Ministerul Afacerilor Externe îi informează pe cetăţenii români care se află sau se deplasează pe teritoriul Italiei asupra faptului că vineri, 12 decembrie 2014, va avea loc o grevă generală a angajaților din sectorul public (transport public, salubrizare) și privat (construcții) din principalele orașe italiene, conform unui comunicat de presă al MAE.

În ceea ce privește transportul public local, intervalele orare în care este asigurată continuitatea serviciului diferă de la un oraș la altul:

• Roma - Vor fi afectate autobuzele, tramvaiele și metroul între orele 9-17.

• Milano - Vor fi afectate autobuzele, tramvaiele și metroul de la ora 19 până la sfârșitul zilei. În restul zilei serviciul va funcționa normal.

• Florența - În provincia Toscana greva va fi de opt ore: ATAF în intervalul orar 15.15-23.15 și LINEA între 9.30-17.00.

• Napoli - Liniile urbane vor fi oprite în intervalul 9-17, în timp ce liniile extraurbane Eav vor fi oprite întreaga zi. Vor fi asigurate servicii în intervalele orare protejate, fără a se preciza care sunt acestea.

• Torino - Va fi afectat întreg serviciul de transport public în intervalele orare 9-12, respectiv 15-20.

În sectorul aerian, greva se va desfășura în intervalul 10.00-18.00 (personalul Enav care monitorizează traficul doar între 13.00-17.00), în sectorul feroviar în intervalul 9.00-17.00, cel maritim prevede întârzierea plecării curselor cu 8 ore. Companiile feroviare private Italo și NTV vor declanșa greva în zilele de sâmbătă, 13 decembrie 2014, respectiv duminică, 14 decembrie 2014.

Pentru a evita situaţiile neplăcute, cetăţenii români sunt sfătuiţi să se informeze în prealabil la companiile de transport aerian, maritim și terestru, cu privire la posibile modificări sau întârzieri ce pot interveni în perioadele menționate.

Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetăţenilor români să consulte atât site-ul www.mae.ro, cât şi site-urile de specialitate, pentru informaţii actualizate, înainte de a se deplasa în străinătate.

După ce a descoperit în anul 2012 un imens zăcământ de gaze naturale în platoul continental românesc al Mării Negre, fiind identificat recent şi un zăcământ de petrol tot în platoul continental, dar mai aproape de litoralul românesc, iar aceste descoperiri ar putea redesena harta energetică a Europei, se arată într-un reportaj difuzat vineri de Euronews.
Prin exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră, România ar putea să nu mai aibă nevoie de importuri, iar în eventualitatea în care zăcămintele vor fi mai semnificative decât se estimează în prezent, atunci hidrocarburile extrase ar putea acoperi o parte din nevoile europene, potrivit Euronews.  România obţine din resurse proprii cea mai mare parte a gazelor naturale de care are nevoie, astfel că importă din Rusia mai puţin de 20% din necesar, iar în condiţiile în care încrederea în partenerul rus scade tot mai mult, noile zăcăminte offshore s-ar putea dovedi vitale, notează Euronews.  În opinia profesorului Silviu Neguţ, unul dintre cei mai apreciaţi experţi români în geopolitică, România poate deveni nodul energetic al Uniunii Europene, cu condiţia depăşirii unui obstacol, şi anume 'acţiunea agresivă a Rusiei pentru a controla toată energia în regiunea Mării Negre'. 'Cred că Uniunea Europeană trebuie să reacţioneze ca un bloc regional unit. Aceasta este singura soluţie', punctează profesorul Neguţ, citat de postul european de ştiri.
Pe de altă parte, Euronews notează că România a înţeles că o modalitate de a obţine independenţa energetică este reducerea consumului de energie, dând exemplul programelor deja demarate, precum reabilitarea termică a blocurilor din Bucureşti sau 'revoluţia verde' ilustrată de investiţiile masive în producţia de biogaz şi energie eoliană.

Negocierile maraton din ultimele zile, prelungite până după miezul nopţii, dintre experţii FMI şi partea română nu au dus la nici un rezultat. Cele două tabere nu au căzut de acord cu privire la deficitul bugetar pe anul viitor. Reprezentanţii FMI ar fi introdus în discuţie “un element nou”, – potrivit ministrului Bugetului Darius Vâlcov - solicitând autorităţilor un deficit mult mai mic, de doar 0,9% din PIB, faţă de 1,4%, negociat iniţial. În bani, aproape 3,5 miliarde de lei pe care Executivul ar trebui să îi taie din cheltuieli anul viitor. Asta în condiţiile în care, înaintea vizitei reprezentanţilor finanţatorilor internaţionali, Guvernul de la Bucureşti plănuia să scoată, în timpul negocierilor, un acord pentru un deficit înspre 2%. În vreme ce premierul şi ministrul Bugetului susţin că pretenţia FMI este inacceptabilă, fostul ministru al Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, spune că solicitarea Fondului şi a Comisiei Europene este justificată de vreme ce înţelegerea iniţială prevedea un deficit de 1,4% doar dacă plăţile pentru titlurile executorii, onorate la ultima rectificare, ar fi fost făcute anul viitor. ei (guvernul n.n.) vor să introducă alte cheltuieli în 2015, iar FMI le cere să spună care sunt acele cheltuieli. „Ei au crezut că o să îi păcălească pe cei de la FMI”, a comentat Ialomiţianu. Pe de altă parte, un deficit mai mare ar fi justificat pentru investiţii, însă în ultimul an acest capitol bugetar a fost tăiat drastic în favoarea cheltuielilor, unele electorale, ale căror costuri se vor vedea şi anul viitor, Consiliul Fiscal atrăgând atenţia că Guvernul trebuie să acopere un gol bugetar de nu mai puţin de 15 miliarde de lei.

 

Preşedintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a declarat vineri că banca este pregătită să intensifice eforturile pentru sprijinirea economiilor din zona euro dacă inflaţia nu se înscrie pe o pantă ascendentă în perioda următoare, inclusiv prin extinderea programelor de cumpărare de active.  "Vom continua să ne achităm de reponsabilităţile pe care le avem şi vom face tot ceea ce este necesar pentru accelerarea inflaţiei şi pentru a creşte aşteptările inflaţioniste. Dacă politica noastră curentă se dovedeşte insuficientă, sau dacă se vor materializa noi riscuri privind perspectiva inflaţiei, atunci vom intensifica presiunea şi vom lărgi şi mai mult canalele de intervenţie, modificând volumul, ritmul şi structura achiziţiilor," a spus Draghi la o conferinţă pe teme bancare, citat de MarketWatch.  Comentariile şefului BCE au generat reacţii imediate pe pieţele financiare. Euro s-a depreciat cu 0,7% faţă de dolar, în timp ce randamentul obligaţiunilor Italiei pe 10 ani a coborât la un nivel record, de 2,25% pe an.  De asemenea, indicele Stoxx Europe 600, care reflectă evoluţia principalelor burse din Europa, a urcat cu 0,9%, investitorii anticipând măsuri mai agresive din partea BCE pentru stimularea zonei euro. La ora transmiterii ştirii, Stoxx Europe 600 îşi extinsese avansul la 1,4%, ca urmare a deciziei băncii centrale din China să reducă dobânzile ratelor de politică monetară.  Inflaţia anuală din zona euro a accelerat nesemnificativ la 0,4% în octombrie, de la 0,3% în luna precedentă, fiind cu mult sub ţinta BCE pe termen mediu, de 2%. Un nivel prea scăzut al inflaţiei crează dificultăţi populaţiei, companiilor şi guvernelor în finanţarea datoriilor.  "Este vital să aducem inflaţia pe traiectoria ţintită şi asta fără întârziere. Indicatorii pe termen scurt privind inflaţia au coborât la un nivel extreme de scăzut", a declarat Draghi.

 Doar patru bănci din sistemul românesc au respectat recomandarea Băncii Naţionale de a proviziona în proporţie de 90% din expunerile pe companiile aflate în insolvenţă, până la data de 30 septembrie, iar celelalte au termen 30 noiembrie să se conformeze, altfel riscând interzicerea atragerii de depozite, a declarat sâmbătă directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză, în cadrul seminarului EU-COFILE organizat de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank.  "Sunt bănci care au acoperit până la 86% (din expunerile pe societăţile intrate în insolvenţă, cu provizioane - n.r.), dar altele - 33%. Nici nu îmi venea să cred. Am crezut că nu au înţeles mesajul. Primele patru bănci nu au nicio problemă, cu un plus pentru BCR şi BRD care au mers şnur. Cu celelalte au început discuţiile...uşurinţa cu care îşi prezentau nerealizarea m-a făcut să mă gândesc că unii nu realizează ce problemă au. Să vii cu grad de acoperire cu provizioane la firme în insolvenţă de 33% e jignitor la adresa autorităţii de supraveghere. Au primit termen 30 noiembrie. Dacă nu se rezolvă şi nu ne confirmă până marţi că şi-au rezolvat problema, de marţi începând se va sista dreptul de a atrage depozite", a spus Cinteză, citat de Agerpres.  El a spus că se poate accepta şi un grad mai mic de provizionare pentru expunerile pe firme în insolvenţă, însă doar în două situaţii: dacă banca reuşeşte să facă dovada, cu date istorice, pe o perioadă de trei ani în urmă, că, în cazuri similare, a fost atât de bună în recuperare încât a recuperat mai mult de 10% (din creditul respectiv) sau dacă firma creditată prezintă un plan de reorganizare aprobat de judecător şi însuşit de creditor cu precizarea că, la primul pas greşit, toată suma se provizionează. Înseamnă că planul nu e viabil", a subliniat oficialul BNR.   El a precizat că recomandarea către bănci de a proviziona în proporţie de 90% creditele acordate companiilor în insolvenţă a venit după nenumărate discuţii cu Asociaţia Română a Băncilor, în care reprezentanţii băncilor susţineau că una din şapte firme intră în insolvenţă şi doar 2% dintre acestea reuşesc să se redreseze, iar restul intră în faliment. "Într-o statistică pe care a făcut-o un departament din BNR, s-a concluzionat că, din expunerile pe care le au pe firme intrate în insolvenţă, băncile nu reuşesc să recupereze decât undeva între 6% şi 7%", a explicat Cinteză.   Oficialul BNR a mai spus că a solicitat băncilor, din aprilie, să raporteze legăturile cu firmele aflate în insolvenţă şi din datele respective s-a constatat că 56,8% reprezintă expuneri neperformante. "Curiozitatea ne-a împins puţin mai departe şi am vrut să aflăm cât din neperformanţa respectivă este acoperită cu provizioane. Ce am constatat a fost un dezastru, în sensul că doar 68,01% a fost acoperită cu provizioane, cererea noastră fiind de minim 90%", a subliniat Nicolae Cinteză.    El a mai spus că, din aprilie până în septembrie 2014, creditele neperformante au scăzut de la 22,3% la 15,3%, dar încă nu s-a ajuns la nivelul la care trebuia să se ajungă. "Dacă se operau corect cele trei recomandări din aprilie, trebuia să fie 9,3% - 9,6%. Nu s-au putut scoate în afara bilanţului sumele aşa cum am recomandat din cauza faptului că modificările de soft sunt costisitoare şi cer timp", a explicat Cinteză.     Şeful supravegherii BNR a adăugat că s-a optat pentru scoaterea din bilanţ a creditelor neperformante şi nu pentru ştergerea acestora (write off) pentru ca băncile să nu renunţe definitiv la datoria pe care o au de recuperat. "Softurile de la trecerea la IFRS nu au avut în vedere păstrarea dreptului băncii de a recupera ceva în viitor. În plus, menţinerea în afara bilanţului presupune şi calcul de dobândă. Deci clientul rămâne dator şi i se calculează şi dobânzi. (...) Am acceptat ideea de menţinere cu condiţia provizionării sumelor respective", a mai spus Cinteză. 

Una din patru companii de asigurări din Europa ar trebui să atragă capital suplimentar dacă dobânzile ar rămâne mici pentru o perioadă mai mare de timp, a anunţat astăzi EIOPA, autoritatea europeană de reglementare din domeniu, citată de Bloomberg.  În general, companiile de asigurări investesc majoritatea capitalului în active care generează o rată fixă de venituri, iar asigurătorii se confruntă acum cu scăderi ale veniturilor, din cauza dobânzilor reduse de pe piaţă.  Un număr de 225 de companii de asigurări din Norvegia şi cele 28 de state membre ale UE au fost incluse în testele de stres ce au analizat rezistenţa asigurătorilor la o perioadă prelungită cu dobânzi scăzute. Într-un atare scenariu, în jur de 24% dintre asigurători ar suferi un deficit de capital de 8,8 miliarde euro, conform rezultatelor testelor, care au relevat că, în prezent, gradul de capitalizare al asigurătorilor este la un nivel adecvat. Totuşi, continuarea actualei tendinţe a dobânzilor ar putea duce, în 8-11 ani, la nerespectarea promisiunilor pe care unele companii de asigurare le-au făcut deţinătorilor de poliţe, avertizează EIOPA. Aceste companii trebuie să îşi majoreze capitalul şi să supravegheze îndeaproape bilanţurile activelor şi investiţiile desfăşurate, recomandă EIOPA, care a evitat să nominalizeze firmele care nu ar întruni cerinţele de capital.  "În cazul în care asigurătorii continuă să îşi desfăşoare activitatea pe baza unui model de afaceri nesustenabil, atunci autorităţile de reglementare din ţările respective ar trebui să intervină pentru protejarea deţinătorilor de poliţe", a declarat Gabriel Bernardino, preşedintele EIOPA.  Al doilea test de stres efectuat de EIOPA a cercetat efectul pe care un declin prelungit pe pieţele de capital şi de obligaţiuni corporative l-ar putea avea asupra companiilor de asigurări. Testul a vizat 107 societăţi din UE, Elveţia, Norvegia şi Islanda.  "Rezultatele testelor au relevat faptul că sectorul asigurărilor este mai vulnerabil la un scenariu de stres dublu, care combină scăderea activelor cu o situaţie ce prezintă riscuri crescute. Cu toate acestea, 56% dintre companiile de asigurare ar avea un nivel de capitalizare suficient, chiar în cazul celui mai sever scenariu", relatează EIOPA.