Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a evocat duminica "obligatia istorica" a tarii sale de a reclama Germaniei indemnizatiile de razboi, un subiect asupra caruia Berlinul s-a pronuntat deja, refuzand, transmite AFP.   "Este o obligatie morala a poporului nostru, a istoriei, a tuturor popoarelor europene care s-au luptat si si-au dat sangele impotriva nazismului, o obligatie istorica" de a reclama Germaniei "indemnizatiile de razboi si rambursarea creditului fortat", a spus Tsipras in incheierea discursului despre politica generala sustinut in fata parlamentului.
Partidul Syiriza, stanga radicala, reclama o suma de circa 162 miliarde de euro Germaniei, care ar fi echivalentul jumatatii din datoria sa publica de 315 miliarde euro.
Premierul a evocat lupta pe acest subiect a europarlamentarului din partea Syriza, Manolis Glezos, 92 de ani, figura emblemantica in Grecia, care la varsta de 19 ani, in timpul ocupatiei nazista, a dat jos steagul nazist de pe Acropole.  Germania a refuzat in mai multe randuri sa plateasca aceasta suma Greciei, sustinand ca aceasta problema nu are abza juridical si ca si-a pierdut legitimitatea la 70 de ain de la sfarsitul razboiului..."Grecia vrea sa isi onoreze datoria ... Daca partenerii nostri vor acelasi lucru, sunt invitati la masa negocierilor ca sa putem discuta cum putem face acest lucru viabil", a declarat Tsipras in Parlamentul grec.
In discursul sau adresat natiunii, Tsipras a respins prelungirea programului de asistenta financiara acordat de Uniunea Europeana si a insistat ca tara sa are nevoie de un "credit punte" in iunie, cand Atena ar urma sa negocieze un nou acord cu UE si Fondul Monetar International.
"Ajutorul a esuat ... Noul Guvernul nu este justificat sa ceara o prelungire a imprumutului", a declarat premierul, adaugand ca poporul grec i-a oferit partidului sau un mandat pentru a abandona "programul dezastruos de austeritate".
"Vrem un acord nou, un credit punte, care sa ne ofere spatiul fiscal pe care il cere o negociere sincera", a declarat Tsipras.
Premierul a anuntat, de asemenea, redeschiderea televiziunii publice ERT, inchisa in 2013 pentru a se salva bani, si a adaugat ca tara are o "obligatie morala" sa pretinda reparatii de razboi de la Germania.
El a promis, de asemenea, o serie de masuri care vor intra in vigoare de miercuri dimineata si care se vor concentra pe criza umanitara. "Grecia nu poate fi o tara europeana cand mii de persoane sunt infometate sau nu au electricitate", a declarat el, adaugand ca masurile vor include mancare gratuita, electricitate, adapost si medicamente pentru familiile afectate de criza economica.
Tsipras a promis, de asemenea, abolirea privilegiilor politice, promitand vanzarea masinilor ministeriale care valoreaza peste 700.000 de euro, precum si vanzarea unuia dintre cele trei avioane ale Guvernului.
Actualul acord de imprumut al Greciei expira la sfarsitul lui februarie. UE vrea ca Atena sa ceara extinderea lui si sa se angajeze in continuarea reformelor, dar Grecia a refuzat acest lucru.

Trbuie plecat din Romania - nu mai este nici-o sansa pt. acest popor !!!

FMI a redus estimarea privind cresterea economiai globale in 2015 la 3,5%, avertizand ca riscurile de incetinire a acestui avans se mentin. Lagarde a reiterat totodata pericolul “politicilor monetare asincronice” la nivel mondial, cu Rezerva Federala (Fed) americana care isi normalizeaza politica dobanzilor, dupa masurile exceptionale de stimulare aplicate dupa criza din 2008, in timp ce alte banci centrale, precum Banca Centrala Europeana, relaxeaza politicile. “Chiar daca aceste procese sunt bine administrate, ar putea avea ca efect volatilitatea pietelor financiare, investitorii reanalizand perceptia riscurilor”, a scris Lagarde. Un alt risc mentionat de sefa FMI este aprocierea dolarului, determinata de asteptarile ca Fed va incepe in acest an sa creasca dobanzile. Lagarde a avertizat totodata ca zona euro si Japonia risca sa ramana blocate “intr-o zona crepusculara de crestere economica si inflatie scazute, pentru o lunga perioada de timp”, ceea ce creste pericolul recesiunii si al deflatiei. ...“Fara actiune am putea vedea ca marile puteri ale lumii raman blocate intr-o crestere economica sub potential si un numar insuficient de locuri de munca create”, a scris Lagarde intr-o postare pe blog, relateaza Financial Times.

Atena nu vrea să privatizeze porturile Pireu şi Salonic - Grecia nu mai este interesată de privatizarea celor mai mari porturi ale ţării, Pireu şi Salonic, a anunţat, ieri, purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Atena, Gabriel Sakellaridis. "Nu mai discutăm vânzarea sau privatizarea celor două porturi", a spus Sakellaridis, la un post elen de televiziune, după ce, în ziua precedentă, apăruseră informaţii potrivit cărora privatizarea portului Pireu, decisă de guvernul anterior, va continua. Compania chineză de transport maritim "Cosco" controlează două dintre cele trei terminale de containere ale portului Pireu şi, alături de alte firme străine, era pe lista scurtă pentru achiziţia participaţiei de 67% din Autoritatea Portuară Pireu, unul dintre principalele active de stat pe care Grecia s-a angajat să le privatizeze.  dar, noul Guvern de la Atena a anunţat îngheţarea privatizării activelor de stat.  Serghei Lavrov: "Dacă guvernul grec ni se va adresa, cererea va fi examinată".   Rusia va examina o eventuală cerere de ajutor financiar din partea Greciei, potrivit ministrului de externe de la Moscova, Serghei Lavrov. În urma unei întâlniri avute cu omologul său de la Atena, Nikos Kotzias, oficialul rus a declarat: "Am discutat despre problema financiară a Greciei, ţară care se află în aceeaşi situaţie dificilă ca noi. Dacă guvernul grec ni se va adresa, cererea va fi, desigur, examinată".

Senatul american l-a confirmat joi cu o majoritate categorică pe Ashton Carter la șefia Departamentului Apărării, unde va superviza în special războiul împotriva grupării teroriste Statul Islamic pentru restul mandatului lui Barack Obama.

Senatorii au aprobat numirea lui Ashton Carter cu 93 de voturi contra 5. Ashton Carter, 60 de ani, a fost numit de Obama la 5 decembrie pentru a-l înlocui pe contestatul Chuck Hagel, care nu a avut meritul de a-și face auzită vocea în Pentagon, o imensă birocrație civilă și militară la răscruce, în timp ce războiul din Afganistan se încheie și cel lansat împotriva jihadiștilor se accelerează, notează AFP.

Ashton Carter este cunoscut și apreciat în Congres atât de democrați dar și de republicani.

Acesta a fost numărul doi în Departamentul Apărării între 2011 și 2013 și și-a clădit cariera în domeniul apărării și academic.

Manifestații de stradă în Grecia. Cel puțin 15.000 de persoane s-au adunat duminică seară la Atena și alte 5.000 la Salonic pentru a protesta împotriva politicilor de austeritate impuse de creditorii internaționali și în semn de susținere a noului guvern condus de Alexis Tsipras, informează AFP.
Manifestațiile au loc cu o zi înainte de o reuniune a Eurogrupului la Bruxelles de care depinde viitorul economic al Greciei.   "Stop austerității. Sprijiniți Grecia. Schimbați Europa", se putea citi pe un banner afișat în apropierea Parlamentului grec, unde protestatarii s-au adunat pentru a cere să se pună capăt politicilor despre care ei spun că sărăcesc poporul și duc la exodul tinerilor care sunt loviți de șomaj.  Demonstrații au mai avut loc și în orașe ca Patras și Volos, precum și în Creta și în alte insule..  Un număr similar de manifestanți s-au aflat pe străzile din Atena și Salonic și miercuri pentru a-și exprima sprijinul pentru noul guvern dominat de stânga radicală care vrea să înlocuiască programul de ajutor al Atenei oferit de creditorii internaționali cu un „credit punte”, urmat de un program de reforme elaborat în colaborare cu Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).