Noul cvintet, care s-a reunit în capitala belgiană miercuri după-amiază, este format din reprezentanţi ai guvernului grec, Comisiei Europene, Băncii Centrale Europene (BCE), Mecanismului european de stabilitate (MES) şi Fondului Monetar Internaţional.  O componenţă foarte apropiată de 'troica' mult detestată, cu diferenţa că guvernul Alexis Tsipras se prezintă ca membru deplin al acestei echipe căreia doreşte să-i schimbe imaginea asociată din 2010 cu vizitele foarte exigente în condiţii de înaltă securitate ale unor tehnocraţi veniţi să treacă în revistă acţiunile ministerelor greceşti.  Asta nu împiedică ca, printre participanţii la discuţii, să se afle Declan Costello din partea Comisiei Europene (CE), Klaus Masuch (BCE) şi Rishi Goyal (FMI), respectiv şefii de misiune ai fostei 'troici'.   'Negocierea grupului de la Bruxelles se va derula la nivel politic şi tehnic la Bruxelles, între omologi', susţine sursa greacă.  Liderii greci ai stângii radicale, constrânşi la un anumit număr de concesii în negocierile cu creditorii de la începutul lunii ianuarie, încearcă să rămână fermi şi să evite reluarea misiunilor funcţionarilor internaţionali în capitala greacă.  Totuşi, 'pentru chestiuni precise' şi în scopul de 'a risipi toate îndoielile' privind datele legate de Grecia, 'Grupul de la Bruxelles' va putea 'numi consilieri tehnici' care să se deplaseze la Atena pentru a aduna informaţiile necesare, a precizat sursa guvernamentală greacă.  'Putem lucra fără să punem niciodată piciorul în Grecia? Nu! Deci tehnicienii vor merge', a spus luni despre acest lucru ministrul de finanţe francez, Michel Sapin. Consilierii tehnici vor începe să activeze la Atena de joi, a declarat ministrul de finanţe Yanis Varoufakis la postul de televiziune Mega.  'În funcţie de temele abordate şi de datele necesare', aceşti funcţionari vor face deplasarea la Atena, unde 'un loc de muncă' le va fi amenajat la hotel şi unde le vor fi transmise informaţiile necesare, a spus ministrul elen la Paris, unde a avut o întrevedere cu omologul său francez.  'Dar nu veţi mai vedea aceste 'invazii' în ministerele' capitalei, imagine cu care Varoufakis a asimilat vizitele precedente ale troicăi. Cei mai înalţi reprezentanţi ai instituţiilor creditoare nu vor mai veni la Atena, lăsând locul simplilor funcţionari, a adăugat el.  Până la 20 aprilie, a spus ministrul, 'grupul de la Bruxelles' va trebui să facă în aşa fel încât ţara să dispună de lichidităţi suficiente pentru a face faţă scadenţelor pe termen scurt şi să evalueze programul de reforme.  Ministrul s-a declarat încrezător că proiectul de lege iminent privind măsurile de încurajare la plată a arieratelor la plata impozitelor ar putea aduce încasări de 6 până la 8 miliarde de euro şi să permită finanţelor statului să atingă un excedent bugetar primar de 1 până la 1,5% în 2015. SURSA: Agerpres

Fondul suveran al Norvegiei, cu active de cinci ori mai mari decât PIB-ul României, are investiţii de 115 milioane de euro în companiile româneşti listate la bursă.   Principalele investiţii pe bursa de la Bucureşti ale fondului norvegian sunt acţiunile BRD SocGen, cu o valoare de 35,4 milioane de euro la finalul anului trecut. Fondul deţinea 2,4% din capitalul băncii. Urmează acţiunile OMV Petrom, cu o valoare de 20,8 milioane de euro în contul unei deţineri de 0,37% din capitalul companiei. Pe locul al treilea se situează acţiunile Transgaz, în valoare de 16,4 milioane de euro echivalente unei deţineri de 2,19% din capital. La Banca Transilvania, fondul are o deţinere de 1,17% din capital.  Valoarea investiţiilor în acţiuni ro­mâneşti este redusă, raportat la activele de peste 760 miliarde de euro ale fondului. Dar faptul că România a atras investiţii mai mari în ultimul an de la unul dintre cele mai mari fonduri su­verane din lume arată că listările com­paniilor de stat din anii trecuţi au atras atenţia investitorilor interna­ţionali.  Fondul şi-a majorat investiţia pe majoritatea componentelor portofo­liului său din România. Excepţie au făcut acţiunile Nuclearelectrica (simbol bursier SNN), Bursa de Valori Bucureşti (BVB) şi Romgaz (SNG). Pachetul de acţiuni Romgaz, cumpărat de fond la listarea companiei în 2013, a fost lichidat în totalitate în cursul anului trecut, arată raportul anual publicat de Norges Bank Investment Management, divizia băncii centrale norvegiene care administrează fondul suveran.  „Amprenta plasamentelor noastre în acţiuni a fost mărită pentru a include mai multe pieţe emergente şi de frontieră, iar investiţiile în aceste pieţe urmează să crească, la fel ca numărul de valute din portofoliul de obligaţiuni“, spun administratorii fondului suveran în raportul anual.  Fondul nu a raportat deţineri de titluri de stat româneşti la finalul anului trecut. Creşterea expunerii pe România are loc în condiţiile în care marile fonduri de investiţii sunt forţate de ratele reduse de dobândă de pe pieţele mature precum SUA şi zona euro să îşi diversifice plasamentele pe pieţe mai mici, aşa cum este piaţa locală de capital, în speranţa obţinerii de ran­damente mai ridicate.

 

FRANKFURT - Protestatarii anti-capitalisti au intrat in conflict cu politistii langa noul sediu al Bancii Centrale Europene (BCE) din Frankfurt miercuri si au dat foc la baricade si masini, umbrind ceremonia de inaugurare a zgarie-nori-ului ce a costat un miliard de euro, informeaza Reuters.
Aproape 90 de politisti au fost raniti de pietre si lichide neidentificate aruncate de o minoritate violenta din randul manifestatiei ce a reunit mii de persoane.   Cativa protestatari s-au plans ca au fost afectati cand politia a folosit spray-uri lacrimogene.  Sapte masini de politie au fost incendiate, strazile au fost blocate de gramezi arzande de cauciucuri si cosuri de gunoi iar mai multe magazine din centru au fost vandalizate.  Un fum negru s-a ridicat in fata turnurilor BCE si deasupra centrului orasului Frankfurt.  Politica a folosit tunuri de apa pentru a face o cale prin masa de protestatari catre intrarea in cladire, separata de strada cu baricade ale politiei. Cinci persoane au fost arestate iar altele retinute in pentru interogatoriu.   Presedintele BCE, Mario Draghi, s-a adresat demonstrantilor in discursul sau din cadrul ceremoniei de inaugurare, dar a spus ca acestia nu au motive sa dea vina pe Banca Centrala Europeana.  Organizatorul protestului, un grup denumit Blockupy, a estimat ca la demonstratie au venit circa 10.000 de persoane. Cateva mii au venit in capitala financiara a Germaniei din alte parti ale Europei.

Banii sunt astăzi, în esență, virtuali. Ei au ca singură realitate un șir de 0 și 1 în calculatoarele băncilor. Majoritatea comerțului mondial se desfășoară fără bani fizici. Doar 10% din tranzacțiile financiare zilnice corespund unor schimburi economice în „lumea reală”. Piețele financiare constituie un sistem de creare a banilor virtuali și a unui profit care nu se bazează pe crearea unei adevărate bogății. Grație jocului piețelor financiare (care permite transformarea în beneficii a oscilațiilor cursului bancar), investitorii avizați pot fi declarați mai bogați printr-o simplă circulație a electronilor în calculatoare. Ceea ce legea interzice falsificatorilor și ortodoxia economică interzice statelor este deci posibil și legal pentru un număr restrâns de beneficiari. Dacă vrem să înțelegem ce este în realitate banul și la ce servește el, e suficient să inversăm vechea zicală: Timpul înseamnă bani → Banii înseamnă timp. Banii permit cumpărarea timpului altora.  Democraţia a încetat deja să mai fie o realitate. Responsabilii organizaţiilor care exercită puterea reală nu sunt aleşi în mod democratic şi publicul nu este informat în ceea ce priveşte deciziile lor. Raza de acţiune a statelor este din ce în ce mai mică, din cauza existenţei unor acorduri economice internaţionale în privinţa cărora cetăţenii n-au fost nici consultaţi, nici informaţi. Toate aceste tratate elaborate în ultimii 5 ani (GATT, OMC, AMI, NTM, NAFTA) vizează un scop unic: transferul puterii statelor către organizaţii non-alese, cu ajutorul unui proces numit „globalizare”. Suspendarea proclamată şi explicită a democraţiei n-ar fi exclus să provoace o revoluţie. Acesta este motivul pentru care s-a decis menţinerea unei democraţii de faţadă şi o deplasare a puterii reale către alte focare de putere. Cetăţenii continuă să voteze, dar votul lor a fost golit de conţinut. Ei votează pentru alegerea unor responsabili care nu mai deţin practic adevărata putere. Tot astfel, deoarece nu mai este nimic de hotărât, programele politice de „dreapta” şi de „stânga” au ajuns să se asemene foarte mult în ţările occidentale.

Banca Centrală Europeană caută cu înfrigurare vânzători ai obligaţiunilor guvernamentale europene. Analiştii de la Nomura estimează că obligaţiuni cu o valoare de până la 50 de miliarde de euro vor fi vândute către BCE de investitorii europeni care vor căuta randamente mai mari în afara zonei euro, în timp ce aproape 150 de miliarde de euro va fi "contribuţia" investitorilor din afara zonei euro, după cum scrie Bloomberg. Oferta din partea băncilor este limitată de necesitatea res¬pectării cerinţelor de capital, în condiţiile în care obligaţiunile suverane din zona euro sunt considerate active lipsite de risc. Pentru a rezolva problema deficitului de ofertă, "Mario Draghi va fi obligat să cumpere obligaţiunile guvernamentale în loturi reduse" (n.a. 15 - 50 milioane de euro), se apreciază într-o analiză de la Zerohedge, concluzie susţinută de informaţii de la Bloomberg, care citează traderi de la Londra.  Acest fenomen, al reducerii numărului de obligaţiuni care pot fi achiziţionate de BCE şi celelalte bănci naţionale din zona euro ca urmare a lansării QE, l-a determinat pe Ciaran O'Hagan, analist la Societe Generale, să declare că "BCE pare să se învârtă în jurul cozii", iar "universul obligaţiunilor eligibile se topeşte ca zăpada sub soarele primăverii", după cum scrie Bloomberg.    Estimările Societe Generale arată că obligaţiuni guvernamentale din zona euro cu o valoare nominală de circa 1,2 trilioane de euro au ajuns la randamente negative şi reprezintă aproape 25% din totalul obligaţiunilor eligibile pentru programul PSPP (Public Sector Purchase Programme) al BCE.  Cu toate acestea, oficialii BCE încearcă să transmită mesaje optimiste. Benoit Coeure, membru al conducerii executive a Băncii Centrale Europene, a declarat că "s-ar putea să ne confruntăm cu un oarecare deficit de titluri, dar nu ne vom confrunta cu o criză".   În cadrul unei conferinţe de la Paris, Coeure a declarat că "în primele trei zile ale programului am cumpărat obligaţiuni guvernamentale cu o valoare de 9,8 miliarde de euro", iar "BCE se află pe drumul cel bun pentru atingerea ţintei lunare de achiziţii, de 60 de miliarde de euro", conform unei ştiri de pe site-ul Zerohedge.   Încercarea BCE de a stimula economia printr-un program QE care să conducă la reducerea costurilor de finanţare în Europa, în condiţiile în care acestea s-au angajat pe o traiectorie de creştere susţinută în SUA, este considerată drept "nebunie" de analistul american Martin Armstrong. Motivul? BCE ignoră efectul pe care îl au randamentele negative ale obligaţiunilor guvernamentale din zona euro asupra fluxurilor de capital.   Armstrong a subliniat importanţa fenomenului arătând că spread-ul dintre randamentul obligaţiunilor guvernamentale americane cu maturitatea la 10 ani şi cele similare ale Germaniei a depăşit mereu noi recorduri istorice în ultimele luni.   Datele de la Investing.com arată că spread-ul a urcat peste 170 bps (n.a. puncte de bază) la începutul lunii curente şi a ajuns aproape de 190 bps în ultimele zile

Acordul European de Schimb Valutar, cunoscut si sub numele de "sarpele monetar" sau "sarpele din tunel", datorita imaginii grafice create de fluctuatiile monedelor participante in raport cu evolutia dolarului, a fost introdus in 1971 de guvernele Belgiei, Germaniei, Frantei, Italiei, Luxemburgului si Olandei ca o metoda de protectie si de dirijare a cursului valutar.

Sistemul, care permitea o fluctuatie a unei monede participante de plus/minus 2,25% fata de dolar si de plus/minus 4,5% in raport cu celelalte monede, nu s-a dovedit sustenabil si a fost abandonat in 1973, odata cu trecerea la fluctuatia libera a dolarului american.

"Sistemul sarpelui monetar, pe care l-am folosit in trecut, a fost complet adecvat. Ne-a permis sa raspundem in mod eficient fluctuatilor dolarului. Mai mult, chiar inainte de introducerea euro, au existat uniuni monetare in randul statelor europene, precum cele create de Belgia si Luxemburg. Prin urmare, ar fi posibil sa infiintam mai multe astfel de uniuni economice intre state cu politici monetare similare, precum Germania si Olanda", a spus economistul francez intr-un interviu pentru publicatia franceza Atlantico.