost lichidat în totalitate în cursul anului trecut, arată raportul anual publicat de Norges Bank Investment Management, divizia băncii centrale norvegiene care administrează fondul suveran.  „Amprenta plasamentelor noastre în acţiuni a fost mărită pentru a include mai multe pieţe emergente şi de frontieră, iar investiţiile în aceste pieţe urmează să crească, la fel ca numărul de valute din portofoliul de obligaţiuni“, spun administratorii fondului suveran în raportul anual.  Fondul nu a raportat deţineri de titluri de stat româneşti la finalul anului trecut. Creşterea expunerii pe România are loc în condiţiile în care marile fonduri de investiţii sunt forţate de ratele reduse de dobândă de pe pieţele mature precum SUA şi zona euro să îşi diversifice plasamentele pe pieţe mai mici, aşa cum este piaţa locală de capital, în speranţa obţinerii de ran­damente mai ridicate.

 

FRANKFURT - Protestatarii anti-capitalisti au intrat in conflict cu politistii langa noul sediu al Bancii Centrale Europene (BCE) din Frankfurt miercuri si au dat foc la baricade si masini, umbrind ceremonia de inaugurare a zgarie-nori-ului ce a costat un miliard de euro, informeaza Reuters.
Aproape 90 de politisti au fost raniti de pietre si lichide neidentificate aruncate de o minoritate violenta din randul manifestatiei ce a reunit mii de persoane.   Cativa protestatari s-au plans ca au fost afectati cand politia a folosit spray-uri lacrimogene.  Sapte masini de politie au fost incendiate, strazile au fost blocate de gramezi arzande de cauciucuri si cosuri de gunoi iar mai multe magazine din centru au fost vandalizate.  Un fum negru s-a ridicat in fata turnurilor BCE si deasupra centrului orasului Frankfurt.  Politica a folosit tunuri de apa pentru a face o cale prin masa de protestatari catre intrarea in cladire, separata de strada cu baricade ale politiei. Cinci persoane au fost arestate iar altele retinute in pentru interogatoriu.   Presedintele BCE, Mario Draghi, s-a adresat demonstrantilor in discursul sau din cadrul ceremoniei de inaugurare, dar a spus ca acestia nu au motive sa dea vina pe Banca Centrala Europeana.  Organizatorul protestului, un grup denumit Blockupy, a estimat ca la demonstratie au venit circa 10.000 de persoane. Cateva mii au venit in capitala financiara a Germaniei din alte parti ale Europei.