Marc Dugain, fostul director al companiei Proteus Airlines, apreciază că Statele Unite au atacat avionul de pasageri pentru că se temeau că aparatul ar fi putut fi folosit pentru comiterea unui atac la baza americană Diego Garcia, situată în Oceanul Indian.

Într-un articol publicat în revista Paris Match, Dugain afirmă că fragmentele avionului de pasageri sunt în Oceanul Indian, în apropierea bazei americane de pe teritoriul britanic Diego Garcia.

"Aceasta este o bază aeriană extrem de puternică. Este surprinzător că experţii americani afirmă că nu cunosc unde s-a prăbuşit avionul. Fără a intra în teorii ale conspiraţiei, există posibilitatea ca americanii să fi oprit acest avion", afirmă Dugain.   Teritoriul britanic Diego Garcia este situat în centrul Oceanului Indian, găzduind din anii 1970 o bază aeriană americană strategică.  Cursa MH370, operată de un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines, a dispărut pe 8 martie 2014, în timp ce zbura de la Kuala Lumpur (Malaysia) spre Beijing, având la bord 239 de persoane.

 

 

Autoritățile din Japonia au încercat să ascundă adevărul în legătur cu dezastrul nuclear de la Fukushima, - Cantitatea de cesiu-137 radioactiv ce a fost eliberat în aer în urma dezastrului nuclear de la Fukushima este egală cu cea a 168 de bombe atomice de tipul celeia ce a fost folosită la Hiroshima, susţin estimările realizate de guvernul japonez.

Agenţia pentru Securitate Nucleară şi Industrială din Japonia a declarat că evenimentul de la Fukushima, considerat cea mai gravă criză nucleară din ultimii 25 de ani, a eliberat în aer 15% din radiaţia care a pătruns în atmosferă în urma accidentului din 1986 de la Cernobîl.

Spre deosebire de Cernobîl, unde reactoarele avariate au fost "îmbrăcate" într-un sarcofag de beton, la Fukushima fundaţia este fisurată, apa de răcire a combustibilului nuclear infiltrându-se în pânza freatică şi mai departe ajungând în ocean. Cantintatea estimată este de aproximativ 300 de tone. Riscul este ca în viitor cantitatea de apă să crească şi sa mai existe alte posibilităţi nedescoperite încă de poluare radioactivă a mediului.

În acest moment ne aflăm la mijlocul unei bule care ar putea exploda în 2016,susţine Roubini într-un interviu acordat pentru Yahoo Finance. Acesta a subliniat faptul că această bulă este mai mare decât cea din 2008.   Creşterile economice mici, inflaţia scăzută în mai toate ţările din lume, şi lichiditatea, sunt factori care duc la inflaţia activelor, a mai spus economistul.  "Cred că această fierbere pe care am văzut-o pe pieţele financiare o să continue probabil, de la acţiuni până la credite şi imobiliare, iar în câţiva ani, cel mai probabil, această inflaţie va tinde să devină o agitaţie activă, o bula a creditelor şi orice bulă va sfârşi printr-o explozie şi un faliment", a explicat Roubini, care susţine că vârful acestei crize va fi atins în 2017.  În opinia economistului, investitori ar trebui să-şi facă griji pentru acţiunile subevaluate din SUA în anul viitor ca o creştere a valorii stocurilor, în special în biotehnica, tehnologie şi sectoarele sociale de media... Declinul abrupt vine după anunțul că alegerile prezidențiale din Grecia au fost amânate pentru 17 decembrie.  Președintele Greciei este ales de parlamentul grec, nu de populație. Dar guvernul are nevoie de o super-majoritate pentru a instala un președinte, și nu o are în acest moment.  Programat iniţial pentru anul viitor, primul tur al alegerii, de către Parlament, a succesorului actualului şef al statului, Karolos Papoulias, va avea loc în data de 17 decembrie. Având în vedere numărul de mandate de care se bucură coaliţia la putere este aproape imposibilă alegerea preşedintelui în primul sau al doilea tur al acestui sufragiu indirect care necesită o majoritate calificată de două treimi.  Prin urmare, al treilea tur este foarte probabil, în cursul căruia este nevoie de votul favorabil din partea a trei cincimi dintre membrii adunării, un scor pe care majoritatea nu l-a putut obţine la niciun scrutin recent. Fără preşedinte al ţării ales după cel de-al treilea tur de scrutin, Parlamentul va fi dizolvat în termen de zece zile şi vor fi organizate alegeri anticipate.  În prezent, Coaliția radicală a Stângii SYRIZA este lider în sondaje.  Incertitudinea vine, de asemenea, de la randamentul pentru obligaţiunile guvernamentale greceşti pe 10 ani, care a crescut cu 29 de puncte bază până la 7,63%. Acţiunile băncilor greceşti au fost cele mai afectate, titlurile National Bank of Greece înregistrând o scădere de aproximativ 15%, acţiunile Piraeus Bank erau în scădere cu 17% iar acţiunile Attica bank erau în cădere cu 26%.  Randamentul pe termen de 10 ani este o măsură comună utilizată pentru a arăta cât de scump este pentru guvernele să-și finanțeze datoria.  Randamentele au avut un vârf chiar sub 9% în luna octombrie, când partid de extremă stânga anti-austeritate Syriza a luat un avans de în opţiunile electoratului, iar guvernul a planificare să se salveye mai devreme decât era programat.  Jim Reid de la Deutsche Bank explică situația astfel: „Eșecul actualului parlamentul grec de a alege un președinte ar duce la alegeri generale în termen de 3-4 săptămâni, cu actualul partid de opoziție SYRIZA, lider în sondajele de opinie. Deci, incertitudine electorală foarte mare și lipsa unui calendar oficial de finanţare duce la o perioadă semnificativă de incertitudini pentru Grecia, de acum înainte. În tururile 1 și 2, în 17 și respectiv 22 decembrie, Guvernul are nevoie de 200 din 300 de deputați, ceea ce este extrem de improbabil. În runda finală, din 29 decembrie, este nevoie de 180 de voturi.”  Scăderea bursei reflectă îngrijorările investitorilor referitoare la posibilitatea ca principalul partid de stânga, Syriza, să câştige alegerile legislative anticipate. Syriza a promis deja că va revoca majoritatea măsurilor de austeritate impuse Greciei de troika creditorilor internaţionali.  George Saravelos de la Deutsche Bank spune, de asemenea, că  este o șansă de 60/40 în favoarea alegerilor parlamentare. Cu SYRIZA în în top, este un mare risc pentru deținătorii de obligațiuni. Partidul insurgent vrea ca acei creditori ai Greciei să adopte să-şi reducă drastic valoarea investiției lor, iar actualele programe de salvare existente, să fie anulate.”  Ministrii de Finanţe din zona euro au anunţat că sunt dispuşi să prelungească, pentru două luni, programul de asistenţă convenit cu Grecia, care conform calendarului iniţial va expira la data de 31 decembrie 2014. Atât Grecia, cât şi creditorii internaţionali vor ca actualul program de asistenţă să fie urmat de o linie de credit preventivă, în cazul în care apariţia unor probleme economice îi vor descuraja pe investitorii privaţi să împrumute bani Greciei.

În următorii cinci ani, China intenţionează să dubleze schimburile comerciale cu Europa Centrală şi de Est, şi iar acest sens va crea un nou fond, în valoare de trei miliarde de dolari, destinat special investiţiilor în regiune, a declarat marţi premierul chinez, Li Keqiang, transmite Reuters, potrivit Agerpres.     Această promisiune se adaugă celor 10 miliarde de dolari alocate de Beijing în 2012 pentru investiţii, în mai multe proiecte din regiunea CEE, ce cuprinde atât unele din noile state membre ale Uniunii Europene, cât şi alte state din Balcani, care nu sunt încă parte din blocul comunitar, dar care încearcă să devină.   China consideră Europa Centrală şi de Est drept o piaţă potenţial lucrativă şi, totodată, ca un cap de pod spre Uniunea Europeană, atrasă de salariile relativ scăzute, forţa de muncă educată şi potenţialul de dezvoltare la marginea UE.  În prezent, investiţiile chineze în regiune vin sub forma creditelor finanţate de băncile chineze de stat pentru proiectele derulate de companiile chineze, în special în sectoarele infrastructurii şi energiei. Cu toate acestea, la summitul de la Belgrad al liderilor din cele 16 state din Europa Centrală şi de Est, premierul Li Keqiang a anunţat că ţara este "deschisă la noi modele de finanţare şi investiţii".    "Din partea noastră, putem crea un nou fond de investiţii cu o valoare totală de trei miliarde de dolari. Ne aşteptăm la noi modalităţi de cooperare, prin parteneriate public-privat, diferite aranjamente de leasing, care să facă cooperarea noastră mai eficientă şi mai productivă", a declarat Li Keqiang.  Schimburile comerciale dintre China şi statele din Europa Centrală şi de Est sunt în creştere, până la 48 de miliarde de euro în 2014, cu 3,9 miliarde de euro mai mult decât în 2013. 

Justitia europeana i-a reamintit joi Marii Britanii necesitatea de a respecta regulile de libera circulatie in cadrul Uniunii Europene, apreciind ca sistemul de vize britanic pentru membrii familiei este ilegal, relateaza agentiile internationale de presa, citate de Agerpres. Libera circulatie reprezinta unul dintre "merele discordiei" la ora actuala dintre Londra si Bruxelles, in conditiile in care guvernul britanic nu ezita sa isi afiseze determinarea de a stavili afluxul de imigranti de pe teritoriul UE catre Marea Britanie.  Curtea Europeana de Justitie i-a dat dreptate unei cetatene columbiene, care traia in Spania cu sotul sau - care avea dubla cetatenie britanica si irlandeza - fiind detinatoarea unui "permis de sedere pentru membri ai familiei unui cetatean din Uniunea Europeana" eliberat de autoritatile iberice.  Femeia a contestat in 2012 dispozitiile britanice in materie de imigratie ce impuneau titularului unui astfel de permis, care dorea sa poata calatori in Marea Britanie, sa "solicite un permis de intrare valabil pentru o durata de sase luni". Un permis ce putea fi reinnoit "cu conditia ca titularul sa se deplaseze personal la misiunea diplomatica a Marii Britanii", a subliniat Curtea intr-un comunicat.  "Directiva cu privire la libera circulatie a cetatenilor Uniunii nu admite masuri care sa impiedice, cu un scop de prevenire generala, membrii familiei sa intre fara viza pe teritoriul unui stat membru", a estimat Curtea.  Statele membre nu pot adopta masuri "care sa vizeze refuzarea, anularea sau retragerea unui drept conferit" prin directiva "decat in urma unei examinari individuale a fiecarui caz". "Drept urmare, autoritatile nationale sunt obligate sa recunoasca un permis de sedere emis (...) de un alt stat membru in vederea intrarii fara viza pe teritoriul sau, atat timp cat autenticitatea respectivului permis si exactitatea datelor sale nu sunt puse la indoiala de elemente concrete", conform aceleiasi surse.